Te ao mai te matahiti 1914 maira
6 o te tuhaa: 1946-1959 E au ra e te vai ra te ruperuperaa e te hau
“IA fariihia aore ra eita, ua riro te ao nei ei faahopearaa no te ohipa a Hitler”, ta te papai vea tuiroo ra o Sebastian Haffner ïa i haapapu. Te faataa ra oia e: “Aita o Hitler, aita ïa e amahamaharaa i Heremani e i Europa; aita o Hitler, aita ïa e Marite e e Rusia i Berlin; aita o Hitler, aita ïa te Hau o Iseraela; aita o Hitler, aita ïa e faatiamâraa no te mau fenua i faatere-noa-hia e te mau nunaa rahi, aita ïa i oioi mai teie te huru, aita ïa e faatiamâraa no to Asia, to Arabia e to te mau ereere no Afirika, e aita ïa e toparaa i Europa.”
Parau mau, ua faatupu atoa te tahi mau faatere politita no taua tau ra, i te hoê faahopearaa rahi roa. Te papai ra te vea no Canada ra Maclean’s ei hiˈoraa e, “te taai nei te rahiraa o te feia tuatapapa i te aamu no teie nei tau i te amahamaharaa e vai ra i rotopu i te pae hitia o te râ ma e te pae tooa o te râ ma i Europa, i te mau faaotiraa i ravehia e na Fenua Rahi e toru ra i roto i te [apooraa no] Téhéran [tei tupu i te hopea o te matahiti 1943]”. Te faataa atoa ra râ te vea i faahitihia i nia nei e o te apooraa no “Yalta [i faatupuhia i te avae febuare 1945] te apooraa tuiroo roa ˈˈe ia au i te feia tuatapapa aamu e rave rahi, (...) no te mea i reira to Staline, ma te haavare i to ˈna mau hoa alliés no te pae tooa o te râ ma, i haruraa i te hoê hau emepera. (...) I roto noa tau hebedoma, ua haapapu e ua faarahi te mau faehau a Staline i to ratou parahiraa i Europa Hitia o te râ. (...) Te hope ra ïa te tamaˈi mau, te haamata ra râ te tamaˈi toetoe”.
Te tamaˈi toetoe? Oia mau. O te parau ïa ta Bernard Baruch, tia no te peretiteni marite, i faaohipa i te matahiti 1947 ra no te faataa i te feiiraa i rotopu i te mau Etats-Unis e te fenua Rusia. Te faatupuhia ra teie tamaˈi toetoe i te pae politita, te pae faanavairaa faufaa e te pae o te manaˈo politita tumu.
I te hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua vahi aˈera te mau Alliés ia Heremani na roto e maha tuhaa fenua ia parahihia e ratou. Ua tia aˈera to Farani, to Beretane e to Marite i te pae apatoa e tooa o te râ o te fenua e ua parahi aˈera to Rusia i te pae hitia o te râ. Ua fa maira ïa e piti na tuhaa taa ê, e demotaratia te hoê, e communiste te tahi. Mai reira maira, te hiˈopoa noa ra ratou te tahi i te tahi, ma te toetoe, na roto mai i te hoê paruru auri ite-ore-hia.
Ua vahi-atoa-hia te oire o Berlin na roto e maha tuhaa. No te mea hoi tei roto roa te oire pû tahito ra o Heremani i te tuhaa fenua e parahihia e to Rusia, e titauhia ïa ia na roto atu i teie tuhaa no te hopoi atu i te mau taoˈa na to Beretane, to Farani e to Marite. Ua riro aˈera te reira ei haafifiraa e, i ropu i te matahiti 1948, ua tâpû roa aˈera te mau Rusia i te mau purumu i rotopu ia Berlin e to te pae Tooa o te râ ma. Ua tia maira te mau fenua puai no te pae tooa o te râ ma na roto i te faataeraa ˈtu na to Berlin, i te maa e te mori huru rau e tiatuhia, na nia i te manureva. Ua faarahi roa aˈera te tâpûraahia te mau purumu e te tereraa o te mau manureva i Berlin, 11 avae hoi te maororaa, i te mau fifi o te tamaˈi toetoe.
Ua papai te taata ra o Alfred Grosser, taata haapii i te Pû haapiiraa politita no Paris, e: “Mea oioi roa o Berlin, te taipe no te faatereraa heremani e no te faatereraa a Hitler, i te riroraa ei taipe no te tiamâraa.” I teie nei, te riro noa ra â o Berlin ei taipe matau-maitai-hia e, i te pae Hitia o te râ mai te pae Tooa o te râ, te faaohipa tamau nei te feia politita ia ˈna mai te hoê tumu no te faarahi i te tamaˈi toetoe.
E pae mahana na mua ˈˈe i te hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua faatupu aˈera te fenua Rusia i te tamaˈi i to Tapone e ua tomo aˈera i roto i te tuhaa apatoerau o Korea, tei parahihia hoi e to Tapone. I to te mau Tapone i taparuraa i te hau, ua faaoti tahoê aˈera te mau Alliés e e tia i te mau nuu tapone e vai ra i te pae apatoerau o te 38raa o te reni, ia haere atu i te pae o te mau Rusia, e te mau nuu e vai ra i te pae apatoa o taua reni ra, i te pae o te mau Marite. Ua aratai aˈera taua vahiraa ite-ore-hia o te fenua ra, i te tamaˈi i te matahiti 1950. Fatata e piti ahuru fenua tei ô atu i roto i taua tamaˈi ra, e hau atu i te maha ahuru tei hopoi atu i te mau mauhaa tamaˈi e aore ra te maa. I te 27 no tiurai 1953, ua opuahia aˈera te hoê tau faaearaa tamaˈi i muri aˈe a pohe ai tau hanere tausani taata. No te aha hoi e haapohehia ˈi teie rahiraa taata? I teie nei, hau atu i te toru ahuru matahiti i muri aˈe, aitâ hoê aˈe ravea papu i horoahia ˈtura no te arai i te fifi a to Korea e faatupuhia e tei parauhia te paruru ohe.
Ua tohu aˈena te peropheta Daniela i teie aroraa o te tupu i rotopu i na arii taipe e piti ra. Ua horoa te tamaˈi toetoe i na puai rahi roa e piti ra no teie nei tau, e rave rahi mau taime no te paraparau no nia i ta ratou mau tapao, e ‘e parau hoi ratou i te parau haavare i te amuraa-maa hoê ra’, te na reira nei ïa ratou e mea maoro i teie nei. Ua tamau ïa ratou i te titau i te mau maitai o ta ratou iho mau fenua, a faatupu noa ˈi te tahi i nia i te tahi, te hoê ‘[aroraa na roto i te mau faaûraa]’ ia noaa mai te maitai no ratou iho. — Daniela 11:27-45.
Te mau “aiû iti” faaroo ore mau
I te paainaraa te paura atomi matamua i te Nouveau-Mexique, te tae maira te hoê vea huna na te peretiteni marite ra o Truman, teie hoi tei papaihia: “Ua fanauhia te mau aiû iti. Mea maitai roa.” Teie râ, e riro teie mau “aiû iti” ei mea faaroo ore roa e te titau rahi atoa! Ua aratai te reira i te mau nunaa, te mea rahi e te mea nainai, i roto i te hoê hororaa i te mau mauhaa tamaˈi aitâ i itehia aˈenei, o te faahepo ïa ia ratou ia haamâuˈa rahi i te moni ta ratou hoi e nehenehe e faaohipa no te horoa ˈtu i te maa e te haapiiraa na te feia veve roa ˈˈe. Ua tauturu te reira i te hoê politita atâta mau, oia hoi te tapearaa i te hau na roto i te haamataˈuraa. Ua horoa te reira na te Faanahoraa o te mau Hau amui, te hoê tumu ia manaˈo ratou e e nehenehe te hoê tamaˈi iti roa, i roto i te hoê fenua aore ra i rotopu i te mau fenua atoa, e riro ei ati atomi rahi roa. Ua titau ia haamauhia te mau faanahoraa apî no te tapea i te hau, mai te O.T.A.N. (Faanahoraa o te parau faaauraa i te hau no Atlantique Apatoerau) i te matahiti 1949, e te pupu o te mau Hau no te pae o te parau faaauraa i te hau no Varsovie i te matahiti 1955.
A rahi noa ˈtu ai te numera o te mau “aiû iti” atomi e to ratou mau metua vahine, oia hoi te mau nunaa puai i te pae atomi, te rahi noa atoa ˈtura te haamataˈuraa ia faatupuhia te hoê tamaˈi atomi rahi, ma te manaˈo-ore-hia aore ra ma te manaˈo-maite-hia. Inaha, te ruru noa ra te ao nei no te ‘mataˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei’. — Luka 21:26.
Mai te peu e “ua faaroohia [te haruru pupuhi tei tapao i te omuaraa o te tamaˈi no te Tiamâraa marite i te matahiti 1775,] i roto i te ao taatoa nei”, mai ta te rohipehe ra o Ralph Waldo Emerson e haapapu ra, auê ïa te paainaraa o te paura atomi tei tapao i te hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi i te matahiti 1945, i te faarooraahia!
Te faahiti ra te World Book Encyclopedia i te parau no te tahi atu â mau “aiû iti” faaroo ore mau tei fanauhia i roto i te tau i muri aˈe i te tamaˈi. Ma te faahiti i te parau no “te faraa mai te mau nunaa apî”, te faataa ra te reira e: “Te tahi i muri aˈe i te tahi, ua topa roa aˈera te mau hau emepera rahi no Europa i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi. Ua haaparuparuhia te mau fenua Beretane, Farani, Belgique, Pays-Bas e te tahi mau nunaa puai tei fatu na i nia i te tahi mau fenua, na roto i te mau pauraa i farereihia i te tau tamaˈi. Eita roa ˈtu ratou e nehenehe faahou e tapea i te mau fenua ta ratou i fatu na, na roto i te puai.” I roto i te mau fenua mai te reira te huru tei noaa na mua i to ratou tiamâraa, te vai ra Inidonesia, Philipino, te Pakistan, Inidia, Ceylan (piihia i teie nei Sri Lanka), Iseraela, Libia, te Tunisie e te Ghana.
Ua tamau noa te hinaaroraa i te tiamâraa i te itehia i to tatou nei mahana e ua faatupu te reira hau atu i te hoê hanere nunaa apî mai te matahiti 1945 maira.
Parau mau, e mau paeau maitai ore to te faatereraa a te mau nunaa puai i nia i te mau fenua rii, e ere râ tei mono atu i te reira i te mea maitai aˈe. Te parau ra te papai vea ra o Georgie Geyer e: “A amahamaha roa ˈi te mau hau emepera o tei fatu na i te mau fenua ěê, te ô noa ˈtura ïa e rave rahi fenua apî i roto i te hoê anotau roa toparaa mǎrû noa, tei tapao-pinepine-hia e te tamaˈi tivila.” Inaha, te papu-roa-hia ˈturâ e eita te taata e nehenehe e faatere o ˈna anaˈe ma te manuïa. — Koheleta 8:9; Ieremia 10:23.
Te ruperuperaa: te moni rahi e te au i te moemoeâ
I te matahiti 1945 ra, te faaruru ra te feia no Europa e no Asia, tei faaino-roa-hia e te tamaˈi, i te mau fifi ino mau. No te mau tumu i te pae o te hamani-maitai-raa i te taata, e te miimii atoa râ hoi, ua opua aˈera te mau Alliés i te hoê Tabula ohipa faatia-faahou-raa i Europa. O te hoê ïa tabula tauturu no te hamani-faahou-raa e te faatia-faahou-raa i te pae materia o te mau fare hamaniraa tauihaa i faainohia e te mau topitaraa. Ua pii-noa-hia taua tabula ra te tabula Marshall, o te iˈoa ïa o te papai parau matamua o te Hau marite o tei feruri atu i te reira, noa ˈtu te moni rahi, ua riro taua tabula faatia-faahou-raa tiamâ, ei mea maitai.
Mea maere mau te faatia-faahou-raa i te pae faanavairaa faufaa e te pae hamaniraa tauihaa. Auaa te mau fare hamaniraa tauihaa apî, ua raea aˈera te mau fenua i pau i te faito o te mau fenua i upootia mai i roto i te tamaˈi, e i te tahi taime, ua hemohia teie mau fenua no te mea mea pinepine ratou i te faaohipa i te mau fare e te mau tauihaa tahito. Te tupu maitai ra te ‘semeio i te pae faanavairaa faufaa’ heremani, mai tei piihia te reira, i roto i te mau matahiti pae ahuru, e i te hopea o taua mau matahiti ra, ua haamata aˈera te fenua Tapone i te hoê tabula faaanoraa i te pae faanavairaa faufaa o te tauturu ia ˈna ia faaô maite atu ia ˈna i roto i te hoê pae rahi roa o te ao nei, i te pae faanavairaa faufaa.
I roto i taua iho taime ra, te tamata atoa ra te mau fenua tei upootia i te titau faahou i te hoê politita no roto e no te pae faanavairaa faufaa au noa. Ua faaiti-rahi-roa-hia te mau hamaniraa fare e te mau hamaniraa i te mau taoˈa e titauhia i te mau mahana atoa i roto i te tau tamaˈi, no te mea te ohipa ra te mau fare hamaniraa tauihaa atoa no te nuu. I teie nei, te matara ra te hoê hooraa rahi roa no te horoa ˈtu na te mau taata, te mau taoˈa i ere-maoro-hia ratou. E horoa mai ïa te reira i te ohipa; no teie nei noa ˈˈe pai, aita ïa te fifi o te navai-ore-raa te ohipa. Te ô atura te ao nei i roto i te hoê anotau ruperuperaa aitâ i itehia aˈenei mai te fifi o te matahiti 1929 maira.
Ua titauhia râ ia aufau moni rahi roa teie ruperuperaa. Ua rahi roa aˈera te mau metua vahine o tei haamata i te ohipa i rapae, i te tahi taime ma te haapao ore atu i ta ratou mau tamarii. Ua horoa mai te maitairaa o te oraraa i te mau faaanaanataeraa rahi atu â, aita râ te reira i riro noa ei mea maitai. Ua mono aˈera te afata teata i te mau aparauraa i rotopu i te mau melo o te hoê utuafare fetii. Ua aratai te amahamaharaa o te utuafare fetii i te hoê maraaraa o te mau faataa-ê-raa. Ua faaiti-rii-hia taua maraaraa ra i muri aˈe i te maraaraa o te feia taa noa o te apiti i roto i te oraraa ma te faaipoipo ore. Tera te faaite mau i te hinaaro o te rahi noa ˈtura i te tuu i to ˈna iho mau maitai na mua ˈˈe i to vetahi. Te ino roa ˈturâ te mau mea faufaa roa ˈˈe i te pae morale e te pae varua, tei faaino-aˈena-hia hoi e te tamaˈi.
Te hau e te ruperuperaa mau
I roto i te taatoaraa, aita te mau faanahoraa i te pae faaroo o te ao nei i haapeapea aˈe i te tonoraa ˈtu i to ratou feia faaroo e taparahi i to ratou taata-tupu i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi. Aita atoa ratou i haapeapea aˈe i te hopoiraa ˈtu i te tauturu i te pae morale e te tauturu tahaa noa i te tamaˈi toetoe, i te mau orureraa hau i te pae politita e te mau tamaˈi parauhia tamaˈi no te tiamâraa. Teie râ, ua taa ê roa te huru o te hoê faanahonahoraa.
O te mau Ite no Iehova ïa o tei tapea i to ratou tiaraa kerisetiano amui ore i roto e i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi. A tamata noa ˈi o Hitler i te faaore ia ratou i Heremani, ua ite aˈera te mau Ite no Iehova i to ratou numera i te maraaraa mai te 9 000 i te matahiti 1946 i te 52 000 e pae noa matahiti i muri aˈe. I te pae o te ao taatoa nei, a taiohia ˈi i te matahiti 1945, 141 606 i roto i na fenua e 68, te vai ra ïa e 871 737 i roto i na fenua 175 i te matahiti 1959. Te haapeapea noa ra te mau melo o te tahi atu mau haapaoraa e rave rahi, tei amahamaha noa ˈtura i te pae no te mau tumu politita e totiale, i mua i te toparaa o te numera o ta ratou feia faaroo; area te mau Ite no Iehova, te fanaˈo ra ïa ratou i te pae varua, i te hoê hau e te hoê ruperuperaa mau.
O tei ite-maitai-hia ïa i te tairururaa rahi roa piihia te hinaaro o te Atua, i tupu i New York i te matahiti 1958, tei amui mai i roto i te hoê o te mau tuhaa, hau atu i te 250 000 taata. I roto i te hoê oreroraa parau rahi, ua parau aˈera te hoê taata orero e: “No te ruperuperaa o te paradaiso i te pae varua e oaoa rahi ai te mau ite (...). Te faaite ra teie paradaiso i te pae varua i te hanahana o te Atua e te haapapu ra te reira e ua haamauhia to ˈna basileia.”
Te hau aore ra te hau haavarevare tei faatupuhia i muri aˈe i te o te Tamaˈi rahi e te ruperuperaa i te pae materia noa ta te reira i faatupu, te haapapu ra ïa i teie parau feaa ore mau: eita te hau e te ruperuperaa mau e nehenehe e haamauhia maoti râ na roto i te Basileia o te Atua tei haamau-aˈena-hia. E riro mai te reira ei mea papu roa ˈtu â i roto i “te mau matahiti ono ahuru: te hoê tau orureraa hau”. O ta tatou ïa e paraparau i roto i te hoê tumu parau i mua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
Te tahi atu â mau tupuraa o tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1946 — Opua o Hô Chi Minh i te tamaˈi no te tiamâraa o te
Viêt-nam.
1947 — Iteraahia te mau otaro o te miti Pohe, tei roto atoa te
mau otaro tahito roa ˈˈe o te mau otaro matauhia o te
Bibilia.
1948 — Taparahi-pohe-raahia o Mohandas Gandhi.
1949 — Taina: haru te nuu o te nunaa no te tiamâraa i te fenua
taatoa; horo te faatereraa here aiˈa e ere i te communiste i
nia i te motu no Taiwan.
1950 — Mau faahuehueraa no te patoi i te apartheid i Afirika
Apatoa.
1952 — Paainaraa te paura hydrogène matamua i te mau Etats-Unis.
1954 — Etats-Unis: faaoti te Tiribuna teitei e e ore te
faataa-ê-raa i rotopu i te mau nunaa i roto i te mau fare
haapiiraa, e tia i te ture.
1957 — Taoraraa te mau Rusia i te satellite fenua haavare, te
Spoutnik I, i nia i te reva.
1958 — Haamauraahia te Amuiraa i te pae faanavairaa faufaa o te
mau fenua no Europa ma (Marché commun).
1959 — Faataeraahia mai te mau hohoˈa mai nia mai te avae i te
fenua nei na roto i te pahi reva rusia.
[Hohoˈa i te api 23]
Ua tauturu te ruperuperaa i muri aˈe i te tamaˈi i te mau utuafare fetii e rave rahi, ia hoo mai i te mau fare au maitai e te mau pereoo.
[Faaiteraa i te tumu]
H. Amstrong Roberts