VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/10 api 7-11
  • “E taime to te faaora”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E taime to te faaora”
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te patoiraa i te mauiui: te hoê aroraa o te feruriraa
  • No te aha e haamanaˈo ai?
  • A imi i te tauturu
  • Nafea ia faaore i te haama e te manaˈo faahapa ia ˈna iho
  • A faahau e to outou mau metua
  • Te faaoraraa i te pae varua
  • Te mau pepe huna o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa
    A ara mai na! 1991
  • Te araraa i te fare iho
    A ara mai na! 1993
  • Mau manaˈo hape matauhia
    A ara mai na! 1993
  • Te here e te parau-tia i mua i te ohipa ino
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/10 api 7-11

“E taime to te faaora”

E faaite noa iho â o Anne i te aroha i te taata e haere mai e taˈi ia ˈna ra, e horoa noa iho â oia i te tariˈa faaroo i te taata e peapea ra. E haerea papu to ˈna e mea au roa oia ia hiˈohia ˈtu, e eita roa ˈtu e manaˈohia e te vai ra te hoê pepe ino mau i roto ia ˈna, e tae roa ˈtu i te mahana a haamata ˈi oia i te haamanaˈo. “Tei ta ˈu vahi raveraa ohipa vau,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “Ua roo-taue-hia ˈtura vau i te mauiui. Ua î roa ˈˈera vau i te haama. Ua paruparu roa to ˈu avae. E rave rahi mahana to ˈu vairaa mai te reira te huru. E i muri iho, ua puta maira te hoê hohoˈa i roto i to ˈu feruriraa: te tane apî a to ˈu metua vahine e hamani ino ra ia ˈu—o te taoto ra ia ˈu. E ere hoi hoê noa taime.”

“E TAIME to te faaora.” (Koheleta 3:3) E no te mau taata e rave rahi, mai ia Anne atoa, o tei haamauiuihia i te pae taatiraa i to ratou nainairaa, ua riro te haamanaˈoraa i te mau ohipa i tupu o tei moe hohonu roa i roto i to ratou feruriraa, ei taahiraa avae faufaa roa i nia i te eˈa o te faaoraraa.

Teie râ, o ta outou paha e parau mai, nafea e nehenehe ai e haamoe i te hoê ohipa mauiui mau mai te hamani-ino-raa i te pae taatiraa? A feruri na i te paruparu o te hoê tamahine i mua i te mau faaheporaa a te hoê metua tane aore ra a te tahi atu taata paari. Eita ta ˈna e nehenehe e horo. E mehameha o ˈna i te tuô. E mehameha atoa hoi oia i te faaite i te ohipa e tupu ra i te hoê noa ˈˈe taata! Teie râ, e tia paha ia ˈna ia faaruru atu i te taata e hamani ino ra ia ˈna i te mau mahana atoa e ia rave mai te mea ra aita hoê aˈe mea i tupu. Mea fifi roa no te hoê taata paari ia hauti i teie hautiraa haavarevare riaria mau; eaha ˈtu ïa no te hoê tamahine iti, mea teimaha roa ïa. No reira, e faaohipa oia i te puai o te feruriraa e vai ra i te tamarii e e horo oia na roto i to ˈna feruriraa. E rave oia mai te mea ra e aita e haamauiuiraa; e tumâ oia i te reira i to ˈna feruriraa aore ra e haapaari oia ia ˈna iho.

Inaha, i te tahi mau taime, te patoi atoa nei to tatou feruriraa i te mau ohipa o ta tatou e ore e hinaaro ra e ite aore ra e faaroo. (Hiˈo Ieremia 5:21.) Teie râ, no te feia i hamani-ino-hia i te pae taatiraa, e riro teie huru raveraa ei ravea faaoraraa. O ta teie ïa mau parau e haapapu ra: “E haavî na vau i to ˈu feruriraa ia tiaturi au e te ravehia ra te reira i nia i te tahi atu tamahine e te mataitai noa ra vau.” “E manaˈo na vau e te taoto ra vau.” “E rave na vau i roto i to ˈu feruriraa i ta ˈu mau numeraraa.”—Strong at the Broken Places, a Linda Sanford.

Eita ïa e maerehia ia parau te buka ra Hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa: Te eˈa o te faaoraraa (beretane) e: “Te manaˈohia ra e aita te afaraa o te mau taata o tei hamani-ino-hia i to ratou nainairaa e haamanaˈo faahou ra.” Te haamanaˈo ra vetahi i te hamani-ino-raa iho, aita râ ratou e ite ra i te mauiui, te riri aore ra te haama.

Te patoiraa i te mauiui: te hoê aroraa o te feruriraa

I te mea e mai te reira te huru, e ere anei e mea maitai aˈe ia vai moe noa teie mau ohipa i roto i te hohonuraa o te feruriraa, ia moe-roa-hia i te vahine tei hamani-ino-hia? O ta te tahi ïa mau vahine e maiti; area vetahi ra, eita ta ratou e nehenehe. “E parau vau ia ˈu iho: Eiaha e manaˈonaˈo faahou i to oe mau peapea, eiaha e taiâ, a ataata. Tera râ, te hepohepo noa nei au i to ˈu mau mauiui atoa,” o ta tatou ïa e taio ra i roto i te Ioba 9:27, 28, ia au i te hoê tatararaa farani. E nehenehe e patoi atu i te mau manaˈo mauiui na roto anaˈe i te hoê aroraa puai o te nehenehe e faatupu, taa ê atu i te rohirohi o te feruriraa, i te mau faahopearaa iino mau i nia i te oraora-maitai-raa.

Mea pinepine e, i roto i te roaraa o te mau matahiti, e haaparuparu te mau fifi o te oraraa i teie aravihi no te haamoeraa i te ohipa i tupu i mutaa ihora. E faaara faahou te hoê noanoa, te hoê mata matauhia, te hoê maniania taue, aore ra te haereraa ˈtu i te taote aore ra i te taote niho i te mau manaˈo horuhoru e te mau haamanaˈoraa taiâ mau.a E tia anei ïa ia tutava faahou no te haamoe i te reira? I nia i te reira faito, mea na roto ïa i te tamataraa i te haamanaˈo faahou te mau vahine e rave rahi e ite mai ai i te tamǎrûraa. ‘Ia haamanaˈo-faahou-hia te mau ohipa i tupu, e ore to ratou mana,’ o ta Jill ïa e faataa ra. ‘Mea mauiui aˈe e mea atâta aˈe ia haamoe i te reira maoti hoi i te faaore i to ratou mana.’

No te aha e haamanaˈo ai?

No te aha hoi e na reira ˈi? A tahi, ia haamanaˈo oia, e nehenehe te vahine i hamani-ino-hia e oto. Inaha, ua riro te oto ei tupuraa natura o te tauturu ia tatou ia arai e ia faaore roa i te mau ohipa teimaha o te oraraa. (Koheleta 3:4; 7:1-3) I to ˈna aˈe pae, ua haapae te vahine i hamani-ino-hia i te pae taatiraa i te oto, ua patoi oia i te farii i te huru mau o to ˈna hamani-ino-raa, ua haavî oia ia ˈna iho no te haapaari i mua i to ˈna mauiui. E nehenehe teie patoiraa e faatupu i te mea ta te mau taote e parau ra te taiâraa no muri mai i te pepe, o te fa mai na roto i te hoê paruparuraa i reira fatata roa eita te taata e nehenehe faahou e putapû.—Hiˈo Salamo 143:3, 4.

Ia haamanaˈo oia i te mau ohipa i tupu i mutaa ihora, e nehenehe te vahine i hamani-ino-hia e ora faahou i te mau haamauiuiraa. E tae roa vetahi mau vahine i te ohipa mai te tamarii ra te huru. “I nia ia ˈu nei, ia hoˈi faahou mai te ohipa no mutaa ihora, mea pinepine ïa i te tupu na roto i te mau tapao i te pae tino,” o ta Jill ïa e faatia ra. “I te tahi taime, mea teimaha roa ia haamanaˈo e e manaˈo vau e te inohia ra to ˈu upoo.” E paaina te riri i tapeahia mai te nainairaa mai â. “E topa vau i roto i te hepohepo e te riri ia haamanaˈo anaˈe au i taua mau ohipa ra,” o ta Michèle ïa e parau ra. Teie râ, a haamanaˈo e, i roto i taua mau huru tupuraa taa ê roa ra, mea tano ia riri. Te oto ra hoi to outou aau, e te faaite ra hoi outou i te hoê riri tano tei tapea-noa-hia. E tia iho â ia outou ia riri roa i te mau ohipa hairiiri i ravehia i nia ia outou.—Roma 12:9.

“Ia nehenehe anaˈe ta ˈu e haamanaˈo ma te papu maitai i te ohipa i tupu, e topa roa to ˈu hau,” o ta te hoê ïa vahine tei hamani-ino-hia e faataa ra. “Ua taa ïa ia ˈu e eaha te mea e ore e tano ra i roto ia ˈu. Noa ˈtu e mea teimaha roa no ˈu ia haamanaˈo, e nehenehe ta ˈu e ite faahou mai i te hoê tuhaa o to ˈu oraraa o tei taa-ore-hia e tei riro ei vahi huna o te haamehameha roa ia ˈu.”—Te tiamâraa ia noaa te tiaraa hapa ore.

E nehenehe atoa te haamanaˈoraa e tauturu ia itea mai i te tumu o te tahi mau haapeapearaa. “Ua ite iho â vau e e hiˈo ino noa vau ia ˈu iho e te pihaa noa ra te riri i roto ia ˈu nei, aita râ vau i ite e no te aha râ,” o ta te hoê ïa vahine i roohia i te taatiraa fetii e parau ra. Ia haamanaˈo anaˈe ratou i te ohipa i tupu, e rave rahi o te taa ra e ua hamani-ino-hia ratou, e ere râ na ratou te hape.

Oia mau, e ere hoê â mauiui e hoê â tupuraa puai to te haamanaˈoraa i te mau hamani-ino-raa i rotopu i te mau vahine atoa. Te parau nei hoi te rahiraa o te feia aˈo i roto i teie tuhaa e e ere i te mea titauhia ia haamanaˈo i te mau ohipa atoa i tupu no te faaore i te mau pepe o te hoê hamani-ino-raa i te pae taatiraa. Ia farii-noa-hia te ohipa i tupu, e nehenehe ïa te reira e riro ei taahiraa avae rahi no te ora mai.—Hiˈo i te tumu parau iti i pihai iho.

A imi i te tauturu

Mai te peu e ua hamani-ino-hia outou i te pae taatiraa i to outou nainairaa, eiaha e faaruru i te mauiui o te mau ohipa no mutaa ihora o outou anaˈe iho. A faaite atu i te tahi taata; e tauturu te reira ia outou. (Hiˈo Ioba 10:1; 32:20.) Ia roohia ratou i te taiâraa hohonu, e haere atu te tahi mau vahine e hiˈo i te hoê taote, te hoê taata aˈo aore ra i te hoê taote i te pae no te feruriraa aravihi. Noa ˈtu eaha to outou huru, e nehenehe outou e ite i te tahi atu feia tauturu faufaa mau i pihai iho i te hoê hoa, ta outou tane, te mau melo o te utuafare aore ra te mau tiaau kerisetiano o te ite nafea ia faaroo ia outou ma te faatura ia outou e ma te taa i to outou huru.b “Ua noaa mai ia ˈu te tauturu rahi roa ˈˈe na roto i to ˈu hoa piri roa ˈˈe, o Julie,” o ta Jeannette ïa e faatia ra. “Auaa hoi o ˈna i manuïa ˈi au i te paraparau ma te huna ore i te hoê ohipa o ta ˈu e haamanaˈo ra e i te feruri no nia i te mau manaˈo putapû o ta te reira e faaara ra i roto ia ˈu nei. Ua faaroo mai oia ia ˈu e ua ohipa oia ma te taa i to ˈu huru.”

Te vai ra iho â te hoê atâtaraa ia tiaturi anaˈe outou i te hoê taata. Peneiaˈe paha te manaˈo ra outou e eita e tia ia tauturuhia mai outou, aore ra te haama ra paha outou i te faaite i te ohipa i ravehia i nia ia outou. Area ra, te hoa mau, te hoê tane aore ra te hoê vahine, “i fanau mai râ” oia “no te anotau e ati ai ra” e e nehenehe oia e haapapu mai ia outou mai te peu e e tiaturi atu outou ia ˈna. (Maseli 17:17) A ara râ e ia vai ra outou e paraparau atu ai. E tia ia outou ia haapii i te faaite atu i te tahi noa o te mau manaˈo e haapeapea ra ia outou eiaha râ te taatoaraa. Mai te peu e e faaite taua taata ra e te taa ra ia ˈna to outou huru e ua ite oia i te tapea i to ˈna vaha, i reira noa ïa outou e faaite atu ai i te tahi atu parau.

Mea maitai atoa ia haapao outou i te huru o to outou tino. A haamâha maitai i to outou rohirohi. A rave i te tahi ohipa faaetaetaraa tino. A amu i te maa e au. E mai te peu e e nehenehe, a faaohie i to outou oraraa. Eiaha e tapea ia outou mai te peu e e hinaaro outou e taˈi. E manaˈo paha outou e eita to outou mauiui e ore, teie râ, ia papu ia outou e, i roto i te roaraa o te tau, e mǎrû mai oia. A haamanaˈo na: ua rave-ino-hia outou a riro ai outou ei tamarii aita ta ˈna e ravea no te paruru ia ˈna iho, ua ora mai râ outou. I teie mahana, e taata paari outou e mea rahi aˈe ta outou ravea ia faaauhia i taua tau ra. (Hiˈo Korinetia 1, 13:11.) No reira, a faaruru i teie mau manaˈo tahito e haamauiui ra ia outou e a tupohe atu. A ani i te Atua ia horoa mai i te puai. Ua papai te papai salamo e: “I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau varua.”—Salamo 94:19.

Nafea ia faaore i te haama e te manaˈo faahapa ia ˈna iho

E titau te faaoraraa i te tahi atu mea: te faaoreraa i te manaˈo faahapa ia ˈna iho. “I teie â mahana, mea fifi roa no ˈu ia tiaturi e aita ta ˈu e hape,” o ta Rébecca ïa e farii ra. “Te tamau noa nei au i te aniani e no te aha aita vau i tapea ia ˈna.”

A haamanaˈo e e faaohipa te feia hamani ino i te pae taatiraa i te mau ravea faahepo puai mau: te mana (‘o vau to oe metua tane!’), te haamǎtaˈuraa (‘mai te peu e e faaite oe, e taparahi vau ia oe!’), te puai, aore ra te faahaparaa (‘mai te peu e e faaiteite oe, e mau papa i te fare auri’). I te tahi aˈe pae, te faaohipa nei vetahi i te mau parau rii faaamuamu, i te mau taoˈa horoa aore ra te petaraa. Te faataa nei vetahi i te hoê hohoˈa hape no nia i te mau taatiraa tino, ma te faariro i te reira ei hautiraa aore ra mai te hoê tapao no te here o te metua. “Ua parau mai oia e mai te reira iho â i rotopu i te mau taata e here ra te tahi e te tahi,” o ta te hoê ïa vahine i hamani-ino-hia e haamanaˈo ra. Nafea te hoê tamahine iti e nehenehe ai e patoi atu i teie haavarevareraa, i teie faaheporaa i nia i te mau manaˈo hohonu? (Hiˈo Ephesia 4:14.) Inaha, te faaohipa ra te taata faufau ma te aroha ore i te paruparu e te paruru-ore-raa o te tamarii, ‘e tamarii aruaru i te ino.’—Korinetia 1, 14:20.

Peneiaˈe paha i muri iho, e tia ia outou ia haamanaˈo faahou e mea paruru-ore-hia outou i to outou nainairaa ra. No te aha outou e ore ai e faaea maa taime iti e te mau tamarii aore ra e mataitai i to outou mau hohoˈa i taua matahiti ra? E nehenehe atoa te mau hoa e tauturu ia outou na roto i te faahaamanaˈo-tamau-raa mai e e ere roa ˈtu outou te tumu o te ohipa i tupu.

“E veuveu-roa-hia vau ia manaˈo faahou vau i te horuhoru ta to ˈu metua tane i faaara i roto ia ˈu nei,” o ta te hoê ïa vahine i parau, ma te faahiti hoi i te tahi atu tuhaa o te tumu parau. Inaha, te haamanaˈo ra vetahi mau vahine (58 % ia au i te hoê maimiraa) e ua tupu mai te tahi navenave i te pae taatiraa i roto ia ratou i te taime a hamani-ino-hia ˈi ratou. Mea tano iho â ia haama i te reira. Teie râ, te faahaamanaˈo ra te buka ra Hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa: Te eˈa o te faaoraraa e “ua riro noa te navenave o te tino ei huru ta te tino e faatupu iho â ia rave-anaˈe-hia te tahi mau tapearaa aore ra te tahi faaararaa” e “aita [ta te tamarii] e ravea no te haavî i taua faaararaa ra.” No reira, o te taata hamani ino anaˈe te tia ia faahapahia no te ohipa i tupu. E ERE ROA ˈTU NA OUTOU TE HAPE!

A huti atoa i te tamǎrûraa i roto i te tiaturiraa e i mua i te aro o te Atua mea ‘hapa ore e te ino ore’ outou i roto i teie ohipa. (Philipi 2:15) Ia mairi te tau, e iti mai to outou hinaaro e faaino ia outou iho e e haapii outou ia here i to outou tino.—Hiˈo Ephesia 5:29.

A faahau e to outou mau metua

Te reira paha te taahiraa avae fifi roa ˈˈe i nia i te eˈa o te faaoraraa. Te tamau noa nei vetahi mau vahine i te inoino, i te manaˈonaˈo e tahoo aore ra i te faahapa ia ratou iho. Te na ô ra te hoê vahine e: “Te taiâ nei au no te mea te manaˈo nei au e te hinaaro ra Iehova e ia faaore au i te hara a te taata i hamani ino ia ˈu, aita râ ta ˈu e nehenehe.” Te ora nei vetahi i roto i te mehameha uˈana i te taata i hamani ino mai ia ratou. Te riri nei vetahi i to ratou metua vahine no te mea ua tapo oia i to ˈna mata i mua i to ratou haamauiuiraahia, aita oia i tiaturi i te taime a faaitehia ˈi teie ohipa aore ra ua riri roa o ˈna. “Ua parau mai to ˈu metua vahine e e tia ia ˈu ia faaoromai noa ˈtu i [to ˈu metua tane],” o ta te hoê ïa vahine e haamanaˈo ra ma te peapea.

Mea tano ia inoino ia hamani-ino-anaˈe-hia tatou. Teie râ, mea puai roa te mau auraa fetii e aita paha outou e hinaaro ra e tâpû roa i te mau taairaa e to outou mau metua. Peneiaˈe paha e farii outou i te faahau. Parau mau, tei te huru ïa o te mau ohipa. Te farii nei vetahi mau vahine i hamani-ino-hia i te faaore roa i te hapa a to ratou mau metua; eita iho â ïa ratou e faatia i te mau hamani-ino-raa i ravehia, tera râ, aita ratou e hinaaro ra e atuatu noa i te inoino aore ra e ora i roto i te riaria. Area vetahi ra, mea au aˈe na ratou e ape i te hoê farereiraa o te nehenehe e haamauiui ia ratou, no reira te ‘paraparau nei ratou i roto i to ratou mafatu’ e eita ratou e faahiti faahou i teie ohipa.—Salamo 4:4.

Teie râ, te manaˈo ra paha outou e te ravea hoê roa, o te tuuraa ïa i to outou mau metua i mua i ta ratou mau hopoia—ma te farerei-roa-raa ia raua, na roto i te taniuniuraa ˈtu aore ra na roto i te rata. (Hiˈo Mataio 18:15.) Hou e faatupu ai i ta outou opuaraa, e tia ia outou ia haapapu maitai e mea puai maitai outou—aore ra e te vai ra te tahi taata e turu mai ia outou—no te faaruru i te teimaha ta teie haerea e nehenehe e faatupu. Aita e faufaa ia tuhi atu te tahi e te tahi; a tamata râ i te faaite i te manaˈo papu, ma te hau râ. (Maseli 29:11) I roto i te paraparauraa, a faataa ˈtu 1) i te ohipa i tupu; 2) eaha te mau faahopearaa no outou; 3) eaha ta outou e titau ra ia raua i teie nei (ia tatarahapa raua, ia faahoˈi mai raua i te moni ta outou i aufau no te rapaauraa, ia taui raua i to raua haerea). Ia faahiti outou i te parau ma te huna ore, e tauturu te reira ia outou ia faaore i te mau manaˈo paruparu atoa e toe ra. O vai tei ite ahiri e eita ta outou e nehenehe e faatupu i te mau auraa apî e to outou mau metua?

Ei hiˈoraa, peneiaˈe paha e farii to outou metua tane i ta ˈna mau hara e e faaite mai oia i to ˈna tatarahapa hohonu. Ua rave anei oia i te mau tutavaraa haavare ore no te taui i to ˈna haerea, ma te pee i te hoê rapaauraa aore ra na roto i te raveraa i te hoê haapiiraa bibilia? Oia atoa, e taparu paha to outou metua vahine ia outou ia faaore outou i ta ˈna hapa no te mea aita o ˈna i haapao i ta ˈna hopoia no te parururaa ia outou. I te tahi mau taime, e hope teie mau farereiraa na roto i te faahauraa taatoa. Eiaha râ outou e maere mai te peu e e tamau noa outou i te ite i te tahi huru-ê-raa i mua i to outou mau metua e mea au aˈe na outou ia ore e faatupu i te mau taairaa piri roa i reira iho. Peneiaˈe paha e nehenehe ta outou e atuatu faahou i te mau taairaa tano aˈe.

I te tahi aˈe pae, i roto i te farereiraa, e riro paha te taata hapa aore ra te tahi atu mau fetii e patoi mai aore ra e parau ino mai. E te mea ino roa ˈtu â, o te iteraa ïa e ua riro noâ te taata hamani ino ei haamǎtaˈuraa no outou. Eita ïa e tano ia faaore i te hapa, e eita atoa e nehenehe e faatupu faahou i te mau taairaa piri roa.—Hiˈo i te Salamo 139:21.

Noa ˈtu râ eaha te huru, e titauhia i te taime maoro hou to outou ahoaho e mǎrû mai ai. Peneiaˈe paha e tia ia outou ia faahiti pinepine ia outou iho e na Iehova e tahoo i te pae hopea. (Roma 12:19) Ia faaite atu outou i to outou manaˈo i te hoê taata e horoa mai i te tariˈa faaroo aore ra ia papai roa outou i te mea o ta outou e farerei ra, e nehenehe ta outou e haavî i to outou inoino. E nehenehe outou, na roto i te tauturu a te Atua, e patoi atu i to outou riri. A mairi noa ˈi te mau matahiti, e faaea teie mau manaˈo iino i te onoono noa mai ia outou.—Hiˈo Salamo 119:133.

Te faaoraraa i te pae varua

Eita ta matou e nehenehe e faataa ˈtu i te taatoaraa o te mau tuhaa o teie uiraa i te pae no te here, no te huru taata e te pae varua. E nehenehe râ matou e parau noa ˈtu e e maitai atu to outou faaoraraa mai te peu e ‘e faaapî outou i to outou feruriraa’ na roto i te Parau a te Atua. (Roma 12:2) ‘A titau i te mau ohipa i mua ra’ ma te faaî i to outou oraraa i te mau manaˈo e te mau ohipa i te pae varua.—Philipi 3:13; 4:8, 9.

Ei hiˈoraa, e rave rahi mau vahine i hamani-ino-hia i te pae taatiraa o te ite nei i te tamahanahanaraa na roto i te taioraa i te mau Salamo. Teie râ, e noaa mai te mau haamaitairaa faufaa roa ˈtu â na roto i te faaohiparaa ma te itoito i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i to ˈna oraraa. I roto i te roaraa o te tau, e nehenehe te mau fifi i rotopu i te feia faaipoipohia e ore (Ephesia 5:21-33), te haerea faaino ia ˈna iho e hope (Korinetia 1, 6:9-11), te mau manaˈo au ore no nia i te mau taatiraa tino e moe. (Maseli 5:15-20; Korinetia 1, 7:1-5) E haapii atoa outou nafea ia atuatu i te mau taairaa maitatai e o vetahi ê e ia faatia i te mau patu paari i te pae morare i roto ia outou iho.—Philipi 2:4; Tesalonia 1, 4:11.

Eiaha e vare: e titau te faaoraraa i te manaˈo papu e te aueue ore e te mau tutavaraa rahi! Teie râ, te horoa ra te Salamo 126:5 i teie haapapuraa: “O tei ueue ma te roimata ra, e ooti ïa ma te oaoa.” A haamanaˈo atoa e te hinaaro ra te Atua mau, o Iehova, e ia oaoa outou. “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” (Salamo 34:18) Ua parau te hoê vahine i hamani-ino-hia i te pae taatiraa e: “I te taime a taa ˈi ia ˈu e ua ite o Iehova i to ˈu mau manaˈo hohonu tataitahi e te haapao maira oia i te reira—e te haapao mau ra—i reira noa to ˈu iteraa i te hau no roto ra.”

Teie râ, te horoa maira Iehova, te Atua here ra, i te tahi mea hau atu i te hau o te feruriraa. Te tǎpǔ nei oia e haamau i te hoê ao apî e te parau-tia, i reira te mau haamanaˈoraa mauiui mau o te tamarii-rii-raa e tumâhia ˈi. (Apokalupo 21:3, 4; hiˈo atoa Isaia 65:17.) E nehenehe teie tiaturiraa e tauturu ia outou e e haapuai ia outou i nia i te roaraa o te eˈa o te aratai tia ˈtu ia outou i te faaoraraa taatoa.

[Nota i raro i te api]

a I te tahi taime, e haamata te haamanaˈoraa i te ohipa i tupu i te fa mai na roto i te mau mauiui o te feruriraa e o te tino. E faatupu vetahi i te mau aoaoaraa o te nehenehe e hapehia e te mau hautiraa demoni: te mau maniania huru ê (te mau opani e matara ra), te mau ata mehameha i mua i te mau opani e te mau haamaramarama, te manaˈoraa e te vai ra te hoê taata itea-ore-hia i roto i te roˈi. Mea pinepine teie mau tapao i te ore ia haamanaˈohia te taatoaraa o te mau ohipa i tupu.

b E iteahia mai te mau haamaramaramaraa faufaa mau no nia i te huru raveraa no te tauturu i te feia i roohia i te taatiraa fetii i te mau api 27 e tae atu i te 31 o te numera no te 1 no tenuare 1984 o Te Pare Tiairaa (vea farani), tei piahia e te feia nenei o teie vea. Te faaitoito nei matou i te mau matahiapo tataitahi i roto i te mau amuiraa ia faaohipa i teie tumu parau e ia horoa i to ratou ara-maite-raa i te feia atoa e haere mai e farerei ia ratou.

[Tumu parau tarenihia i te api 9]

No te ora mai, e tia . . .

◻ Ia haamanaˈo i te hamani-ino-raa i ravehia.

◻ Ia oto.

◻ Ia maimi i te feia e horoa mai i te tariˈa faaroo no te faaite atu i to outou manaˈo hohonu.

◻ Ia faaruru i te haama e te manaˈo faahapa ia ˈna iho.

◻ Ia faahau e to outou mau metua.

◻ Ia faarue i to outou haerea faaino ia outou iho na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia.

◻ Ia noaa faahou mai i te hoê hiˈoraa mâ no nia i te taatiraa tino.

◻ Ia haamau i te mau otia morare tano i te pae morare.

◻ Ia atuatu i te mau taairaa piri roa e te Atua e to outou mau hoa kerisetiano.

[Tumu parau tarenihia i te api 10]

Nafea ia haamanaˈo faahou i te ohipa i tupu i mutaa ihora

I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e hoˈi mai te mau manaˈo no mutaa ihora i nia i te hoê area taime e nehenehe e taeahia e rave rahi hebedoma, e rave rahi avaˈe aore ra e rave rahi matahiti. E faatupu te mau taime atoa e fa mai ai teie mau manaˈo i te tahi taiâraa no te hoê tau. Te parau ra te buka Te tiamâraa ia noaa mai te tiaraa hapa ore e “i te tahi taime, e manaˈo outou e te otohe ra outou, e ere râ mai te reira te huru. Tera râ, te maitai atura outou. Inaha, i teie nei, ua noaa mai to outou puai no te faaruru i te mau manaˈo putapû e te haamanaˈoraa hohonu aˈe, o te haamauiui roa ˈtu â.” No te mau tumu papu, e riro te faaoraraa ei tapao hoê roa no outou.—Maseli 18:14.

A tiai noa ˈtu ai, te vai ra te tahi mau ohipa o ta outou e nehenehe e rave ia haamanaˈo faahou outou i te mau ohipa i tupu o ta outou i patoi. Ua manaˈo vetahi mau vahine e mea maitai roa ia taio aore ra ia faaroo i te mau faatiaraa a te tahi atu mau vahine i hamani-ino-hia. E nehenehe atoa outou e mataitai i te mau hohoˈa fetii e te mau taoˈa no to outou nainairaa, e haere atu i te mau vahi o te faahaamanaˈo ia outou i te tau no mutaa ihora e e tauaparau e te mau hoa aore ra te mau melo o to outou utuafare o tei ineine i te tauturu ia outou. E ravea maitai roa atoa te papairaa. Te papai nei vetahi mau vahine i roto i te hoê buka i te mau ohipa o ta ratou e haamanaˈo ra no nia i to ratou mau pepe. Te papai nei te tahi i te taata i hamani ino mai ia ratou i te hoê rata i reira ratou e faatia ˈi i to ratou mau manaˈo hohonu, eita râ ratou e hapono atu, teie râ, mea pinepine te reira i te tauturu ia ratou ia haamanaˈo. E ravea faaora faufaa roa atoa te pure. Ia au i te papai salamo, e nehenehe outou e pure e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo: e hiˈo mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra. E aratai oe ia ˈu i te eˈa e tia i te vai-maite-raa te maitai ra.”—Salamo 139:23, 24.

[Hohoˈa i te api 8]

E nehenehe te faarururaa i te ohipa i tupu i mutaa ihora i muri aˈe i to outou haamanaˈo-faahou-raa e riro ei taahiraa avae i nia i te eˈa o te faaoraraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono