Te ao mai te matahiti 1914 maira
Piti o te tuhaa: 1929-1934 Ati rahi e ata no te hoê tamaˈi apî
“MAI te peu e te vai ra te hoê mahana i reira te iteraahia te manuïaraa i te mau Etats-Unis, o taua mahana ihora ïa.” Mea na reira to te taata tuatapapa aamu ra o David Shannon i te parauraa no nia i te mahana no te matahiti 1929 ra, i to te peretiteni marite ra o Herbert Hoover i horeoraa. Te parau faahou ra oia e: “O te hoê ïa matahiti hau maitai; aita hoê aˈe haamataˈuraa no te hoê tamaˈi i mua; te parare oioi atura te manuïaraa o te mau Marite i roto atu i te mau fenua êê e te haamaitai ra i te huru o te mau fenua o te ao nei veve aˈe i te pae faufaa.”
Teie râ, i te pae hopea o te tau o te peretiteni Hoover, “ua taui roa te huru i itehia na i te mau Etats-Unis. Ua vaiiho te manaˈo anaanatae i te parahiraa no te manaˈo haapeapea e te hoê ati rahi”. Eaha râ hoi tei tupu?
Te ‘mahana maha pouri’: te hopea o te hoê ao
I te mahana toru 23 no atoba 1929, ma te tumu ore, ua hoo aˈera e rave rahi feia imi moni i ta ratou mau parau fatu tei haafaufaa-rahi-roa-hia i te Bourse (fare moni) no New York. Ia poipoi aˈe, mahana maha 24 no atoba, ua rû aˈera te feia fatu i te hoo i ta ratou mau parau fatu hou te reira a ere hau atu ai i to ratou faufaa. E inaha, ua faatupu aˈera te reira i te hoê arepurepuraa oia hoi, ua erehia te mau parau fatu i to ratou faufaa i nia i te faito hau atu i te 15 milia tara marite i roto i te hoê noa hebedoma, e i te mau avae i muri iho, i nia ïa e rave rahi mau milia tara marite hau atu. O te omuaraa ïa o te fifi.
Te faataa nei te feia tuatapapa i te pae faanavairaa faufaa e te feia tuatapapa i te aamu i teie fifi e rave rau te huru. Teie râ, mai ta te hoê o ratou i haapapu, e mea papu maitai e ua “au maite [te mau tumu taa ê o te fifi] i te ruperupe o te mau matahiti 1920”. No te mea hoi aita teie ruperupe “i niuhia i nia i te mau niu paari (...), ua faaite taue noa te toparaa o te ohipa imiraa moni (...) i te huru ino o te pae faanavairaa faufaa ta te ruperupe e tapuni ra”. — Te mau Etats-Unis i te senekele XX (beretane), api 10, 12.
Noa ˈtu e eaha, ua hope te mau matahiti maamaa. Ua hope atoa te huru mau ore o te taata e te mau titauraa faanavenave ta ratou i faatupu. “Ua faaara roa te toparaa rahi i te pae moni no te matahiti 1929 i te mau taata atoa, ta te feia tuatapapa i te aamu o F. Freidel e o N. Pollack ïa i parau. Ua hope te anotau o te taoˈa rahi, e te ere-rahi-hia nei te mau milioni taata. E au e ua riro noa te mau matahiti 1920 ei hoê taime moemoeraa aore ra ei hoê hautiraa iino — te anotau tia ore o te jazz, te tau o te kafa auro.” — Te mau fifi o te fenua Marite i te senekele XX (beretane), api 115.
E mau milioni taata tei ere-taue-hia i te ohipa. Ua erehia te feia i î roa i te tarahu i ta ratou i hoo tarahu mai, tae roa i to ratou fare. No te faaherehere i te moni, ua faaea aˈera te tahi mau utuafare fetii i roto i te hoê â fare. No te mea te topa noa ra te faufaa o te mau mea i raro, ua ere-roa-hia te tahi feia taoˈa rahi i ta ratou taoˈa i roto i te hoê noa mahana. Ua opani aˈera te tahi mau totaiete ohipa i ta ratou opani. Ua riro te haapoheraa e rave rahi taata ia ratou iho i te faaaueue i te fenua, a topatari noa ˈi te mau tausani fare moni. Ua faaata maitai te hoê taata faaarearea i to ˈna parauraa e ua matau noa oia ia faahoˈihia mai ia ˈna ra te mau parau moni papaihia “aita e moni”, i teie nei râ te tae mai nei te reira e te parau papaihia “aita e fare moni”.
Ua parare roa te fifi i roto i te ao nei, e mea rahi roa to ˈna mau faahopearaa. Oia mau, te parau nei te buka ra Te mau Etats-Unis: to ratou parahiraa i nia i te iri perefaanuuraa o te ao nei mai te matahiti 1918 e tae atu i te matahiti 1943 (beretane) e “ua tairi atoa teie fifi rahi i te mau fenua atoa e te mau tuhaa atoa — totiale, politita, utuafare fetii e te mau auraa i rotopu i te mau fenua”.
I taua taime ra, i Tapone, te haafaufaa ra te feia turu i te pae faehau i te huru o te pae faanavairaa faufaa. Te parau ra te Nouvelle Encyclopédie britannique e: “Ua parare roa te manaˈo e e faaafaro te faaaanoraa na roto i te mau haruraa fenua a te mau faehau i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa i Tapone, i te taime a tupu ai te fifi o te matahiti 1929.” Ua tauturu te papu-ore-raa o te mau matahiti 1930 i te feia turu i te pae faehau ia noaa i te faatereraa a nehenehe ai ratou — aita hoi ratou i faatiahia e te faatereraa tivila — e tomo i Mandchourie e e haru i te reira fenua i roto noa e pae avae. I to ˈna pariraahia e haru e te Totaiete o te mau Nunaa, ua tia maira Tapone ma te haere i rapae, eiaha i te Mandchourie, i te S.D.N. râ.
O vau na mua!
Na roto i te haafaufaaraa i te mau peu navenave e te nounou taoˈa, ua tauturu te mau matahiti maamaa i te haerea o te “o vau na mua”, haerea o tei haapohe roa i te haerea pae varua. Teie râ, ua ite-maitai-hia ˈtu â teie haerea i te tupuraa te “aueue fenua i te pae faanavairaa faufaa i haamata i te matahiti 1929”, ei rave-faahou-raa i te parau a te buka no te pae tuatapaparaa i faahiti i nia ˈˈe. No te aha râ? No te mea ua “faaore roa [te fifi rahi] i te haapeapearaa no te maitai o te taatoaraa o te nehenehe e ite-noa-hia ˈtu, e ua haapeapea na mua noa aˈera te mau utuafare atoa no to ˈna iho maitai ma te haapeapea ore no vetahi. Teie ïa te parau i matau-noa-hia: e haapao noa anaˈe ia tatou iho, e faaitoito anaˈe, e vaiiho noa ˈtu ia vetahi”!
E mea pinepine te hoê huru miimii e te haapao ore mai teie te faainohia mai te peu no roto mai i te hoê taata otahi. E faatiahia râ te reira, e i te tahi taime e hinaarohia, mai te peu e na reira te feia aiˈa no te hoê fenua i raro aˈe i te tapoi o te here aiˈa. Ua faaitoito te fifi i teie huru feruriraa.
Ua parau te taata tuatapapa i te aamu o Hermann Gralm e “ua faaino roa te fifi i te pae fanavairaa faufaa o te ao taatoa nei i te manaˈo maitai e te tahoêraa o te mau fenua tei itehia i roto i te Totaiete o te mau Nunaa”; ua parau faahou oia e ua tauturu te reira i te “tupuraa i te rahi o te manaˈo miimii e te aroha ore o te mau fenua tataitahi”. Ia au i to ˈna manaˈo, “ua haamata aˈera te rahiraa o te mau nunaa i te faaite mai i te hoê manaˈo miimii rahi — e te taa-maitai-hia râ — niuhia i nia i te hinaaro ia ora mai o te faatupu i te ahuehue i roto i te hoê nahoa taata rahi”. — Europa zwischen den Kriegen (Europa i ropu i na Tamaˈi e piti), api 237.
Peneiaˈe aita teie haerea i faataa-aˈenei-hia ma te hoê huru taehae aˈe i ta te nazi heremani ra o Heinrich Himmler, o tei parau i roto i te hoê oreroraa parau tau matahiti i muri aˈe e: “E tia ia tatou ia rave i te hoê haerea tia, e te haapao maitai e te au i te hoa i nia i te feia no to tatou iho opu fetii, eiaha râ i nia i te tahi atu taata. Eita roa ˈtu vau e haapeapea no te mau Rusia e te mau Tchèques. (...) Ia fanaˈo te tahi mau fenua i te pae materia e aore ra ia pohe ratou i te poia, e ere te ohipa na ˈu, e ohipa na ˈu mai te peu noa e hinaaro tatou ia ratou ei tavini tîtî no ta tatou faanahonahoraa. Ua pohe ahuru tausani na vahine rusia i te rohirohi i to ratou eruraa i te apoo no te paruru i te mau pereoo tamaˈi aore ra aita, e ohipa na ˈu mai te peu noa ua oti taua mau apoo ra tei opuahia no te paruru ia Heremani.”
Nafea pai ïa ia haamau e ia tapea i te hau a faaite noa ˈi te mau taata e te mau nunaa i teie haerea o te “o vau na mua” e te hoê au ore hohonu mau no te ture a te Atua te faaue ia aroha ‘i to taata-tupu mai te aroha ia oe iho na’? (Luka 10:27.) “E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe ture; aore o ratou e turoriraa”, ta te Bibilia ïa e parau nei i roto i te Salamo 119:165. No te mea hoi aita teie hinaaro, mea ohie roa no te mau nunaa ia aratôhia ia faaô atu i roto i te hoê tamaˈi apî. Ohipa taa ê mau, ua parauhia e e tapao te ereraa i te hinaaro e te haerea o te “o vau na mua” no te “anotau hopea” o te faanahoraa iino faaterehia e Satani. — Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3, 12.
E tuu i te tiaturiraa i nia ia vai?
Ua turai anei te ino-roa ˈtu-raa te huru o te ao nei i te mau taata ia hoˈi mai i te Atua ra i muri aˈe i to ratou faarueraa ia ˈna i roto i te mau matahiti maamaa? Oia, te tahi pae. E rave rahi mau taata tei farii maite i te poroi porohia e te mau Ite no Iehova, te iˈoa ta te mau kerisetiano taaihia i te Taiete Watch Tower i rave mai te matahiti 1931 mai. Teie râ, aita te rahiraa o te mau nunaa i taua i te reira, no te mea aita ratou i tuu i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua, i nia râ i te feia “teitei” no teie nei ao.
Ei hiˈoraa, i te omuaraa o te mau matahiti 1930, ua nehenehe aˈera o Mohandas Gandhi, te rahi noa ˈtura hoi te feia e turu ia ˈna i Inidia, e aratai ma te papu roa ˈtu â, i ta ˈna tabula politita no nia i te faaroo-ore-raa tivila na roto i te mǎrû. E rave rahi te tiaturi ra e na roto i te faatiamâ ia ratou iho i te faatereraa beretane, mai ta ˈna e hinaaro ra, e ite mai o Inidia i te maitai e te hau. Ua tupu mau râ anei te reira?
I taua iho matahiti ra 1930, ua riro aˈera o Tchang Kaï-chek, peretiteni no te fenua Tinito, ei melo no te Ekalesia méthodiste. E rave rahi te tiaturi ra e e iriti to ˈna riroraa mai i te haapaoraa kerisetiano i te uputa no te hoê faufaa faaauhia i rotopu i te fenua Tinito e te tahi mau nunaa no te pae Tooa o te râ ma parauhia kerisetiano. Ua tupu mau râ anei te reira?
I te matahiti 1932, i te ahururaa o te matahiti no to ˈna faatereraa, ua fariihia aˈera o Mussolini i te Vaticana. E rave rahi te tiaturi ra e e haapapu te haamaitairaa ta te pâpa i horoa ia ˈna i taua taime ra, i te hoê ino ore e te hoê paruru papu maitai no te mau Italia paieti, to ratou Duce e to ratou fenua. Ua tupu mau râ anei te reira?
I te matahiti 1932 noâ, ua fafau aˈera o Franklin Roosevelt, o tei maiti-noa-hia ˈtura ei peritetini no te mau Etats-Unis, i ta ˈna huiraatira te hoê New Deal, aore ra tabula faanaho-faahou-raa i te pae faanavairaa faufaa. Hoê matahiti i muri aˈe, ua faaoti aˈera oia i te hoê tabula faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi no te mau Etats-Unis e titau atura i te ao taatoa nei ia faaore i te mau mauhaa tamaˈi atoa. E rave rahi te tiaturi ra e, maoti teie New Deal, e faaore-roa-hia te ereraa i te ohipa e te veve e e tapeahia te hau. Ua tupu mau râ anei te reira?
I te matahiti 1933, ua riro maira o Hitler ei faatere hau matamua no Heremani. Aita i maoro, i roto i ta ˈna “oreroraa parau no te hau”, te hoê o te mau oreroraa parau taa ê roa ˈˈe o to ˈna oraraa, ua parau aˈera oia no nia i te tamaˈi e e “ohipa maamaa roa aita ˈtu ai” o te “faatopa roa i te nahonahoraa i te pae totiale e te pae politita no teie nei”. Ua haapapu aˈera oia i te hinaaro o Heremani i te faaore i te mau mauhaa tamaˈi, ia au i te manaˈo o te peretiteni Roosevelt; ua parau aˈera oia e: “Ua ineine noa Heremani no te tarima i te hoê parau fafau no te oreraa e aro, no te mea aita roa oia i manaˈo ia aro, ia haapapu noa râ i to ˈna maitai.” E rave rahi te tiaturi ra e e haamaitai faahou â teie politita i te nunaa heremani, e e tapea noa i to ˈna faatereraa puai e a tausani noa ˈtu ai te mau matahiti. Ua tupu mau râ anei te reira?
E i te pae hopea, te vai ra te faanahoraa “rahi”, te Totaiete o te mau Nunaa. No nia i te reira, ua parau te vea ra Te Pare Tiairaa no te avae atete 1932 e: “Te tahoê nei (...) te mau arii o te fenua nei, ma te aˈohia e te mau upoo faatere haapaoraa, (...) i roto i te hoê Totaiete o te mau Nunaa, e te tuu nei ratou i to ratou tiaturiraa i nia i te paari taata, a tiaturi ai e na te reira e faaora i te huitaata teie e maˈihia nei e te ahoaho roa, i te fifi ta ˈna e farerei nei i teie nei.” E rave rahi te tiaturi ra e — aita te mau Ite no Iehova i roto ia ratou — e faaora iho â te Totaiete o te mau Nunaa i te huitaata i te fifi ta ˈna e farerei na. Ua tupu mau râ anei te reira?
Ua hau i te piti tausani matahiti, ua papai te papai salamo e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” Ia hiˈo tatou i te mau tupuraa tahito i teie nei, e nehenehe anei e huna i te paari o teie mau parau? — Salamo 146:3.
Ahiri e aita te fifi i tupu...
“E faaohie-roa-raa ïa i te mau mea atoa te pariraa e na te fifi e faatupu i te mau tupuraa e te mau peu o te mau matahiti 1930”, ta te feia i papai i te buka ra Te mau Etats-Unis: to ratou parahiraa i nia i te iri perefanuu o te ao taatoa nei mai te matahiti 1918 e tae atu i te matahiti 1943 ïa i parau. “Teie râ hoi, ta ratou ïa e faˈi nei, ua faatia iho â te veve e te papu ore i parare rahi roa i taua mau matahiti ereraa rahi ra, i te mau faaneheneheraa, ua horoa te reira na te feia hauti teata i te mau ravea rahi, e ua tuu faahou mai hoi i te mau hautiraa rahi i roto i te hautiraa ino, e ua horoa mai hoi na te feia mataitai i te mau aito apî ia haapoupouhia e te feia ohipa ino apî ia tarihia.” Te parau nei ratou e ahiri aita te fifi i tupu, eita atoa paha ïa te Piti o te Tamaˈi rahi e tupu.
Ua tupu râ hoi te fifi rahi o te ao nei e te Piti Tamaˈi rahi atoa. Ma te papu maitai, noa ˈtu te tauturu a te mau haapaoraa, aita te Totaiete o te mau Nunaa i noaa i ta ˈna tapao: te haapapuraa i te hau. Ua haavahia oia i te mahana iho o to ˈna opuaraahia. Eita râ oia e ore vave. E aueue mǎrû noa oia e ia tae roa i to ˈna hopea. Ta tatou ïa e hiˈopoa i roto i ta tatou numera i mua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
Te tahi atu â mau tupuraa o tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1929 — I Hollywood, oroa matamua horoaraa i te mau re (Oscars) e
te Académie no te mau ohipa taviriraa hohoˈa e no te mau
ohipa aivanaa.
1930 — Iteraahia te palaneta Pluton.
Auˈa matamua no te ao taatoa nei i te pae tueraa popo,
noaahia e te Uruguay.
1931 — Tinito: ua haapohe te hoê pape puai e 8 000 taata e ua
faaere i te fare o na taata e 23 milioni.
Nicaragua: ua ati hau atu i te 2 000 taata i te hoê aueue
fenua.
New York: ua oti te hamaniraahia te Empire State Building, te
fare teitei roa ˈˈe o te ao nei i taua tau ra.
1932 — Iteraahia te neutron e te deutérium (hygrogène teiaha), o
te tauturu ia fa mai te ohipa tuatapaparaa i te pae atomi.
1933 — Haereraa Heremani i rapae i te Totaiete o te mau Nunaa;
nominohia o Hitler faatere hau matamua; matararaa i Dachau te
aua tapearaa taata matamua; tarimaraa i te hoê parau tutuu i
rotopu ia Heremani e te Vaticana; taninaraa i te auahi i te
mau buka hinaaro-ore-hia i Berlin.
1934 — Haamauraahia te FBI (Piha maimiraa o te fenua) i te mau
Etats-Unis no te aro i te ohipa ino.
Haamataraa te Haereraa Roa o te Nuu uteute tinito, fatata e
90 000 faehau, i Yan’an.
[Hohoˈa i te api 26]
Aita i maoro, ua erehia te mau milioni taata i te ohipa.
[Faaiteraa i te tumu]
A. Rothstein/Dover