VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/3 api 29-31
  • E mea faufaa mau anei ia pure?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mea faufaa mau anei ia pure?
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘E o te Atua, te haapeapea maira anei oia no ˈu?’
  • Te tauturu o te pure
  • Nafea ia pure i te Atua
  • A haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Te faaroo maira anei te Atua i ta ˈu mau pure?
    A ara mai na! 1992
  • Nafea oe ia haafatata ˈtu i te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • No te aha tatou e ore ai e tuutuu i te pure?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/3 api 29-31

Te uiui nei te mau taurearea . . .

E mea faufaa mau anei ia pure?

IA AU i te hoê titorotororaa, “te faaohipa nei te afaraa o te feia e pure nei i te pure mai te hoê ‘ravea e tauturuhia mai ai ratou e te raˈi’, ta ratou e rave ia hinaaro ratou i te hoê tauturu taa ê maitai no ratou iho, to ratou utuafare fetii e to ratou mau hoa”. E mea faufaa mau râ anei teie mau huru pure? Oia mau, ia au i te manaˈo o te hoê potii o Marguerite to ˈna iˈoa o tei faataa e: ‘I muri aˈe vau e faaite atu ai i ta ˈu mau fifi i te Atua, e topa to ˈu hau e nehenehe atu ai au e varea i te taoto a ara mai ai i te poipoi aˈe ma te haapeapea ore. Ua ore roa ïa to ˈu mau fifi.’

Mai ia Marguerite, peneiaˈe ua pure aˈena outou i te Atua na roto i te turaihia e te hoê haapeapearaa, i te taime aita e ravea faahou, e, mai ia ˈna, ua topa to outou hau i muri aˈe. Teie râ, aita te pure a Marguerite i tauturu ia ˈna ia tatara i ta ˈna fifi. Te reira atoa paha to outou huru. Ua ani paha ïa outou ia outou iho e: ‘Te pure pai, te hoê noa ïa ravea no te faatopa i te hau?’ Te hoê uiraa o te hopoi mai i te tahi atu â: ‘Nafea vau e ite ai e aita anei vau e paraparau noa ra i te aore? Te vai ra anei te hoê taata o te faaroo maira, o te haapeapea maira no ˈu e te nehenehe e tauturu mai ia ˈu?’

‘E o te Atua, te haapeapea maira anei oia no ˈu?’

E mea huru fifi iho â ia tiaturi e te anaanatae maira te Atua, mai nia mai te raˈi, i ta tatou mau fifi rii. Teie râ hoi, i roto i ta ˈna Oreroraa parau i nia i te mouˈa, ua parau o Iesu e: “A hiˈo na i te mau manu o te reva; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou. E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou?” Ua parau faahou oia e: “E eaha outou e tapitapi ai i te ahu? A haamanaˈo na i te mau lili o te aua; nahea to ratou tupu! aore hoi ratou e ohipa, aore hoi e nino. E parau atu râ vau ia outou, E tae noa ˈtu ia Solomona ma to ˈna unauna rahi, e ore â to ˈna ahu e au i te nehenehe i to te hoê o ratou nei.” — Mataio 6:26, 28, 29.

I reira ra, no te aha ïa e feaa ˈi? Mai te peu e e poihere maitai te Atua i te mau manu e te mau lili, eita anei ïa oia e tapitapi maite ia tatou nei e faaroo mai ai i ta tatou mau pure? Te parau ra te Bibilia e o te Atua ‘Tei faaroo i te pure ra’. (Salamo 65:2.) Mai ta ˈna e haapapu maira, ia pure tatou ia ˈna ma te tiaturi mau, “ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia ia tatou”! (Ioane 1, 5:14.) E rave rahi mau taurearea tei ite atu i te tiaraa o teie mau parau.

Te faataa nei te hoê potii, o Katy e: “E tauturu mai te pure ia ˈu ia oaoa roa vau. I te tahi taime, e hinaaro tatou e parau atu i te hoê taata i te manaˈo hohonu e vai ra i roto ia tatou. Inaha, aita ˈtu ai e taata i hau aˈe ia Iehova no te faaroo mai ia tatou, no te mea o ˈna, e taa o ˈna ia tatou, e ua ite tatou e oia anaˈe te nehenehe e tauturu mai ia tatou.” Te manaˈo atoa ra o Marguerite (mea ê teie i tei faahiti i nia ˈˈe) e te vai ra te hoê taata o te faaroo maira i ta ˈna mau pure. A hiˈo na nafea, i te hoê mahana, to ˈna faarururaa ˈtu i te hoê fifi: “I te omuaraa roa, ua taˈi noa vau. I to ˈu râ tamǎrôraa i to ˈu roimata, ua paraparau aˈera vau ia Iehova, mai te mea ra e tei o nei oia, te parahi noa ra i pihai iho ia ˈu, e te faaroo noa ra i ta ˈu i hinaaro ra e parau atu ia ˈna.”

Te tauturu o te pure

Ua haapii teie mau potii i te pee i teie aˈoraa a te papai salamo: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra.” (Salamo 55:22). Teie râ, e hopoi mai te pure i te hoê tauturu hau atu i te hoê noa tamǎrûraa i te pae morale. Te faatia ra o Marie, te hoê atoa potii, i ta ˈna i farerei: “Ua ite au e, ia tupu te hoê fifi, noa ˈtu eaha te fifi, e nehenehe noa vau e fariu i nia ia Iehova e ani atu ai ia ˈna ia aratai mai ia ˈu, e mea papu roa ia ˈu e e tauturu mai oia ia ˈu.”

E Ite no Iehova o Marie, mai ia Marguerite e o Katy atoa. Ua faatupu ratou e toru atoa ra i roto i te roaraa o te tau, i te hoê auhoaraa e te Atua, na roto i te ravea o te pure e te haapiiraa i te Bibilia. No teie mau potii, e “haapuraa e [e etaeta mau te Atua], e tauturu fatata ia roohia e te ati ra”. (Salamo 46:1.) Teie râ, a tapao na e aita o Marie i pure ia ore to ˈna mau fifi mai te huru ra e e mea na roto i te hoê semeio. Aita, ua pure râ oia i te Atua ia “aratai” ia ˈna. Teie te haapapu i te hoê o te mau parau tumu no nia i te pure.

I roto i te Iakobo 1:2-5, te parau ra te Bibilia e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. (...) Te ere ra râ te hoê o outou i te ite [paari], e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna.” Aita o Iakobo i faaitoito mai ia pure e ia ape i te mau “ati e rave rahi te huru ra”. Atira noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e tamau i te ‘ani i te Atua’ i te paari e titauhia no te faaruru atu i taua mau fifi ra! Eita te Atua e ‘patoi’ mai ia tatou ma te parau e e maamaa tatou i te aniraa ˈtu ia ˈna i te paari. Area, te fafau nei oia e e “[horoa-hua-hia]” mai te reira ia tatou nei.

A feruri na râ e e farerei mai outou i te hoê tupuraa fifi mau — te hoê fifi e te hoê orometua haapii tamarii, te hoê peapea e to outou nau metua. I roto i te hoê tupuraa mai te reira, a faaitoito i te pure i te Atua. I te faito nainai roa ˈˈe, e tauturu te pure ia outou ia huti i to outou ara-maite-raa e to outou mafatu i nia i te mea faufaa roa ˈˈe no te Atua. E tauturu te reira ia outou ia feruri maite i nia i to outou fifi. Hau atu i te reira, ua fafau mai o Iesu e ‘e faaite faahou mai [te varua moˈa o te Atua ia outou] i te mau parau atoa ta ˈna i parau mai ia outou’. (Ioane 14:26.) Oia atoa, ia pure outou e ia arataihia outou, e nehenehe te Atua e faafaura faahou mai i roto i to outou feruriraa, i te mau irava aore ra te mau parau bibilia tumu e tano i to outou huru. Parau mau, e titau iho â oia ia faaitoito outou, ei hiˈoraa, ia faatupu outou i te mau maimiraa i roto i te Bibilia aore ra ia ani outou i te manaˈo i te feia paari i te pae varua. E nehenehe te Atua e haamaitai i ta outou mau faaitoitoraa, i te horoaraa mai i te tahi taime, i “te mana rahi maitai ra” ia nehenehe outou ia faaoromai i te mau tamataraa. — Korinetia 2, 4:7.

Nafea ia pure i te Atua

E hinaaro anei outou atoa e faahotu i te hoê auhoaraa rahi e te Atua e ite atu ai e e pahono mai oia i ta outou mau pure? Mai te peu e e, mai ia Katy, Marguerite e o Marie, e tia ia outou ia haamata na roto i te haapiiraa i te Bibilia. E tauturu te reira ia outou ia itea mai i te huru e te mau hotu o te Atua ra o Iehova. A itea noa mai ai outou eaha te huru o teie Atua î i te aroha e te maitai, e matau-roa-hia outou i te fariu atu i nia ia ˈna na roto i te pure.

‘Eaha râ hoi ta ˈu e nehenehe e parau atu ia ˈna?’ ta outou paha ïa e ani mai. E nehenehe te hoê pure i te Atua e au i te hoê tauaparauraa e te hoê hoa rahi. Ia haapeapea te hoê tupuraa teimaha ia outou, eita anei outou e paraparau atu ma te aau mahora maitai i te hoê hoa rahi, ma te faaite atu i to outou mau manaˈo e to outou mau haapeapearaa hohonu roa? Ua riro te Atua ei hoa ta outou e nehenehe e faaite atu to outou mau manaˈo hohonu roa ˈˈe, ma te papu roa e e taa iho â ia ˈna te hohonuraa o to outou manaˈo. E no te mea râ e hau roa to ˈna paari e to ˈna mana i to te taata, e nehenehe mau oia e tauturu mai ia outou.

Teie râ, e tia anei ia riro noa to outou iho mau fifi ei tumu no ta outou mau pure? Ua horoa mai o Iesu i te hoê pure tei riro ei hiˈoraa, parauhia te pure a te Fatu, te itehia ra i roto i te Mataio 6:9-13. E mea faahiahia ia tapao eaha te haapeapearaa matamua a Iesu: ia raa (aore ra ia haamoˈahia) te iˈoa o te Atua, oia hoi o Iehova. I muri aˈe, ia tae mai te Basileia o te Atua (aore ra ta ˈna Faatereraa i nia i te raˈi), e ia haapaohia To ˈna hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi atoa ra. I muri aˈe noa i te faahitiraa i teie mau tumu parau rarahi to Iesu i faahitiraa i te mau maitai o te taata iho, mai te maa, te faaoreraa i te hara e te puai no te faaruru atu i te faahemaraa ia rave i te ino. E nehenehe outou e haapao i roto i ta outou mau pure, i teie atoa mau mea faufaa roa ˈˈe, te faaiteraa ïa i te Atua e aita outou e haapeapea noa ra, ma te miimii, no to outou noa mau fifi.

Teie râ, ua horoa mai o Iesu i teie faaararaa: “E ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra; o tei manaˈo e tei te rahi o te parau e itehia mai ai ratou.” (Mataio 6:7). Eita te mau pure roa roa e te ore e taa-maitai-hia e faahoruhoru i te Atua, eita atoa te mea taiohia i roto i te hoê buka e aore ra parau-noa-hia mai te hoê rohipehe, mai te mea ra e te maitairaa o te mau parau te mea faufaa roa ˈˈe. Ua parau te papai salamo e: “E ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna!” (Salamo 62:8). Te vai ra anei te hoê paruparu to outou ta outou e faaitoito ra i te tinai, e aita râ outou e manuïa ra? Te farerei ra anei outou i te hoê fifi i te pae utuafare o te haapeapea roa ra ia outou? Teie te tahi mau tumu e nehenehe ai outou ‘e ninii hua i to outou aau i mua i te Atua’ ma te tiaturi e e noaa mai to ˈna tauturu.

Eiaha râ e haamoe e e tia atoa ia outou ia farii i te pahonoraa a te Atua. No to ˈna paari, e nehenehe o Iehova e ite i te mau mea e ore e itehia ra e outou. No reira, ia ani outou i te hoê mea e ia ore ia noaa ia outou ra, eiaha e manaˈo e aita o Iehova i faaroo mai ia outou. E nehenehe noa te reira e faaite mai e ua ani outou i te hoê mea e ere i te mea maitai no outou. Te parau ra te hoê maseli e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao.” (Maseli 3:5). Eiaha e faaea i te pure no te reira, e e noaa mai iho â ia outou te aratairaa o te Atua.

Ia matau outou i te pure tamau noa, e faahotu outou i te mau taairaa puai e te faataoˈa rahi ia outou e te Atua o Iehova, mau taairaa te tia ia aupuru maitai. Mai te peu aitâ outou i matau atura i te pure tamau noa, no te aha e ore ai e haamata i teie nei â? No te aha e ore ai e pure i te Atua no nia i to outou hinaaro e faatupu i te auhoaraa paari e o ˈna? E tauturu mau mai oia ia outou. — Iakobo 4:8.

[Hohoˈa i te api 29]

“Ua ite au e ia tupu mai te hoê fifi, noa ˈtu eaha te fifi, e nehenehe noa vau e fariu i nia ia Iehova e ani atu ai ia ˈna ia aratai mai ia ˈu, e ua papu roa ia ˈu e e tauturu mai iho â oia ia ˈu.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono