VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • mrt tumu parau 16
  • Tauturu no te feia tei rave-ino-hia i te fare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tauturu no te feia tei rave-ino-hia i te fare
  • Tumu parau rau
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ere no oe te hape
  • E nehenehe oe e ani i te tauturu
  • E tauturu te Atua ia oe
  • E ore te taata e rave-ino-faahou-hia
  • “E taime to te faaora”
    A ara mai na! 1991
  • Ia hope te haavîraa uˈana i te fare
    A ara mai na! 1993
  • Te mau pepe huna o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa
    A ara mai na! 1991
  • Te tumu o te haavîraa uˈana i te fare?
    A ara mai na! 1993
Ite hau atu â
Tumu parau rau
mrt tumu parau 16
Te hiˈo ra te tahi vahine i te toparaa mahana i te pae miti.

Tauturu no te feia tei rave-ino-hia i te fare

Te parau ra te Taatiraa no te ea na te ao nei: “Te rahi noa ˈtu ra te vahine e rave-ino-hia ra na te ao nei, mea ru ia ravehia te tahi ohipa ia faaea te reira.” Ia au i ta ratou titorotororaa, fatata 30 vahine i nia i te 100 o tei rave-ino-aˈena-hia e to ratou hoa. Ia au i te tahi hiˈopoaraa apî a te Hau amui, i roto hoê matahiti, pauroa te mahana, 137 vahine tei haapohehia na te ao nei e to ratou hoa aore ra te tahi mero utuafare.a

Papu, na nia noa i te mau numera, te taahia ra e rave rahi vahine o te rave-ino-hia ra i te fare. Aita râ te mau titorotororaa e faahiti ra i te hepohepo e te mauiui rahi ta ratou e faaruru ra.

Te rave-ino-hia ra anei oe i te fare? Ua matau anei oe i te tahi tei roto i tera tupuraa? Mai te peu e e, a hiˈopoa i teie mau manaˈo tauturu no roto mai i te Bibilia.

E ere no oe te hape

E nehenehe oe e ani i te tauturu

E tauturu te Atua ia oe

E ore te taata e rave-ino-faahou-hia

E nafea oe ia tauturu i tei rave-ino-hia?

E ere no oe te hape

Ta te Bibilia e parau ra: “E haava . . . te Atua ia tatou tataitahi ia au i ta tatou mau ohipa.”—Roma 14:12.

A haamanaˈo: O te taata e rave ino ra ia oe te fifi.

Ia parau to oe hoa o oe te fifi, o ˈna te hape ra. Te faauehia ra te tane ia here i ta ˈna iho vahine, eiaha râ ia rave ino ia ˈna.—Kolosa 3:19.

I te tahi taime, e rave ino te hoê taata ia vetahi ê no te tahi paha fifi i te pae feruriraa, no to ˈna huru oraraa na mua ˈˈe aore ra no te ava. Noa ˈtu râ, e haava iho â te Atua ia ˈna no ta ˈna i rave i nia ia oe. I te aro o te Atua, o ˈna tei rave i te ino, na ˈna ïa e rave i te mau tauiraa e titauhia.

E nehenehe oe e ani i te tauturu

Ta te Bibilia e parau ra: “E tupu râ [te mau opuaraa] mea rahi anaˈe te taata aˈo.”—Maseli 15:22.

A haamanaˈo: Mai te peu te mǎtaˈu ra oe aore ra aita oe i ite eaha te rave, a ani i te tauturu.

No te aha mea faufaa ia ani i te tauturu? Ia rave-ino-hia oe, mea rahi te mau mea ta oe e haapeapea ra e e hinaaro ïa oe i te tauturu no te taa eaha te mea faufaa roa ˈˈe:

  • To oe ora?

  • Te maitai o ta oe tamarii?

  • Te moni no te aufau i te mau haamâuˈaraa?

  • To oe here i to oe hoa?

  • To oe hinaaro ia afaro faahou orua mai te peu e taui to oe hoa?

I roto i to oe tupuraa, e peapea roa oe. Ihea ïa oe e imi ai i te tauturu?

I te hoê hoa papu aore ra mero utuafare. Mea maitai ia paraparau oe i te hoê taata o te tâuˈa ra ia oe. E faaroo o ˈna ia oe e e nehenehe mau o ˈna e tauturu rahi ia oe.

I te mau taatiraa no te feia e rave-ino-hia i te fare. Ua faataa tera mau taatiraa i te numera niuniu no te tauturu oioi i te taata. Ia niuniu atu oe, e faaite ratou eaha ta oe e nehenehe e rave no te paruru ia oe. Mai te peu te farii ra to oe hoa e fifi to ˈna e te hinaaro mau ra o ˈna e taui, e nehenehe paha o ˈna e niuniu i te tahi pu ia tauturuhia o ˈna.

I te feia faaineinehia no te mau tupuraa ru. O vai ma ïa? Te vai ra te mau taote, tuati maˈi e te tahi atu feia toroa.

E tauturu te Atua ia oe

Ta te Bibilia e parau ra: “Tei pihai iho Iehovab i te feia o te mauiui ra, te faaora nei oia i te feia o te toaruaru ra.”—Salamo 34:18, nota.

A haamanaˈo: Te haapapu ra te Atua e tauturu o ˈna ia oe.

Te tâuˈa mau ra Iehova ia oe. (Petero 1, 5:7) Te taa ra ia ˈna to oe huru e te mau manaˈo hohonu e vai ra i roto i to oe aau. E nehenehe o ˈna e tamahanahana ia oe na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Te hinaaro ra o ˈna ia pure oe ia ˈna no te ani i te paari e te puai e titauhia i roto i to oe tupuraa.—Isaia 41:10.

E ore te taata e rave-ino-faahou-hia

Ta te Bibilia e parau ra: “E noho ratou tataitahi i raro aˈe i ta ratou tumu vine e ta ratou tumu suke, e eita hoê e faariaria ia ratou.”—Mika 4:4, nota.

A haamanaˈo: Te haapapu ra te Bibilia fatata te taime e ora hau noa te mau mero utuafare atoa.

O Iehova anaˈe te nehenehe e faaore roa i te mau fifi atoa. Te parau ra te Bibilia: “E tamǎrô oia i te mau roimata atoa o to ratou mata. E ore roa te pohe, e ore atoa te oto e te auê e te mauiui.” (Apokalupo 21:4) Ia tae i tera mahana, eita tatou e haamanaˈo faahou i te mau mea o tei haamauiui na ia tatou, e oaoa roa râ tatou! (Isaia 65:17) Tera te huru oraraa ta te Bibilia e fafau ra!

a Te faahitihia ra te parau o te mau vahine, e tano atoa râ teie mau manaˈo no te mau tane o tei rave-ino-hia.

b O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.

E nafea oe ia tauturu i tei rave-ino-hia?

Ua matau anei oe i te tahi taata o te rave-ino-hia ra? Noa ˈtu e ere oe i te taote, e nehenehe oe e tauturu ia ˈna.c

A faaroo ma te aumauiui. (Iakobo 1:19) A parau atu ua ineine oe i te faaroo ia ˈna, eiaha râ e faahepo atu. Ia papu maitai ia ˈna te tiaturi ra oe i ta ˈna e parau mai ra.—Maseli 20:5.

Teie ta te tahi taata o te tauturu ra i te feia e rave-ino-hia i parau: “E ere i te mea ohie no te tahi vahine ia paraparau no nia i te fifi ta ˈna e farerei ra. Pinepine tei rave-ino-hia i te huna aore ra i te haafaufaa ore i te ohipa ino i ravehia i nia ia ˈna. Ia parau mai oia ua matau maitai oe i te taata e rave ino ra ia ˈna, mea fifi paha no oe ia farii. Mea ê râ paha te huru o taua taata ra tei reira anaˈe oe.

A faaitoito atu. (Tesalonia 1, 5:11) Na roto i ta oe mau parau, a haapapu atu mea faufaa o ˈna e te haapeapea ra oe no ˈna. A faahiti i te ohipa maitai ta ˈna e rave ra aore ra i to ˈna mau huru maitatai e a faaitoito ia ˈna ia ani i te tauturu.

A tauturu atu. (Maseli 17:17) I te tahi taime, e nehenehe oe e haapao i ta ˈna tamarii aore ra e horoa atu i te tahi maa. Mea maitai atoa ia ani atu ua feruri anei o ˈna eaha ta ˈna e rave ia tamata te tahi i te rave ino ia ˈna, oia atoa teihea te vahi ta ˈna i manaˈo e horo atu.

A haapapu atu e nehenehe o ˈna e rave i ta ˈna iho faaotiraa. (Galatia 6:5) A horoa ˈtu i te mau haamaramaramaraa e a faaite eaha te mau faaotiraa e vai ra i mua ia ˈna. Eiaha râ e parau atu eaha te titauhia ia ˈna ia rave.

c E tane anei oe o te hinaaro ra e tauturu i te tahi vahine e rave-ino-hia ra? Mea maitai aˈe ia faaitoito oe ia ˈna ia ani i te tauturu a te hoê hoa vahine papu.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono