Te ao mai te matahiti 1914 maira
Tuhaa matamua: 1920-1928 Te mau matahiti maamaa: Te hau na mua ˈˈe i te ati
I te matahiti 1983 e 1984, ua nenei o A ara mai na! tootoru na tumu parau no nia i te Tamaˈi rahi Matamua. E tuatapapa matou i teie nei, i roto e vau na tumu parau, no nia i te tahi mau tupuraa rahi i tupu mai taua tamaˈi mairâ. E ohipa teie mau tupuraa i nia i to tatou oraraa i teie nei mahana, e e faahopearaa rahi roa ˈtu â to te reira o ta te rahiraa o tatou e ore e nehenehe e feruri. Te papu nei ia matou e e oaoa outou i te taio i teie tuhaa TE AO MAI TE MATAHITI 1914 MAIRA, e teie atu hoi te tuhaa matamua.
“AITA [te rahiraa o te mau taata] i ite maite e te ora na ratou i te tauiraa o te aamu no teie tau apî”, ta te taata tuatapapa aamu ra ïa o Hans Kohn i parau no nia i te faahopearaa o te tamaˈi rahi roa ˈˈe o te oraraa taata nei, oia hoi te Tamaˈi rahi Matamua. Te faataa nei oia e, i muri aˈe atoa i te hopea o te tamaˈi, “mea iti roa tei ite e ua tupu te hoê tauiraa rahi roa i roto i te huru feruriraa o te huitaata atoa o te fenua nei, e aore ra e tupu taua tauiraa rahi ra i muri noa ˈˈe mai i te faanahonaho-faahou-raa o te totaiete taata nei i te pae o te mau fenua iho e i te pae o te ao taatoa nei”. Nafea hoi ïa ratou e ite atu ai i te reira? Inaha hoi, e au ra e te hope ra te mau matahiti 1910 i nia i te hoê nota oaoa.
Aita anei te mau mana faatere i faaoti e ua hope te tamaˈi i te matahiti 1919 na roto i te tarimaaraahia i te parau faaau no Versailles, i roto i te apooraa no nia i te Hau i tupu i Paris? Aita anei te Totaiete o te mau Nunaa i haamauhia i roto i taua apooraa ra no te tahoê i te ao nei i roto i te hau? E ere anei to ˈna avariraa i haamanahia i te 16 no tenuare 1920, i te hoê tumu papu maitai no te tiaturi e e nehenehe e ape i te tahi atu â tamaˈi rahi?
Te mau matahiti maamaa — te hoê iˈoa tano maitai
Aita te ao haapeapea ore no te Tau Ruperupe i ite-faahou-hia i te tau o te moemoeâ ino o te ao taatoa nei tei haamata i te matahiti 1914. I teie nei e ua hope te tamaˈi, te hinaaro ra te taata i haavarehia e haamoe oioi roa i te reira. I Europa iho â râ, te itehia ra te aehuehu i te pae politita e te arepurepu i te pae faanavairaa faufaa. Ia au i te taata tuatapapa aamu ra o R. Gruver, “e rave rahi mau taurearea tei manaˈo e ua ora mai ratou mai roto mai i te hoê tamaˈi faufaa ore o ta to ratou mau matahiapo i faahepo atu ia ratou. I roto i taua tupuraa ra, ua haamata aˈera ratou i te manaˈo ino no nia i te mau mea faufaa roa ˈˈe no te ui na mua ˈˈe ia ratou. (...) Ua haamata aˈera ratou i te haapeapea no nia i to ratou maitai i te pae materia”.
Eaha ïa te huru i te mau Etats-Unis? “E au ra e, ta R. Gruver ïa e faataa maira, te manaˈo ra te rahiraa o te mau Marite e e maraa tamau noa te faufaa o te mau maitai materia e e nehenehe e noaa mai i te moni api ia hoohia i te poipoi aˈe te mea i hoohia mai i taua iho mahana ra. (...) Ua rahi aˈera hoi te ohipa imiraa moni no nia i te mau parau faturaa, a imi ai te feia tâpû rouru, te feia ohipa papai poto noa (sténographes) e te feia haapao matini uta taata i roto i te mau fare teitei (ascenseur) i te mau ravea atoa, ia noaa i te moni i roto i te tau imiraa faufaa o te rahi noa ˈtura.”
I na pae e piti o te miti ra Atlantique, e itehia te manaˈo haapao ore e te nounou taoˈa o te tapao maite i taua tau ra i roto i te huru feruriraa e te mau peu a te taata e i roto atoa i te pehe, mai ta R. Gruver e faaite maira: “I roto atoa i te mau pehe e auhia e te taata, o te mau matahiti 1920, te faaruehia ra te mau peu tahito matau-noa-hia e te haafaufaahia ra te haama ore, te manaˈoraa ia ˈna iho e te ohipa i te pae tino.” Ua faura maira te jazz, te tuhaa i afaihia mai e te mau Etats-Unis i roto i te ohipa pehe o te senekele XX. O te hoê ïa “pehe o te faaite hua ra i te manaˈo ino o te hoê ui no nia i te mau faaheporaa e te mau peu maitai”. Ua turai aˈera teie faarueraa i te mau ture no te pae o te haerea e te mau mea faufaa roa ˈˈe i matau-noa-hia, i te taata ra o Scott Fitzgerald ia pii i te mau matahiti 1920 te tau o te jazz. Ua farii-oioi-roa-hia teie pehe e oia atoa te oraraa niuhia i nia i te mau mea e navenave ai ra tei faataipehia e taua huru pehe ra, i roto i te ao taatoa nei.
Aita i ite-papu-hia o vai mau râ te taata matamua tei pii i taua tau ra i muri aˈe i te tamaˈi, te mau matahiti maamaa. Eita râ e nehenehe e mârô i nia i te tano-maitai-raa o teie parau. Te auraa o te parau ra “maamaa” e “haapao ore ïa, e nevaneva rahi”. E au maite te reira i te mau matahiti 1920, o tei tapaohia e te ruperupe e te hoê hinaaro mau ore i te mau peu navenave e te taoˈa rahi. Teie râ, na mua roa ˈˈe i te hopea o taua mau matahiti ra, te faaite maira te tahi mau tapao faaararaa e e taime poto noa to te “tau maitai”.
Te tapoˈipoˈi maira te raˈi i te pae politita
I roto i te mau matahiti 1920, ua faaitoito aˈera te Totaiete o te mau Nunaa i te rave maite i ta ˈna hopoia fifi mau: te haapapuraa i te hau. Te hoê ïa hopoia teimaha mau. Te faataa ra o Gerhard Schulz, taata haapii i te tuatapaparaa no teie nei tau i te haapiiraa tuatoru no Tübingen, i Heremani e: “Ua faarahihia te mau fifi politita, morale e imiraa faufaa faatupuhia mai e te haamau-faahou-raa i te hau, no te mea ua vai noa mai te here aiˈa i muri aˈe i te tamaˈi rahi e, i te mea mau, ua faaoraora-faahou-hia te reira.” I Italia, ua faura faahou mai te here aiˈa i roto i te fascisme e o Benito Mussolini, area i Tapone, te itehia ra te reira i roto i te faarahiraa ˈtu â i te mau mauhaa tamaˈi. I muri aˈe i te haapuairaahia te mana o te communisme i Rusia, i muri aˈe i te orureraa hau no te avae Atopa 1917, ua ô atura te reira i Tinito. Inaha, te haafifi ra taua mau huru here aiˈa atoa ra i te ohipa a te Totaiete o te mau Nunaa.
I roto i taua taime ra, ua maiti-rahi-hia te mau melo e turu i te here aiˈa e te socialisme, te itehia i muri aˈe i raro aˈe i te iˈoa, faainoraa i te haamataraa ra “nazis”, i Heremani. I te matahiti 1928, ua hinaaro aˈera o Adolf Hitler, to ratou raatira faateiteihia, e faahoˈi faahou mai i te here aiˈa i te na ôraa e: “E tia, na mua roa ˈˈe, ia faatiamâ i to tatou nunaa i te aehuehu o te ore e nehenehe e faaruruhia e ta te tahoêraa i te ao nei e faatupu, e i muri aˈe ia faaapî-hua-hia e noa ˈtu eaha te ravea i roto i te here aiˈa uˈana. (...) Hoê anaˈe tiaraa i roto i te ao nei, e e faahepohia te reira na roto i te puai.”
I te mau Etats-Unis, ua itehia te here aiˈa i to ratou faataa-ê-raa ia ratou. Ua rahi roa aˈera te mau Marite tei hinaaro na ia vaiiho noa ia Europa ‘ia arepurepu noa ˈtu i roto i to ˈna fifi’. Te patoi atoa ra ratou ia ore to ratou fenua ia riro mai ei melo no “te mea faufau ra o tei topahia i te hoê iˈoa moˈa”, mai ta te tahi pae i pii na te Totaiete o te mau Nunaa [S.D.N.]. Noa ˈtu te mau taparuraa a te peretiteni Wilson, ua auraro aˈera te Apooraa rahi i te hinaaro o te mau taata i taua taime ra, e ua maiti aˈera i te matahiti 1920 no te patoi atu i te taairaa o te mau Etats-Unis i te S.D.N.
Ua rahi noa ˈtu â te atâataraa no roto mai i taua tupuraa fifi ra i te pae politita no te mea aita te reira e itehia ra; peneiaˈe ua faaitihia te reira. Noa ˈtu râ, te faaite ra te reira no nia i te hoê ati rahi roa ˈtu â e te ino roa ˈtu â.
Te mau mataˈi puai o te hoê tauiraa i te pae totiale
Ua apitihia mai te mau ata tei faaereere na i te iriatai o te politita e te mataˈi puai i te pae totiale. Ua taui noa te mau otia i te pae morale e te haerea atoa o te mau taata a riro noa ˈtu ai ratou i te hoê totaiete hoo rahi apî roa. A tahi ra hoi, e nehenehehia ˈi e hamani i te mau pereoo, te mau radio e te mau afata faatoetoeraa maa ia navai maitai e ia nehenehe te taata tataitahi ia fanaˈo atu i te reira. No te faarahi i te mau hoo, ua riro oioi roa mai te ohipa faaiteiteraa ei imiraa moni o tei faaohipa i te mau milia farane. Ua avari te reira i te hoo tarahu e ua tutava i te turai i te mau taata ia hoo mai i te mau mea aore ratou e hinaaro mau ra, e peneiaˈe aita roa ˈtu ratou e hinaaro ra, e na roto i te moni aita paha ia ratou raa. Ua ite aˈera te ohipa faaiteiteraa i te radio mai te hoê ravea puai no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa e ua faaohipa maite oia i te reira.
Oia mau, e tauturu pauroa teie mau ravea apî ia faaherehere i te taime e te puai, aita râ te reira i au-noa-hia; aita atoa te tahi pae i farii i te faahupehupe, te haapao ore e te haamâuˈaraa i faatupuhia e te reira. Ei hiˈoraa, ua turori roa te hoê vahine paari i to ˈna iteraa ˈtu i te faraoa tâpûpû-aˈena-hia i te fare toa ta ˈna i matau i te haere atu. Ma te tiaturi ore, ua haamumu aˈera oia i te parau a tairiiri noa ˈi i to ˈna upoo e: “Mai te peu e ua hupehupe roa te mau taata no te tâpûpû i ta ratou faraoa, e nehenehe iho â e aniani e te haere ra râ te ao i hea.” Eaha râ ïa to ˈna manaˈo i teie nei?
I te mea mau, e mea ino aˈe te huru o te mau mea i te reira. Ua turai mǎrû noa te ohieraa ia noaa mai te mau taoˈa faanavenavehia e te ohipa faaiteiteraa i te mau taata ia ore ia haapao faahou i to ratou mau hinaaro i te pae varua e te mau mea faufaa roa ˈˈe i te pae morale, ia haapao noa râ i te mau taoˈa materia. Ua itehia e mea maoro te mau Ekalesia rahi i te oreraa e nehenehe faahou e afai mai i te hoê aratairaa i te pae varua hinaarohia e aita ratou i nehenehe e tapea i te mau taata ia ore ratou ia fariu ê i te Atua. Rahi noa ˈtura te mau taata tei haamata i te faatupu i te mau manaˈo taata tumu ore e te mau philosopho. Ei hiˈoraa, mai ta R. Gruver e faataa maira, “ua faahoruhoru aˈera te ohipa tuatapaparaa i te haerea (psychanalyse), te hoê haapiiraa apî [haamatahia e Sigmund Freud], i te hoê ui tei haapao na mua roa ia ˈna iho e i to ˈna iho haerea”.
Ua tauturu atoa te manaˈo tumu ore a Darwin no nia i te tupu-noa-raa mai te mau mea atoa, ia ore te taata ia tiaturi faahou i te Atua e te Bibilia. Eiaha e faaiti i to ˈna mau faahopearaa i nia i te tupuraa o te aamu o te ao nei, no te mea i roto i te buka ra Europa zwischen den Kriegen (Europa i rotopu i na Tamaˈi), e nehenehe e taiohia e ua tiaturi na o Hitler, “taata turu mau ia Darwin i te pae totiale” e, e ture mau iho â te oraraa o te mea puai aˈe no te natura. Te faataa ra o Hermann Graml, te taata i papai i taua buka ra e: “Ua hiˈo na oia i te tamaˈi mai te hoê o te mau taairaa tia roa i rotopu i te mau nunaa e te hinaaro-roa-hia no te haapuai aˈe i te hoê nunaa. Ia au i to ˈna manaˈo, e tia i te hoê faatere Hau e au maite i te reira tiaraa, ia faaitoito i te faatupu i te tamaˈi e rave rahi taime.”
Oia mau, aita te taatoaraa i vaiiho i te mau mataˈi puai o te tauiraa i te pae totiale ia haaparuparu i te faaroo i te Atua e i ta ˈna Parau. Ua faaohipa te tahi pae i te aravihi i te pae o te mau matini no teie nei tau, mai te radio, no te paruru i to ratou Poiete. Auê ïa taa-ê-raa e te feia o tei faaohipa i te radio no te imi noa i te moni ma te miimii! I te matahiti 1924, ua avari aˈera te hoê pupu kerisetiano i te WBBR, te pu radio matamua e ere no te imi i te moni, ma te tahoê atu i te Taiete Watch Tower. Ua faaohipa-noa-hia te reira e tae roa mai i te matahiti 1957, i reira to ˈna hooraahia ˈtu; ua faaoti ïa taua pu radio ra i ta ˈna ohipa e ua tavini i te mau maitai o te Basileia o te Atua hau atu i te toru ahuru matahiti.
Te mau matahiti maamaa e te “liona uuru ra”
“Miimii, e nounou moni, e faaahaaha, (...) e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua; e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” O te hoê anei teie faataaraa no nia i te mau matahiti maamaa? Papu maitai, noa ˈtu â ïa e ua papai te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i teie mau parau fatata e piti tausani matahiti i teie nei. E ere roa ˈtu mai te huru ra e ua tanotano noa mai te peu e ua rahi roa ˈtu â te mau paruparu o te taata nei i faahiti i nia ˈˈe, i roto i te totaiete o te mau matahiti maamaa haamauhia i nia i te moni, te mau ohipa e navenave ai ra e tei maˈi-roa-hia i te pae varua. Te haapapu roa ra te reira e ua ô te ao i roto i te anotau piihia e Paulo e te “anotau hopea”. Te haapapu atoa ra te reira e te tataipiti ra “te Diabolo, mai te liona uuru ra” i ta ˈna mau tutavaraa no te haafariu ê i te mau taata i to ratou Poiete. — Timoteo 2, 3:1-5; Petero 1, 5:8.
No te faaruru atu i teie mau mea, ua haamata aˈera te mau kerisetiano o te rave amui na i te ohipa e te Taiete Watch Tower i te faaitoito hau atu â no te paruru i te haamoriraa mau. I te matahiti 1922, ua haamata aˈera ratou i te hoê pororaa rahi roa no te faaara i te mau taata no nia i te haamauraahia te Basileia o te Atua. I te matahiti 1927, ei faaohieraa i te neneiraa o te mau buka bibilia, ua patu aˈera ratou i ta ratou iho fare neneiraa i Brooklyn. Mea iti roâ te ‘feia poro’ i taua taime ra; teie râ, i te matahiti 1928, a fatata mai ai te hopea o te mau matahiti maamaa, e 44 000 ratou no te poro i te Basileia o te Atua i roto e 32 fenua. Aita te “liona uuru ra” i nehenehe aˈe e tapea ia ratou.
Ua poro noa na ratou i te mau vahi atoa i te hoê â poroi: e, ua riro ei mea maamaa ia tuu i to ˈna tiaturiraa i nia i te mau taoˈa materia, te mau manaˈo taata tumu ore e aore ra te mau faanahoraa politita, mai te Totaiete o te mau Nunaa, eiaha râ i nia i te Basileia o te Atua. Ua parau te numera o Te Pare Tiairaa no te avae atopa 1926, ma te itoito e te patoi ra te Totaiete o te mau Nunaa i te Atua. E nehenehe e taiohia e: “Na roto i te fariiraa ˈtu i te reira [te S.D.N.] e haameumeu roa ˈtu â te mau upoo faatere haapaoraa i te mau pouri te tapoˈi ra i te mau nunaa. (...) Ua tohu te Fatu i to ˈna fâraa mai, to ˈna taime poto e to ˈna hopea mure ore. — Apokelupo 17:10,11; Isaia 8:9, 10.”
Ua papu roa i taua mau kerisetiano ra e te fatata roa maira te mahana haavaraa a te Atua. Na mua ˈˈe râ, e faahopehia te mau matahiti maamaa e te tahi atu â huru ati rahi, te hoê ati i te pae o te moni o te topa taue noa mai i nia i te ao nei. E e faahopehia te reira e te hoê ati i te pae politita o te horoa mai i te hoê auraa apî no nia i te parau ra “tamaˈi”. E nehenehe outou e taio i roto i te piti o te tuhaa o teie tumu parau i mua nei i raro aˈe i te upoo parau “Ati rahi e ata o te hoê tamaˈi apî”.
[Nota i raro i te api]
a Afa senekele i muri aˈe, ua parau o Daniel Bell, te hoê taata tuatapapa i te pae totiale e: “Te hoê o te mau mea ino roa ˈˈe i itehia mai i to tatou nei tau, o te hoo tarahu ïa. (...) Na mua ˈˈe, e tia ïa ia faaitoito rahi i te rave i te ohipa a hoo atu ai i te hoê tauihaa. I teie nei râ, e nehenehe e haamâha oioi noa i to tatou hinaaro ma te hoo tarahu.”
[Tumu parau tarenihia i te api 23]
Te tahi atu â mau tupuraa o tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1919— Fariiraahia te mahana e vau hora ohipa i Auteteria, i
Farani, i te mau Pays-Bas, i Tuete, i Paniola e i
Yougoslavie.
1920— Inidia: Manuïaraa o te ohipa patoiraa na roto i te mǎrû,
a Mohandas Gandhi.
Etats-Unis: Ua horoahia te tiaraa no te maiti i te mau vahine
(13 mau fenua ê atu tei na reira aˈena, oia atoa o
Nouvelle-Zélande i te matahiti 1893).
1921— Iteraahia te insuline no te rapaau i te omaha tihota.
Amaharaa o Irelane ei Hau tiamâ no Irelane e ei Irelane
Apatoerau.
1922— Haamauraa haamanahia o te Autahoêraa te mau repubilita
socialistes rusia.
1923— Aueueraa fenua i Tokyo: hau atu i te hoê hanere tausani
feia pohe.
1924— Detroit (Etats-Unis): Ua matara mai te hoê ahuru
tausaniraa o te mau pereoo uira mai roto mai i te vahi
hamaniraa Ford; aita i raeahia te 300 moni marite no te
pereoo T.
1925— Mau tamatamataraa matamua no te afata teata i Beretane, i
Heremani e i Marite.
1926— Taoraraa matamua tei manuïa no te hoê pahi e tere na te
reva teitei (fusée) e tere i te mori taa ê ra te propergol
pape; ua tere te reira e 56 metera i roto i te 2,5 tetoni.
1927— Tereraa manureva matamua ma te tapea ore, hoê anaˈe
taata, mai New York e tae atu ai i Paris ravehia e Charles
Lindbergh.
Haapiiraa no nia i te big bang, haapiiraa no nia i te tupuraa
o te ao taatoa nei, horoahia e te taata tuatapapa no nia i te
mau fetia no Belgique ra o Georges Lemaître.
Taviriraahia te mau hohoˈa paraparau matamua i Hollywood.
1928— Iteraahia mai te pénicilline.
Hohoˈa papai faahautihia matamua no nia ia Mickey hamanihia e
Walt Disney.
Tereraa manureva matamua na nia ˈˈe i te moana Patitifa
ravehia e Kingsford Smith e to ˈna mau hoa.
[Hohoˈa i te api 22]
Ua tapaohia te mau matahiti maamaa e te arearea e te hinaaro mau ore.
[Faaiteraa i te tumu]
Archives Bettmann
[Hohoˈa i te api 24]
Ua faaohipa aˈera o J. Rutherford, peretiteni no te Taiete Watch Tower, i te radio mai te matahiti 1922 iho, no te poro i te Basileia o te Atua.