VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/2 api 6-9
  • Te tumu o te haavîraa uˈana i te fare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tumu o te haavîraa uˈana i te fare?
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te ohipa ta te huru oraraa o te utuafare e faatupu mai?
  • Eaha te ohipa ta te ahoaho e faatupu mai?
  • Te manaˈo tano ore no nia i te tane e te vahine
  • E taa-ê-raa anei ia taero anaˈe?
  • Nafea te mau ravea haaparareraa parau apî i te ohipa mai i nia i te taata
  • Te fifi ia faaea te taata o ˈna anaˈe iho
  • Te tautururaa i te utuafare tei roohia i te haavîraa uˈana
  • Te haavîraa uˈana i te fare
    A ara mai na! 1993
  • E nehenehe e upootia i nia i te mau fifi o te faaino i te utuafare
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Ia hope te haavîraa uˈana i te fare
    A ara mai na! 1993
  • E ore anei te mau ohipa iino i te hoê mahana?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/2 api 6-9

Te tumu o te haavîraa uˈana i te fare?

“Maoti i te riro mai ei vahi haapuraa no te ahoaho, te faateimaharaa, e te taa ore o te huru o te totaiete taata e vai ra i rapae au i te fare, e au ra e e pinepine te utuafare i te haaparare aore ra i te faarahi roa ˈtu i teie mau faateimaharaa.”—Te huru oraraa moe—Te hiˈopoaraa i te faaipoiporaa e te utuafare. (beretane)

TE MAIMIRAA no nia i te tumu parau o te haavîraa uˈana i roto i te utuafare, e tamataraa apî ïa. Ua faatupuhia te mau uiuiraa manaˈo i teie noa mau ahuru matahiti. Aita râ i farii-pauroa-hia te mau faahopearaa atoa i noaahia mai, ua itehia mai râ te tahi mau tumu matamua no te haavîraa uˈana i roto i te utuafare.

Eaha te ohipa ta te huru oraraa o te utuafare e faatupu mai?

Ua parau te rahiraa o te feia maimi no nia i te mau faaotiraa i noaahia mai e ratou: “Ia hau roa ˈtu nau hoa faaipoipo tei uiuihia te manaˈo i te mea iria, ua hau roa ˈtu ïa ta raua mau tamarii i te iria te tahi i te tahi, e i nia i to ratou atoa ïa nau metua.”

E haafifi-roa-hia te hoê taurearea ia ite mata tamau o ˈna i te haavîraa uˈana i roto i te utuafare. “Ia ite te hoê tamarii e te taparahihia ra to ˈna metua vahine e au ra e te taparahi-atoa-hia ra o ˈna,” ta te taata rapaau o John Bradshaw i tapaˈo. E au ore roa o Ed, te hoê taurearea, ia ite e te taparahihia ra to ˈna metua vahine e to ˈna metua tane. Noa ˈtu e aita hoi o ˈna i taa i te reira, te haapiihia ra o ˈna ia tiaturi e na te tane e haavî i te vahine e ia na reira oia, e tia i te tane ia faariaria, ia haamauiui e ia faaino ia ˈna. I to ˈna paariraa, ua faaohipa o Ed i teie mau ravea haavî i nia i ta ˈna iho vahine.

Ma te haapao maitai e opani te tahi mau metua, i ta ratou mau tamarii ia mataitai i te haavîraa uˈana i roto i te afata teata, e mea maitai ïa te reira. E tia râ i te mau metua ia hau roa ˈtu â i te haapao maitai ia hiˈopoa anaˈe ratou i to ratou iho haerea ei hiˈoraa tei peehia e ta ratou mau tamarii o tei huru ê ohie noa.

Eaha te ohipa ta te ahoaho e faatupu mai?

E faatupu mai te hapûraa te metua vahine, te oreraa te ohipa, te pohe o te hoê fetii, te tauiraa i te fare, te maˈi, e te fifi i te pae faanavairaa faufaa i te ahoaho, mai ta te tahi atu mau mea e faatupu mai. E faaruru te rahiraa o te taata i te ahoaho ma te ore e haavî uˈana. No te tahi pae râ, no te ahoaho e itehia mai ïa te iria, ia amuihia ˈtu iho â te tahi atu mau mea. Ei hiˈoraa, te aupururaa i te metua ruhiruhia—ia pohe iho â ra oia i te maˈi—e pinepine te taata haapao i te hamani ino mai te peu e ua teimaha roa oia i te mau hopoia ê atu o te utuafare.

E itehia te ahoaho i te faaamuraa i te tamarii. No reira ïa, ia rahi mai te tamarii e maraa atoa ïa te hamani-ino-raa i te tamarii. E nehenehe atoa e hamani-ino-hia te hoa faaipoipo e o te tamarii hoi te tumu, “ia taa ê te manaˈo no nia i te tamarii e ohie ïa nau hoa faaipoipo i te haamata i te tatamaˈi,” o te faataaraa ïa a te buka ra I muri mai i te mau opani taponaohia (beretane).

Te manaˈo tano ore no nia i te tane e te vahine

Te parau ra o Dan Bajorek, e faatere ra i te hoê pǔpǔ taata aˈo i Kanada, e e manaˈo tano ore to te tane haavî no nia i te vahine: “Noa ˈtu te rau o te huru o to ratou oraraa, ua paari ratou ma te manaˈo e o te mau tane te Numera 1.” Te parau ra o Hamish Sinclair, e aratai ra i te hoê porotarama rapaauraa i te mau tane haavî, e e ua faaineinehia te mau tane ia tiaturi ratou e mea teitei aˈe ratou i te mau vahine, e e tiaraa te reira na ratou “e faautua, e aˈo aore ra e faariaria.”

I roto e rave rahi fenua e manaˈo te tane e tiaraa to ˈna i te faariro i ta ˈna vahine mai te taoˈa te huru, te tahi noa tuhaa o te mau mea o ta ˈna e fatu ra. E faitohia to ˈna huru tane e to ˈna tura na nia i ta ˈna huru faatereraa. Mea pinepine te mau vahine i te taparahi-ino-roa-hia e te hamani-ino-hia, e e iti ta te fare haavaraa e rave no te mea tera te ture i taua mau fenua ra. O te tane te teitei aˈe e mea haehaa te vahine; e tia ia ˈna ia auraro taatoa ia ˈna noa ˈtu to ˈna huru faatura ore, haavî uˈana, faufau, e te miimii.

Ua faatia te hoê taata faaite parau apî no te afata teata CBS o Morley Safer no nia i te hoê fenua i Marite Latino: “E ite-maitai-hia te haafaufaaraa i te huru teitei o te tane i te fenua Marite Latino iho â. . . Ua viivii-roa-hia ïa te totaiete taata, e tae roa ˈtu i roto i te piha haavaraa e noa ˈtu e ua taparahi pohe te hoê tane i ta ˈna iho â vahine no te tura o te tane, eita o ˈna e faautuahia.” Ua haapapu oia e “aita e vahi i te ao nei tei faaino i te vahine” mai te itehia i taua fenua ra. Ua parare râ te haavîraa e te faainoraa i te vahine i te mau vahi atoa. Aita i taotiahia i te hoê noa fenua, noa ˈtu te uˈana i taua vahi ra.

Ua faˈi o Minna Schulman, te paoti no te piha a te hau i te pae haavaraa o te haapao ia ore te taata e ofati i te ture i New York, e ua riro te haavîraa uˈana ei mauhaa i te rima o te tane no te tapea i ta ˈna faatereraa e no te faaite i to ˈna puai e to ˈna mana i nia i te vahine. Ua na ô faahou â oia e: “Te faariro nei matou i te haavîraa uˈana i roto i te utuafare mai te hoê huru raveraa tano ore no nia i te puai e te faatereraa.”

Te fifihia ra te tahi mau tane o tei taparahi i ta ratou mau vahine no te iti te faatura ia ratou iho, e ua faatae ratou i taua huru ra i nia i ta ratou mau vahine. I te na reiraraa, i reira ïa ratou e tiaturi faahou ai ia ratou iho, a fanaˈo ai i te tiaraa teitei aˈe no te haavî i te tahi atu taata. Te manaˈo ra ratou e, i te na reiraraa e papu ai to ratou huru tane. Tera râ, oia mau anei? I te mea e te faatae ra ratou i to ratou riri i nia i te mau vahine tino paruparu, te haapapu mau ra anei te reira e e mau tane puai mau teie, aore ra e te haapapu ra te reira, e ua hape roa ratou? E huru tane mau anei to te tane puai i te taparahiraa i te vahine paruparu aore ta ˈna e ravea no te paruru ia ˈna? Tera râ te hoê tane feruriraa paari e haapao maitai ïa o ˈna e e aroha i te taata paruparu aore ta ˈna e ravea no te paruru ia ˈna, eita râ oia e rave ino no to ˈna iho maitai.

Te tahi atu haapapuraa i te manaˈo tano ore o te taata hamani ino o te mea e e pinepine o ˈna i te pari e na ta ˈna iho vahine e ani ra e ia taparahihia o ˈna. E nehenehe o ˈna e parau atu ia ˈna, mai teie te huru: ‘Aore oe i rave maitai i ta oe ohipa. Tera te tumu e taparahi vau ia oe.’ Aore ra: ‘Ua maoro roa te maa tera ïa ta oe e roaa.’ I roto i te feruriraa o te taata hamani ino, na te vahine te hape. Tera râ hoi, aore e hapa e vai ra no te faatia ia taparahihia te vahine.

E taa-ê-raa anei ia taero anaˈe?

I te mea e e faaiti te ava i te haavîraa ia ˈna iho e e oioi noa oia i te ohipa ma te feruri ore, eita ïa e maerehia e te manaˈo ra te tahi pae e faaitoito te reira i te hamani-ino-raa. E pinepine te hoê taata i te haavî i te mau manaˈo hohonu iria ia ore anaˈe oia e taero, i muri aˈe râ te tahi maa inu, e haamata o ˈna i te iria mai. Ua ino to ˈna feruriraa i te ava e ua iti te ravea no te haavî i to ˈna riri.

Te faˈi nei râ te tahi pae, e ua aahia te fifi i roto i te ahoaho hau atu i te inu-hua-raa i te ava. Te parau ra ratou e te taata o te inu i te ava no te faaruru i te ahoaho, hoê â ïa huru taata e te taata tei faaohipa i te haavîraa uˈana no taua â tumu ra. Teie te auraa noa ˈtu aita i taero e aore ra aita e inu faahou ra i te ava e nehenehe noa taua taata ra e hamani ino. Noa ˈtu te huru o te feruriraa, eita iho â te ava e tauturu i te taata ia haavî i to ˈna mau manaˈo hohonu, o te taa-ê-raa râ te ite-noa-hia.

Nafea te mau ravea haaparareraa parau apî i te ohipa mai i nia i te taata

Te parau ra te tahi pae e na te afata teata e te hohoˈa taviri e faaitoito ra i te huru teitei aˈe o te tane e e haapii ra e mea tano iho â te haavîraa uˈana ia faaruru anaˈe i te fifi e te riri. “Ua maere roa vau i to ˈu au rahi i te hohoˈa taviri Rambo,” ta te hoê tane aˈo no nia i te utuafare i farii. “I te mea na nia i to ˈu feruriraa taata paari ua riaria roa vau i te rahiraa taata ta Rambo i taparahi, te faaitoito nei râ to ˈu huru tamarii ia tamau noa o ˈna i te taparahi pohe i te taata.”

I te mea e e mataitai e rave rahi mau tamarii e mau tausani hora te maoro i te afata teata e te mau haavîraa uˈana hopea ore, te hamani-ino-raa i te pae taatiraa, e te faainoraa i te tahi atu mau taata, te mau vahine iho â râ, eita ïa e maerehia e e paari te rahiraa ma te rave i teie mau haerea tano ore roa i nia ia vetahi ê. E ere te mau tamarii anaˈe iho te fifihia, te taata paari atoa râ.

I teie iho â mau matahiti, ua maraa roa te rahi o te haavîraa uˈana, te taiataraa, e te rave-ino-raa i te vahine i roto i te afata teata e te mau hohoˈa taviri. E faarahi mau te reira i te haavîraa uˈana i roto i te utuafare. Mai tei iteahia e te hoê pǔpǔ maimi, te vai ra “te tuearaa . . . papu i rotopu i te mataitairaa i te haavîraa uˈana i roto i te afata teata e te mau hohoˈa taviri e te haerea iria.”

Te fifi ia faaea te taata o ˈna anaˈe iho

I teie nei mahana, e mea faufaa ore e te moemoe roa te oraraa. Ua mono te mau fare toa rarahi i te mau fare toa rii tapiri i reira ua matau te taata te tahi i te tahi. Te faaapîraa i te oire, te fifi i te pae faanavairaa faufaa, e te tihepu-ore-raa ua turai ïa i te mau utuafare ia tauiui noa i to ratou nohoraa. Ua itehia te haavîraa uˈana puai mau i rotopu i te feia e aita to ratou e hoa rahi.

Te faataa ra o James C. Coleman, i roto i ta ˈna buka Te au-hoa-raa moe, te faaipoiporaa, e te utuafare (beretane), e no te aha te manaˈo ra o ˈna e tera iho â te tumu. Te manaˈo ra o ˈna e ia faaea te taata o ˈna anaˈe e erehia o ˈna i te aparauraa maitai e mea fifi ïa no te taata hamani ino ia taa maitai i to ˈna huru mau e ia imi i te tauturu a te hoê hoa o ta ˈna e tiaturi. Te ereraa i te hoa e te fetii tapiri te nehenehe e tapea ia nehenehe te taata e haapae ohie noa i to ˈna huru miimii, i te mea aore to ˈna manaˈo tano ore e faatitiaifarohia ra i te mahana taitahi e te feia tapiri. Mai ta te Maseli 18:1 e parau ra: “O te faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.”

Te tautururaa i te utuafare tei roohia i te haavîraa uˈana

Ua tutapapa tatou i te tahi noa tuhaa o te mau faataaraa no nia i te haavîraa uˈana i roto i te utuafare. Te vai atu â. I te iteraa i te tahi mau tumu, e titau tatou i teie nei i te hiˈopoa i te mau ravea. Ahiri e te ora ra te hoê taata i roto i te hoê utuafare tei roohia i te haavîraa uˈana, nafea ia ore e apeehia i te hiˈoraa no nia i te haavîraa uˈana? Eaha te manaˈo o te Bibilia? E hope mau ra anei te haavîraa uˈana i roto i te utuafare? E pahono mai te tumu parau o te api 10 i teie mau uiraa.

[Tumu parau tarenihia i te api 9]

Te haavîraa uˈana i te mau manaˈo hohonu—Ma te parau patiatia teiaha

IA HAMANI-INO-HIA te tino o te rima moto ïa; ia hamani-ino-hia te mau manaˈo hohonu o te mau parau patiatia ïa. O te mau mauhaa o tei maitihia tei taa ê noa. Mai ta te Maseli 12:18 e parau ra: “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra; o te arero râ o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.”

Eaha te rahi o te ino o te haavîraa uˈana i te mau manaˈo hohonu, mai te “ˈoˈe patiatia” atoa ra? Ua papai te Taote ra o Susan Forward e: “Hoê â huru faahopearaa [e ia hamani-ino-hia te tino]. Hoê â riaria, hoê â ahoaho, e hoê â mauiui rahi,” no te pae o te mau manaˈo hohonu.

Te haavîraa uˈana i te mau manaˈo hohonu o te hoa faaipoipo: “E ere te haavîraa uˈana i roto i te faaipoiporaa i te hamani-ino-raa i te tino anaˈe. Te tuhaa rahi, e peneiaˈe te tuhaa rahi roa ˈˈe o te mau parau ïa e te hamani-ino-raa i te mau manaˈo hohonu,” ta te hoê vahine o te hamani-ino-hia e mea maoro i teie nei i parau. Ia hamani-ino-anaˈe-hia, e mau iˈoa faaooo ïa, e tuôtuôraa, e amuamuraa tamau, e mau tuhi faaino, e e faariaria e taparahihia.

E nehenehe te mau faataaraa parau ino o te faaiti, o te faahaehaa e aore ra o te faahaama, e faaino rahi i te taata. Mai te pape e topata i nia i te mato, i te haamataraa e au ra e e ere te mau parau o te faaô i te manaˈo faahapa i te mea ino. E oioi râ te fifihia te faaturaraa ia ˈna iho. “Ahiri e nehenehe ta ˈu e maiti i rotopu i te hamani-ino-raa i te pae tino e i te mau manaˈo hohonu, mea au aˈe na ˈu ia taparahihia vau noa ˈtu eaha te taime,” ta te hoê vahine i parau. “E itehia te mau pepe,” ta ˈna i faataa mai, “e aroha mai ïa te taata ia oe. Ia hamani-ino-hia râ ma te parau patiatia, e huru-ê-roa-hia oe. Eita râ e itehia te mau pepe. Aore roa ïa e taata e tauˈa mai.”

Te haavîraa uˈana i te mau manaˈo hohonu o te hoê tamarii: To roto atoa ïa te amuamuraa tamau e te haafaufaa-ore-raa i te huru o te hoê tamarii, to ˈna ite, e to ˈna faufaa ei taata. E faaino rahi te mau parau faaooo. E pinepine te tamarii i te faariro i te mau parau faaooo ia au i te auraa o te parau, ma te ore e faataa ê i tei parauhia ma te haavare ore e tei parauhia ei “parau hauti noa.” Te tapao ra te Taote i te pae o te utuafare o Sean Hogan-Downey e: “Te mauiui ra te tamarii, e te ata nei râ te taatoaraa, no reira e haapii ïa o ˈna i te ore e tiaturi i to ˈna mau manaˈo hohonu.”

Parau mau, i te tahi mau taime, e parau mau ta te taata tuatapapa aamu e taata faaite i to ˈna manaˈo o Thomas Carlyle i parau na: “I teie nei ua faariro vau i te taatoaraa o te mau parau faaooo ei huru paraparau a te Diabolo; o te tumu ïa vau i haapae roa ˈi i te reira e mea maoro i teie nei.”

Te parau ra o Joy Byers, vahine haapao i te mau tamarii tei hamani-ino-hia e: “Ia hamani-ino-hia te tino o te hoê tamarii e nehenehe oia e pohe, e nehenehe atoa râ e pohe te huru feruriraa o te tamarii, e o te reira ta te mau parau faahapa tamau a te mau metua e nehenehe e faatupu mai.” Te faataa ra te vea ra Haapiiraa no nia i te oraraa o te utuafare (beretane) e: “Taa ê atu i te mau pepe o te itehia e o te aramoina, e faatupu te hamani-ino-raa i te mau manaˈo hohonu i te mau tauiraa i roto i te feruriraa e te huru o te tamarii o te faaino tamau i to ˈna hiˈoraa no nia i te mea mau e to ˈna huru no nia ia vetahi ê.”

[Hohoˈa i te api 7]

Ia faaruru anaˈe oia i te haavîraa uˈana e fifi-mau-hia te haerea o te tamarii a muri aˈe

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono