Te hoê tituriraa no te feia e pohe nei i te poia
“UA faatupuhia te rahiraa o te mau oˈe rahi roa ˈˈe i itehia mai te Tamaˈi rahi matamua mai â, e te tamaˈi e te orureraa hau”, ta te mau taote Brown e Anderson ïa i haapapu i roto i te buka ra Te mau ati rahi o te Tuatapaparaa: te mau oˈe (beretane).
Te faahaamanaˈo mai nei teie tupuraa i te hoê orama tahito no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe, matauhia i te parau na puaahorofenua e maha o te Apokalupo ra. Ma te rave i teie tumu parau, ua nenei te hoê vea Afirika i teie upoo parau: “Te haavî nei na puaahorofenua e maha i te fenua ati o Etiopia.” Teie râ, mea iti roa te feia e ite atu i te tiaturiraa faahiahia mau e vai ra i roto i taua orama ra.
Te mau tumu no te pohe-oioi-raa
E faahohoˈa te toru o te puaahorofenua o te Apokalupo i te oˈe. Te horo nei oia e “te hoê faito i te rima”, a pii ai te hoê reo e: “Hoê kilo sitona no te moni o te hoê mahana ohipa.” (Apokalupo 6:6, La Bible en français courant). Na mua ˈtu ia ˈna, te horo ra te hoê puaahorofenua o te faahohoˈa i te tamaˈi — te hoê tamaˈi rahi e te roa ‘o te faaore roa i te hau i te ao nei’. Te faaite mai nei te faahohoˈaraa o teie mau puaahorofenua e te vai ra te hoê auraa i rotopu i te oˈe e te tamaˈi. — Apokalupo 6:3-6.
No nia i te reira tumu parau, te parau nei te buka i faahitihia i nia ˈˈe e: “E pinepine te faatupuraa i te maa i te faaitihia no te hoê ereraa i te rima rave ohipa (...). I te tahi taime, e faaino roa te mau aroraa i te mau faaapu e rave rahi. I te tahi taime, e tuinohia te mau raau e te tahi atu mau raau rii tupu o te titau e rave rahi matahiti no te tupu apî faahou mai. No te mea e nehenehe te mau faurao e te tapihooraa tauihaa e faaea, e itehia i te tahi mau vahi i te pohe poia, area i pihai noa ˈtu, te fanaˈo ra ïa vetahi i te maa hau.” O te tupuraa oto rahi ïa ta te mau milioni taata i ite atu i te tau o te Tamaˈi rahi Matamua e te Piti o te Tamaˈi rahi, e i te tau i ropu i na tamaˈi e piti. I to tatou nei â mahana, te roohia nei â te mau milioni taata i te oˈe.
E apeehia na puaahorofenua faataahia ˈtu i nia ˈˈe e te tahi atu â, o te “Pohe” to ˈna iˈoa. E faahohoˈa oia i te pohe-oioi-raa o tei tairi i te mau milioni taata mai te matahiti fifi ra 1914 mai â. O te tamaˈi e te mau ‘ˈoˈe’ te mau tumu matamua o te mau tumu no te pohe i tohuhia (Apokalupo 6:7, 8). Ua tâpû ê te mau tamaˈi hau atu i te 100 000 000 taata mai te matahiti 1914 mai â e ua hau atu â ta te mau ‘ˈoˈe’. Ua parau Te buka o te poia (beretane) e: “Mea rahi aˈe te feia i pohe i te mau oˈe o na matahiti e pae i mairi aˈenei i tei pohe i te mau tamaˈi, te mau orureraa hau e te mau taparahiraa no na 150 matahiti i mairi aˈenei.”
Te hoê tiaturiraa no tei pohe
I muri noa ˈˈe mai i te puaahorofenua piihia “te Pohe” te haere maira te hoê mea o te faatupu i te tiaturiraa. O te “Hade” ïa. No reira, ma te papu maitai, e rave rahi mau taata tei pohe oioi roa tei roto ia Hade. Eaha mau na te auraa o te parau ra “Hade”? E au teie parau i te parau heleni ra haïdês faaohipahia i roto i te Bibilia e i te parau ra “Schéol” no roto mai i te reo hebera. (Faaau te Salamo 16:10 i te Ohipa 2:31.) E ere te reira te hoê vahi taa ê e parauhia ra, te hoê râ huru o te feia tei taoto i roto i te hoê huru ite ore (Koheleta 9:5, 10; Ioane 11:11-13). O te apoo ïa e au i te mau taata atoa, e nehenehe e tia faahou mai mai reira mai.
I muri aˈe, ua papaihia teie haapapuraa i roto i te buka Apokalupo: “E ite atura hoi au i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi, i te tiaraa i mua i te Atua ra (...). E tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia ˈna ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra, e haavahia ihora ratou atoa i ta ratou mau ohipa.” (Apokalupo 20:12, 13). Te tiai mai ra ïa te hoê ao oaoa roa i te rahiraa o te feia i pohe i te oˈe. Ia faatia-faahou-hia mai ratou, mai te peu e e faaite ratou i te aau mehara no te mau faanahonahoraa i ravehia e te Atua no to ratou ora, e “haavahia” ratou e e tia ia ratou ia ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. — Salamo 37:29; Ioane 5:28, 29; Ioane 1, 2:1, 2.
Afea râ teie faatia-faahou-raa e tupu ai? I muri aˈe te puaahorofenua matamua ‘e faahope ai i ta ˈna re’. (Apokalupo 6:2.) Ua faariro te Atua o Iehova i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, ei Arii no te mau taata atoa (Apokalupo 11:15). “Oia tei haapaohia e te Atua ei haava i tei ora e tei pohe ra hoi.” — Ohipa 10:42.
Te hoê tiaturiraa no te feia e ora nei
I roto i te hoê tau fatata roa, e tamâhia te fenua nei i te feia atoa e patoi nei i te faatereraa a te Mesia. E haamouhia te mau faatereraa taata miimii (Daniela 2:44). “E tâpû-ê-hia râ te paieti ore i te fenua nei”, area te feia e auraro atu i te Arii o to tatou nei palaneta o te parahi ra i nia i te raˈi, e “haapapuhia [ïa] i reira”. (Maseli 2:21, 22.) No tau feia e ora mai, e riro ïa te oˈe ei ohipa tahito. — Isaia 25:6; 65:21, 22.
Maoti te mana i hau ê i te mana taata nei ta te Atua i horoa no ˈna, e haapao maite ai o Iesu Mesia ia maitai faahou mai te mau ohuraa o te natura o te fenua nei (hiˈo Mareko 4:37-41). E iti mai te Sahara i Afirika e te tahi atu â mau medebara teie e aano noa ˈtura. E riro mai te opuaraa matamua a te Atua, oia hoi te faariroraa i te fenua taatoa nei ei paradaiso, ei mea mau (Genese 1:28; 2:7, 8; Luka 23:43). Mai tei tohuhia, “e rearea (...) te vahi pâpâmaro ra (...) mai te tiare ra. (...) E pǔpû mai hoi te pape na te medebara, e te pape tahe i te fenua mǎrô ra”. — Isaia 35:1, 6.
Te faataa maira te Bibilia no nia i te faatereraa a te Mesia na roto i teie mau parau e putapû ai te aau ra: “E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra (...). E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.” — Salamo 72:8, 13, 14, 16.
[Hohoˈa i te api 18]
Te horo nei te oˈe, faahohoˈahia i te toru o te puaahorofenua o te Apokalupo, i to tatou nei mahana, i roto i te rahiraa o te mau vahi o Afirika.
[Hohoˈa i te api 19]
Fatata te hoê tau auhune rahi i te tae mai no Afirika e no te ao taatoa nei.