VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/3 api 12-16
  • Mai roto mai i te ati e tae atu i te tiaturiraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mai roto mai i te ati e tae atu i te tiaturiraa
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua horo ratou eiaha ratou ia pohe
  • Ia pohe anaˈe te hoê taata herehia...
  • Te hoê mori anaana no te tiaturiraa
  • “Te imi hohonu roa nei outou!”
  • Mai roto mai i te ati e tae atu i te tiaturiraa
  • Ta ˈu maitiraa i rotopu e piti metua
    A ara mai na! 1998
  • Ua imi na mua mâua i te Basileia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Ua faaitoitohia vau e te taiva-ore-raa o to ˈu utuafare i te Atua
    A ara mai na! 1998
  • Ua vai noa to ˈu mata e to ˈu mafatu i nia i te re
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/3 api 12-16

Mai roto mai i te ati e tae atu i te tiaturiraa

“Na nia i te iˈoa o to ˈna mau melo e te mau rave ohipa atoa, te faatae atu nei te apooraa faatere i to ˈna aroha i te poheraa to oe metua vahine. No to ˈna mau maitai, to ˈna faaroo e to ˈna tiaturiraa aueue ore, no reira matou i faatae atu ai ia oe ma te aau tae mau i to matou tahoêraa ˈtu i to oe ati.”

NA TE HOÊ pupu no te paroita katolika no Ioane-Peata Evanelia, no São Paulo, i Beresilia, teie rata tamahanahana i faatae mai ia ˈu nei i te poheraa o to ˈu metua vahine. E Ite a Iehova hoi to ˈu mama e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i te avae me 1966. Ua ite atoa ratou e ua tavini oia i te Poiete ma te itoito mau.

Ua horo ratou eiaha ratou ia pohe

E ati Aramenia to ˈu metua vahine. Noa ˈtu e tei raro aˈe ratou i te faatereraa a te mau Turetia e rave rahi te senekele, ua faataa ê noa te mau ati Aramenia, haapaoraa kerisetiano, i te mau Turetia, haapaoraa mahometa.

Ua ora hau noa to ˈu metua vahine e to ˈna utuafare fetii i Stanoz, i pihai iho ia Ankara, i Turetia. I te matahiti 1915 râ, ua taui taue noa ïa te mau mea atoa no te nunaa aramenia. Na roto i te hoê ture manaˈo-ore-hia, ua faaue te faatereraa turetia ia afai mai te mau ati Aramenia atoa i ta ratou mau tauihaa o te nehenehe e riro ei mauhaa tamaˈi, e tae noa ˈtu i te tipi e te mau tauihaa no te faaapuraa. I muri iho, ua haruhia te mau taata itoito atoa na te mau faehau turetia. Ua reva atoa e rave rahi mau melo tane o te utuafare o to ˈu mama e tae noa ˈtu i to ˈna papa, e aita i hoˈi faahou mai. I muri iho ïa te iteraahia e ua tapuhia to ratou arapoa aore ra ua tairihia ratou e tae noa ˈtu i te poheraa.

Toe noa mai nei ïa to ˈu mama ruau e to ˈna metua vahine paari e ta ˈna e pae tamarii, o to ˈu mama atoa ïa. Tae atura i te mahana i horo ai ratou no te mea ua maniihia to ratou fare i te mori e ua ura te oire taatoa i te auahi. Ua horo te mau taata eiaha ratou ia pohe, ma te faarue i ta ratou mau taoˈa atoa. Ua faatia mai to ˈu mama e, no to ratou riaria rahi ua moehia ia ratou i te tatara i ta ratou puaatoro. Ua faaroo noa ratou i ta ˈna uuru i te mauiui rahi. Ua vai tapoipoi noa te raˈi i te auauahi ereere e rave rahi mahana.

Ua horo ratou i tera e tera fenua e faaea ˈtura ratou i Farani. I reira, ua farerei to ˈu metua vahine i to ˈu metua tane e ua faaipoipo raua i te matahiti 1925. I te mau matahiti i muri iho, ua fanau ta raua hoê tamaroa e e maha tamahine. E ati Aramenia atoa to ˈu metua tane, no Kayseri (Césarée de Cappadoce) i Asia Tooa o te râ. Ua farerei atoa te fetii o to ˈu metua tane i te mau taime riaria atu â no te mea ua tiahihia ratou i to ratou fenua. Te parau ra hoi ratou i te reira e te aksor. Ua faahepohia ratou ia faarue i to ratou fare e ta ratou mau taoˈa atoa e ua arataihia ratou i roto i te medebara e i reira vetahi o ratou te poheraa i te poia aore ra i te maˈi, aore ra ua taparahihia.

Te parau ra te vea Time no te 23 no atete 1982 e: “Na te faatere hau no te ohipa o te fenua, o Talaat Pasha, i faatae atu i te mau faatere o te Fenua i te faaotiraa e ia haamouhia taua nunaa ra i te matahiti 1915. Te faataa ra te hoê o ta ˈna mau faaueraa e ua faaoti te faatereraa e ‘ia haamou-roa-hia te mau ati Aramenia atoa e ora ra i Turetia. E tia ia haamou-roa-hia ratou, eiaha e hiˈo i te huru te matahiti aore ra e tane e vahine e te huru ino o te ravea e ravehia no te taparahi ia ratou e eiaha e taiâ’.”

Auê ïa te oaoa ia ora i raro aˈe i te Basileia o te Atua, ia ore anaˈe te riri e te tamaˈi e ia haamauhia te paradaiso i nia i te fenua atoa e! E ora amui ïa te mau Aramenia e te mau Turetia e te tae atu i te mau taata atoa i roto i te hau e a muri noa ˈtu.

Te hinaaro nei au e faatia ˈtu ia outou e mea nafea to ˈu fetii e o vau iho nei i te iteraa i taua tiaturiraa faahiahia ra.

Ia pohe anaˈe te hoê taata herehia...

I te matahiti 1938, e vau matahiti to ˈu, ua haere matou i Beresilia e faaea ˈi. Ua opua to ˈu na metua e ora i São Paulo, te hoê vahi faufaa no te ohipa tapihooraa taoˈa. I reira, ua monihia matou na roto i te hamaniraa i te torrão, te hoê monamona aratita mea rave-roa-hia hoi.

Ua hinaaro matou e faarahi i ta matou fare hamaniraa i maˈihia ˈi hoi to ˈu tuaane e piti ahuru matahiti to ˈna. E endocardite bactérienne ïa to ˈna maˈi. Ua faaite mai te mau taote e e tau avae noa to ˈna e toe ra. Ua parau mai râ ratou e e tamata i te pénicilline, e raau apî hoi i taua tau ra. Aita râ te fiva i topa. I muri iho, ua oti mai te raau ra streptomycine. Ua tiaturi matou e tera te raau e ora ˈi oia. Tera râ hoi, ua tomeahia to ˈu tuaane. Ua maraa ïa to ˈna i fiva i nia i te 40 °C, e ua mauiui roa to ˈna upoo.

Ua faaite mai te hoê taote no te Fenua marite ia matou i te hoê raau apî no te apiti atu i te pénicilline. E ua hapono oioi mai oia i te reira na nia i te manureva. Te haere ra hoi matou i te fare maˈi e taua raau ra i taniuniuhia mai ai matou e ua pohe to ˈu tuaane. E piti ahuru ma piti to ˈna matahiti i reira. Ua taˈi matou i te rui e te ao. Aita hoê aˈe taata no te tamahanahana ia matou.

Te hoê mori anaana no te tiaturiraa

Ma te mauiui rahi, ua taio ihora to ˈu metua vahine i te Bibilia e te mau buka a te Taiete Watch Tower ta to ˈu metua tane i haaputu e rave rahi matahiti. Ua faaitoito mai oia ia ˈu e to ˈu mau tuahine, ia taio atoa matou. Ua taio to matou metua tane e te parau nei oia e te vai ra te hoê tia-faahou-raa no te feia pohe. Ua anaanatae matou i te reira. Ua haamata ïa to ˈu na tuahine tootoru i te haapii i taua mau buka ra. Area vau râ, e taio noa ïa vau i te Bibilia, no te mea aita vau e hinaaro e pee i te hoê noa ˈˈe haapaoraa.

Te haamanaˈo ra vau i te hoê aparauraa ta ˈu e to ˈu tuaane na mua ˈˈe i to ˈna poheraa. Ua parau mai oia ia ˈu e mai te peu e te vai ra te hoê oraraa i muri aˈe i te pohe, e paraparau mai ïa oia ia ˈu. I to ˈna râ poheraa, aita roa ˈtu oia i haere mai e faaite ia ˈu e te ora ra oia i te hoê vahi. No reira, i to ˈu taioraa i te Koheleta 9:5, ua papaihia hoi e “aita râ a te feia i pohe ra e parau itea”, ua papu ïa ia ˈu e eita to ˈu tuaane e nehenehe e ora i te hoê vahi. Ua tamahanahana teie mau parau ta Iesu ia ˈu: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29). I to ˈu râ taioraa i te Apokalupo 20:5, ua ui ïa vau e eaha râ hoi te auraa o te reira. Te faaite ra hoi taua irava ra e: “Area te tahi pae o te feia i pohe ra, ia hope taua na matahiti hoê tausani ra, i ora faahou ai.”

“E ere ïa te auraa e e tiai noa te feia pohe e ia hope te tausani matahiti e tia faahou mai ai ratou”, ta to ˈu tuahine matahiapo ïa i parau mai ia ˈu.

“Mea nafea to oe iteraa i te reira? ta ˈu ïa i ani atu.

— Ua faataahia te reira i roto i te hoê o te mau buka o ta oe i ore e hinaaro e taio.

— Tei hea ïa?”

Aita o ˈna e haamanaˈo faahou ra. I reira to ˈu haamataraa i te taio i taua mau buka ra te tahi i muri iho i te tahi. Ua hau atu hoi i te tatini o ta matou buka! Ua taio vau i te po taatoa ia ite au i te auraa o te Apokalupo 20:5. Ua taa ˈtura ia ˈu e ua erehia vau i te mau mea e rave rahi no te mea aita vau i taio i te mau buka a te Taiete Watch Tower.

Te hinaaro ra hoi matou e hapono i te hoê rata i te Taiete no te ani i te piti o te buka ra Lumière o te tuatapapa ra i te Apokalupo, e tae noa ˈtu i te tahi atu mau buka, i haere mai ai te hoê Ite e farerei ia matou. Ua parau mai o ˈna e e nehenehe ta ˈna e rave mai i taua mau buka ra i te Piha o te Basileia a te mau Ite a Iehova e ua titau manihini mai oia ia matou ia haere atu i reira, e ua haere matou. I muri aˈe i te putuputuraa, ua haere mai te mau Ite e paraparau ia matou e tae atu i te ahuru ma piti i te po, no te pahono mai i ta matou mau uiraa no nia i te tia-faahou-raa.

Ua faataa mai ratou ia matou e te feia pohe e parauhia ra i roto i te Apokalupo 20:5, e tia mai ïa ratou i roto i te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, e horoahia râ te ora mure ore no ratou ia hope te tausani matahiti, ia upootia mai ratou mai roto mai i te tamataraa hopea. No matou, ua riro ïa te parau no te tia-faahou-raa ei mori anaana no te tiaturiraa.

“Te imi hohonu roa nei outou!”

I taua hopea hebedoma noa ra, te heva noâ ra hoi matou, ua haere matou e poro i tera e tera fare. Ua faarue to ˈu mama ruau tei ora mai i te Piti o te Tamaˈi o te ao nei, ia Farani no te ora i pihai iho ia matou. E porotetani o ˈna. I to ˈu faaiteraa ia ˈna e mea taa ê roa te Bibilia i ta ˈna haapaoraa, ua parau mai oia e: “No te aha aita oe e haere atu e parau i ta ˈu orometua?” Ua faatia te orometua i te hoê aparauraa e o matou i to ˈna fare e ua faataa matou i te hoê mahana.

Ua ui atu vau ia ˈna e: “Ua riro Iesu ei Faaora no tatou i roto i tei hea auraa?

Ua pahono mai oia e: “Ua faaora o ˈna ia tatou i ta tatou mau hara ia haere atu tatou i nia i te raˈi i muri aˈe i te pohe.

— Eaha ˈtura ïa no te feia tei ore i faaorahia?

— E haere ïa ratou i roto i te poauahi.

— Tei hia roa ïa te mau taata faaroo tei ora na na mua ˈˈe a haere mai ai Iesu i nia i te fenua nei, mai ia Aberahama e o Davida?

— Tei nia i te raˈi.

— E te feia faaroo ore tei pohe na mua ˈˈe ia Iesu?

— Tei roto ïa i te poauahi.

— Eaha ˈtura ïa te faufaa te parau e ua riro Iesu ei Faaora no tatou mai te peu e na mua ˈˈe i to ˈna pohe e haere te feia maitai i nia te raˈi e te feia ino ra e haere ïa i roto i te poauahi, e i muri iho i to ˈna pohe tusia aita roa ˈtu te mau mea i taui? E tei hia ïa te mau taata tei ore i faaroo aˈenei i te parau no Iesu? E nehenehe anei ratou e haere i nia i te raˈi aita e Mesia? Mai te peu e e, eaha ïa te faufaa ia poro i te parau no te Mesia? Aore ra ua haere anei ratou i roto i te poauahi ma te ore roa ratou i faaroo noa ˈˈe i te iˈoa o Iesu? Mai te peu e mai te reira ra, aita ïa o Iesu i haere mai no te faaora ia ratou. Tera râ hoi, e ere anei o oia te Faaora no to te ao?

— Te imi hohonu roa nei outou, ta te orometua ïa i parau mai. Eiaha outou e paimi hohonu roa i te Bibilia. Aita vau e tuatapapa rahi nei i te Bibilia. Te mea faufaa na ˈu, ia riro te taata ei taata maitai, faatura, e ia ora i te hoê oraraa tia. Mai te peu e na reira outou e haamaitaihia mai ïa outou.

— Te parau ra oe e ua riro noa te Bibilia mai te hoê buka morare e haapii i te huru oraraa maitai? ta ˈu ïa i ani atu ia ˈna. Ua ite atoa te feia aita e tiaturi ra i te Atua e e tia ia ratou ia rave i te hoê haerea maitai.”

Ahuru ma vau noa ïa to ˈu matahiti, area te orometua aramenia ra, ua hinahinahia ïa to ˈna upoo. Mai te reira mai mahana, aita to ˈu mama ruau i haere faahou i te fare pure. Ua riro oia ei Ite a Iehova. I te 22 no atete 1948, ua bapetizohia mauâ no te faaiteraa e ua pûpû mauâ i to mauâ oraraa no Iehova.

Mai roto mai i te ati e tae atu i te tiaturiraa

E taˈi pinepine noa to ˈu mama, to ˈu nau tuahine e o vau iho ia haamanaˈo anaˈe matou i to matou mau ati. I teie nei râ, te oaoa nei matou i te faaiteraa i te tiaturiraa no te faanahoraa apî e te tia-faahou-raa. Na roto i teie tiaturiraa faahiahia mau, eaha ïa te tia ia matou ia rave? E rave faahou anei matou i ta matou ohipa hamaniraa monamona? Ia riro mai anei au ei taata faataˈi piano aravihi mai ta ˈu i hinaaro noa na? Eita anei e tia ia ˈu ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te mau taime atoa?

Teie râ, aita vau i haamarirau. I te matahiti 1948, hoê avae i muri aˈe i to ˈu haere-matamua-raa i te hoê rururaa rahi a te mau Ite a Iehova, ua riro mai au ei pionie tamau (taata poro taime taatoa). Ua na reira atoa to ˈu nau tuahine tootoru i muri aˈe. Mea oaoa roa matou i roto i to matou oraraa pionie.

I te matahiti 1953, ua horoahia mai te hoê haamaitairaa apî na ˈu: ua titauhia mai au ia haere i te 22raa o te pupu haapiiraa no Gileada, i reira e haapiihia ˈi te tahi mau Ite ia riro mai ratou ei mitionare. Mea maˈimaˈi râ to ˈu metua vahine. I te hoê mahana, ua ani atu vau ia ˈna e: “E mama, mai te peu e e ani mai Iehova ia oe i te mea o ta ˈna i ani atu ia Aberahama, oia hoi te pûpûraa i ta ˈna tamaiti otahi, e nafea oe?”

Ua feruri oia maa taime iti, e ua pahono mai oia e: “Eita ta ˈu e nehenehe e parau atu ia ˈna e eita.

— I teie nei, mai te peu e e ani mai o ˈna ia oe i te hoê ohipa ohie aˈe oia hoi ia vaiiho i te hoê o ta oe mau tamahine ia reva ei mitionare i te hoê fenua atea roa. E vaiiho anei oe ia ˈna ia haere?”

Ua pahono mai oia e e. I reira ïa to ˈu faataaraa ˈtu ia ˈna e te reva ra vau no te haapiiraa ia ˈu ia riro mai au ei mitionare. O to ˈu ïa tuahine matahiapo, o Siranouche, tei faaea mai i te fare no te haapao i to matou nau metua.

I muri aˈe i ta ˈu haapiiraa i Gileada, ua tonohia vau i Beresilia. Ua tavini au fatata e piti matahiti i Lages, Santa Catarina, e piti anaˈe hoi Ite i reira, e ua ite au i te haamauraahia te hoê amuiraa. I te matahiti 1956, ua horoa-faahou-hia mai te tahi haamaitairaa o ta ˈu hoi i haafaahiahia noa na: oia hoi te raveraa i te ohipa i te amaa no Beresilia a te Taiete Watch Tower, e tei reira noa hoi au. Aita roa ˈtu to ˈu mama i ani noa mai ia ˈu e e hoˈi i te fare, noa ˈtu e ua riro mai oia ei ivi, i te matahiti 1962, e noa ˈtu to ˈna veve. E oaoa noa o ˈna i te mea haihai e ua papai oia ia ˈu i te mau rata faaitoito anaˈe.

E piti ahuru matahiti to ˈu raveraa i te ohipa i te Betela a tono-atoa-hia mai ai te hoê o to ˈu na tuahine, o Vehanouch, no roto mai hoi oia i te 33raa o te pupu haapiiraa no Gileada, i te amaa. I teie nei, te rave nei mauâ toopiti atoa ra i te ohipa iritiraa parau e te faaafaroraa parau.

Te tamau noa ra to ˈu na tuahine toopiti i roto i te taviniraa pionie. Ua riro mai o Gulemia, to matou hopea, ei pionie tamau i te matahiti 1949 ra, ahuru ma maha to ˈna matahiti i reira. Mai te matahiti 1960 mai, ua riro mai oia ei pionie taa ê (140 hora i te avae ta ˈna e rave ra i roto i te pororaa). I te matahiti 1966, i muri aˈe i te poheraa a to ˈu metua vahine, ua riro mai o Siranouche, to ˈu tuahine matahiapo, ei hoa no Gulemia i roto i te taviniraa pionie taa ê. Te tavini ra raua i teie taime i roto i te hoê oire iti tei parauhia Caconde, i ropu i te mau mouˈa no te Hau no São Paulo.

Aita ˈtu ohipa tei horoa mai i te oaoa no matou maoti ra te pororaa i te Basileia o te Atua. Te haamauruuru nei matou ia Iehova e ia Iesu Mesia no to raua faaohiparaa ia matou, mai te mau ‘tamahine toomaha no Philipi’. (Ohipa 21:9.) Ua noaa ia matou toomaha atoa te haamaitairaa no te tauturu e 400 taata ia noaa atoa ia ratou taua oaoa ra. Ua ite matou i te maraaraa o te numera o te mau Ite i Beresilia mai te 1300 e hau atu i te 170000.

Ua putapû roa to matou aau i te mea o ta matou i ite i te matahiti 1978 ra, i te stade olympique no Munich, i Helemani, i te tairururaa no to te ao atoa nei “Te faaroo o tei upootia”. Ua oaoa roa matou i te iteraa, i te rururaa turetia, i te mea e ua parahi amui te mau Aramenia e te mau Turetia i roto i te hau e te here mau no te faaroo i te mau aˈoraa a te Bibilia. I te hoperaa te mahana matamua o te tairururaa, o vai tei faahoˈi ia matou na nia i te pereoo? Te hoê Ite turetia! Ua faatupu mau Iehova i te mau semeio.

E ite atu â tatou i te tahi atu â mau oaoaraa mai te peu e e haapao maitai noa tatou i to tatou Poiete here. E ite ïa tatou i te upootiaraa o to ˈna Basileia, e tei reira ïa tatou no te farii i to tatou mau feia herehia i pohe ia tae i te hora e faatia-faahou-hia mai ai ratou. — Faatiahia e Hosa Yazedjian.

[Parau iti faaôhia i te api 12]

Ua reva atoa e rave rahi mau melo tane o te utuafare o to ˈu mama, e aita i hoˈi faahou mai.

[Parau iti faaôhia i te api 13]

‘Ia haamou-roa-hia ratou, e eiaha e taiâ.’

[Parau iti faaôhia i te api 13]

Eita vau e hinaaro e taio i te mau buka a te mau Ite a Iehova, no te mea aita vau e hinaaro e pee i te hoê noa ˈˈe haapaoraa.

[Parau iti faaôhia i te api 16]

Ua parahi amui te mau Aramenia e te mau Turetia i roto i te hau e te here mau no te faaroo i te mau aˈoraa a te Bibilia.

[Hohoˈa i te api 14]

Hosa Yazedjian e te pû o te Taiete Watch Tower i Beresilia, i reira oia e rave ai i te ohipa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono