Te hoê patoiraa
“TE VAI RA te Taiete o te mau Nunaa, eaha râ to ˈna hopea? E riro mai anei te reira ei ohipa mau, aore ra ei haavare?” Ua tuuhia mai taua mau uiraa ra na Lord Robert Cecil, peretiteni beretane no te Tomite ohiparaa a te Taiete o te mau Nunaa. Oia mau, mai te peu e ua tiaturi e rave rahi e e riro te Taiete o te mau Nunaa ei niu no te hau, area te tahi pae râ, te feaa ra ïa.
Ua papai te taata papai buka beretane ra o Jerome K. Jerome e: “Ua pohe te Taiete o te mau Nunaa i te fanauraa mai iho â (...). Te mau taata tei haamau ia ˈna (...) ua titau manihini mai ïa ratou ia tatou i to ˈna bapetizoraa (...). Te manaˈo ra ratou e e riro oia ei Mesia apî. Mai te huru ra e e ua tiaturi ratou i teie mahana, e na roto i te piiraa e te tuturiraa ˈtu i mua ia ˈna, e nehenehe ïa ta ratou e faaora faahou mai ia ˈna mai te pohe mai.” Ua papu i te Standard no Lonedona e: “Ua riro te hoê Taiete o te mau Nunaa o ta te taata e ore e tiaturi nei e o ta ratou râ e faahanahana noa nei, ei haavare ino mau.”
Te hoê reo faautuaraa
Ua parau aˈenei tatou i te farii-maitai-raa a te upoo faatere haapaoraa i te Taiete o te mau Nunaa. Teie râ, i te avae me 1920, i ropu mau i te mau arueraa, ua nenei te vea ra Te Pare Tiairaa i te hoê faautuaraa maramarama e te papu i taua faanahoraa ra i te na ôraa e: “Ua haaparare-rahi-hia na te mau vahi atoa e e riro [te Taiete o te mau Nunaa] ei faatiamâraa i te huitaata, eita râ oia e manuïa i roto i ta ˈna opuaraa.” — Neneiraa no te 15 no febuare 1921, na roto i te reo farani.
No te aha te Taiete o te mau Nunaa i ore ai e manuïa? No te mau tumu politita anei, no te mea anei aita te Fenua Marite i turu ia ˈna? Eita roa ïa. Ua ite râ te mau Ite a Iehova i roto i te tupuraa mai te Taiete o te mau Nunaa i te hoê tuhaa no te hoê ati rahi roa ˈˈe, oia hoi te aroraa ïa i rotopu ia Satani, te orure hau i roto i te ao atoa nei, e te Fatu Mana-Hope ra o Iehova (Ioba pene 1 e te 2; Ioane 8:44). No reira, ua riro teie taiete i haamauhia e te mau tia politita e tei faatenitenihia e te upoo faatere haapaoraa ei ravea haavare na Satani no te faafariuraa i te mau taata i te ravea hoê roa no te tatararaa i to ratou mau fifi atoa oia hoi, te Basileia mesia a te Atua. No reira, ia au i te hiˈoraa a te Poiete, e riro iho â te Taiete o te mau Nunaa ei “haavare”, e ei “peu haavarevare”. — Hiˈo Salamo 2.
No reira Te Pare Tiairaa i parau faahou ai e: “Noa ˈtu e ua farii te Fenua Marite i te Taiete o te mau Nunaa ma te tahoêraa ˈtu i te mau fenua o te ao nei, eita iho â ta ˈna opuaraa e tupu no te mea ua faatupuhia oia e te taata nei, na te taata miimii hoi i haamau ia ˈna, e te tumu rahi roa ˈtu no te mea ïa aita oia e tuea ra i te mau eˈa o te Atua.”
Ua faaitehia te hoê faautuaraa rahi roa ˈtu i te 10 no setepa 1922, i roto i te hoê tairururaa a te mau Ite a Iehova i Cedar Point, i te Fenua Marite. I reira, ua horoa ratou i te hoê faaotiraa i mua i te taatoaraa e:
“E ore roa e manuïa te mau apooraa a te mau fenua atoa, te mau faaauraa parau, e tae noa ˈtu te faaotiraa a te Taiete o te mau Nunaa e te tahi atu â mau faaotiraa mai te reira te huru, no te mea na te Atua i faataa i taua manuïa-ore-raa ra.”
Ua faautua atoa te mau Ite i te tururaa a te upoo faatere haapaoraa i te Taiete o te mau Nunaa i te na ôraa e: “Ua faarue ratou [te mau upoo faatere haapaoraa] i te Fatu e to ˈna Basileia e ua faaite ratou i to ratou haapao ore na roto i te amuiraa ˈtu i roto i te faanahoraa a Satani e na roto atoa i te faaiteraa ma te taiâ ore i te ao nei e, ua riro te Taiete o te mau Nunaa ei faaiteraa politita no te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei, ma te ore hoi e haapao i te mau parau a Iesu e ta ta ˈna mau aposetolo.”
No te aha te mau Ite i rave ai i te hoê faaotiraa puai mai teie te huru i nia i te Taiete o te mau Nunaa? Na roto i to ratou tuatapaparaa i te Bibilia, i reira to ratou iteraa e “ua riro te matahiti 1914 ei tapao haamanahia no te hopea o te ao tahito e i taua matahiti ra, i rave ai te Mesia, te Arii tiamâ, i to ˈna toroa arii;
“E i teie nei, tei reira te Fatu ra o Iesu Mesia, noa ˈtu e eita te taata e ite atu ia ˈna, te haamau nei râ oia i to ˈna Basileia, te Basileia ta ta ˈna mau pipi e pure nei ia au i ta ˈna i haapii atu”. — Mataio 6:9, 10.
No reira, no te mau Ite, ua riro te Taiete o te mau Nunaa ei monoraa haavare i te Basileia o te Atua ta te taata i haamau. No reira, eita teie faanahoraa e manuïa (Ieremia 10:23; Daniela 2:44). Eaha ˈtura ïa te hopea o te Taiete a Woodrow Wilson? No te iteraa i te pahonoraa, e hiˈopoa ïa tatou i te tahi mau tupuraa mai te matahiti 1920 e tae atu i te matahiti 1946.
[Hohoˈa i te api 8]
Ua fariu te mau tiaturiraa o te ao i nia ia Genève, te pû o te Taiete o te mau Nunaa.
[Faaiteraa i te tumu]
O.N.U.
U.S. National Archives