17-23 NO ATETE 2026
HIMENE 90 Faaitoito te tahi i te tahi
E nafea ia atuatu i to tatou auhoaraa e te mau taeae e tuahine?
“Ia ahu mai outou i te here rahi, te aumihi, te hamani maitai, te haehaa, te mǎrû e te faaoromai.”—KOL. 3:12.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou i roto i teie tumu parau eaha te rave ia tupu mai te tahi mau fifi o te nehenehe e tuino i to tatou auhoaraa e te mau taeae e tuahine.
1. Ihea tatou e fanaˈo ai i te hoa mau?
“MAU mahana hopea teie, teimaha te oraraa. Horoa mai râ te Atua te mau hoa papu mau.” Mea tano anei no oe teie omuaraa o te himene rau “Te hoa mau”? Papu roa ïa. Auê ïa haamaitairaa inaha te fanaˈo nei tatou i te hoa mau i roto i ta Iehova faanahonahoraa! (Sal. 119:63) Oia nei, tei roto tatou i te hoê utuafare pae varua tei natihia i te here.
2. Mai te aha to tatou auhoaraa e te mau taeae e tuahine?
2 Eita tatou e hinaaro e haamatau noa i to tatou mau taeae e tuahine. E hinaaro râ tatou e riro ei hoa piri no ratou. Tei roto tatou i te hoê utuafare o te here ra ia Iehova e ia Iesu. E na teie here e tahoê ia tatou pauroa. (Ioa. 13:35) Tera râ, eita te auhoaraa e tupu noa mai mai tera. E titauhia hoi te tutavaraa rahi. E i te tahi taime, e tupu mai te fifi i rotopu ia tatou no to tatou huru tia ore.
3. No te aha e ere mea ohie ia vai piri noa i te mau taeae e tuahine?
3 Parau mau, e ere tatou mea piri roa i te taatoaraa o te mau taeae e tuahine. Mea piri aˈe paha tatou ia vetahi noa o ratou. No te aha? No te mea hoê â huru to tatou aore ra hoê â ohipa ta tatou e au. Noa ˈtu râ, e tupu mai iho â te tahi mau peapea. I te tahi taime, eita tatou e afaro i te hoê Kerisetiano, no te mea mea taa ê o ˈna ia tatou, eita o ˈna e au i ta tatou e au. E ere atoa mea ohie ia faahoa ˈtu i te hoê taeae e maˈihia ra aore ra te hepohepo ra. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou e nafea te hiˈoraa o Iesu e tauturu mai ai ia atuatu i to tatou mau auhoaraa noa ˈtu teie mau fifi. Na mua râ, e hiˈopoa mai tatou i te mau huru maitatai e titauhia ia faatupu no te riro ei hoa papu.
TE MAU HURU MAITATAI E TITAUHIA
4. Eaha te tahi ravea e vai nei ia tatou no te atuatu i to tatou mau auhoaraa?
4 No te vai piri noa i to tatou mau hoa, e tia ia imi tatou i te maitai i roto ia ratou. E nafea ïa? Ma te amuimui ïa i to tatou mau taeae e tuahine. Ua faahiti te aposetolo Paulo i to ˈna hinaaro e farerei roa i to ˈna mau hoa Kerisetiano. Ua papai hoi o ˈna i to Tesalonia: “Ua tutava mau matou ma te hinaaro rahi e farerei tino ia outou.” (Tes. 1, 2:17) Tera atoa te manaˈo o te mau taeae e tuahine e rave rahi. Mea au aˈe iho â ia farerei tino roa i to tatou mau hoa no te paraparau ia ratou i roto anei i te pororaa, i te mau putuputuraa e i te mau tairururaa. Eita râ e navai no te atuatu i to tatou auhoaraa e o ratou.
5. Eaha te tauturu ia tatou ia paruru i to tatou auhoaraa e te mau taeae e tuahine? A horoa i te hoê hiˈoraa. (Kolosa 3:12)
5 E nehenehe te mau huru maitatai e tauturu ia tatou ia paruru i to tatou auhoaraa. (A taio i te Kolosa 3:12.) Ia faatupu tatou i te haehaa, te faaoromai, te aumihi e te hamani maitai, mea ohie aˈe ïa ia faaafaro i te mau fifi e ia vai piri noa i to tatou mau hoa. Teie te tahi hiˈoraa. Ia tere maitai te hoê pereoo, e titauhia ia tuu i te hinu. Hoê â huru no to tatou auhoaraa e te mau taeae e tuahine. Maoti teie mau huru maitatai, e vai hau noa ïa tatou e o ratou. E hiˈo mai tatou i teie nei e toru tupuraa o te nehenehe e haafifi i to tatou auhoaraa. I roto i te mau tupuraa tataitahi, e hiˈo mai tatou e nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu, to ˈna haehaa, faaoromai, hamani maitai e aumihi.
IA TUPU TE PEAPEA
6. Eaha te tupu ia ore te hoê peapea ia faaafarohia?
6 No te aha e ere mea ohie? Ia tupu te hoê peapea i rotopu e piti taata, ua papu ia raua tataitahi e ua tano iho â to raua manaˈo. A feruri na e piti taeae e paraparau ra e nafea ia faanaho i te tuhaa fenua no te pǔpǔ pororaa. Aita raua e afaro ra, no te mea manaˈo ê to te tahi, e manaˈo ê to te tahi atu. Eita atoa hoê aˈe o raua e hinaaro e tuu. Ia hiˈo mai outou, eita anei to raua auhoaraa e fifihia? E piti huru. Mai te peu mea faufaa aˈe no raua ia farii te hoê i te manaˈo o te tahi, eita iho â ïa raua e afaro. Ia ore raua e tauaparau no te faaafaro i teie peapea, e tupu mai te inoino. I muri iho, e mutu roa to raua auhoaraa no tera noa ïa ohipa nainai.
7. Mea nafea Iesu i te haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ te faufaaraa o te haehaa?
7 A pee i te haehaa o Iesu. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa o te haehaa e e nafea ia faaafaro i te mau fifi. I tatamaˈi noa na ratou no te ite o vai te mea rahi aˈe. No te tauturu ia ratou, ua faataa ˈtu Iesu e mea faufaa aˈe ia tavini ia vetahi ê mai ia ˈna. (Mat. 20:25-28) Ua haapii atoa Iesu ia ratou te faufaaraa ia faahaehaa. Tae noa ˈtu i te po hou o ˈna a pohe ai, ua “horoa ˈtu hoi [o ˈna] i te hiˈoraa” ma te horoi i to ratou avae. E ohipa hoi teie ta te hoê tavini e rave i tera ra tau. (Ioa. 13:3-5, 12-16) Ma te na reira, ua faaite Iesu e nafea ratou ia vai piri noa te tahi i te tahi. Ia haafaufaa aˈe ratou ia vetahi ê ia ratou iho, ohie noa ïa ratou i te faaafaro i te peapea. Noa ˈtu e ere hoê â manaˈo to ratou, eita te reira e haafifi i to ratou auhoaraa.
8. E nafea te haehaa e tauturu ai ia oe? (Kolosa 3:13) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
8 Eaha te haapiiraa no tatou? Na te haehaa e tauturu ia oe ia faaafaro i te peapea e ia faaore i ta vetahi ê hapa. (A taio i te Kolosa 3:13.) Maoti te haehaa, eita ïa oe e riri hanoa aita anaˈe oe e afaro ra i te hoê hoa. (Sal. 4:4) Noa ˈtu ua taora-parau-hia mai oe, a haamanaˈo e ua na reira atoa paha oe i nia i te tahi atu. Oia mau, o tatou pauroa te faahiti i te tahi parau teimaha, a tatarahapa ˈtu ai i muri mai. (Koh. 7:21, 22) A ui ia oe iho: ‘Eaha te mea faufaa aˈe no ˈu, ia parauhia mai ua tano iho â vau, aore ra ia vai hau e to ˈu hoa?’ Eita anei oe e nehenehe e farii noa i to te tahi manaˈo? Mai te peu e e, mea au roa ïa. E hau noa ïa to oe feruriraa ia faaoti oe e tapoˈi i tei tupu ma te ore e faahiti faahou i teie peapea.
Na te haehaa e tauturu ia oe ia faaafaro i te peapea e ia faaore i ta vetahi ê hapa (A hiˈo i te paratarafa 8)a
9. E nafea te haehaa e tauturu ai ia oe ia ore te peapea ia afaro oioi? (Maseli 17:9)
9 E tauturu atoa te haehaa ia oe ia ore te peapea ia afaro oioi. Eiaha e tataˈu ia fariihia to oe manaˈo. (A taio i te Maseli 17:9; Kor. 1, 6:7) Mea au aˈe ia poihere noa oe i to oe hoa. O ta vetahi ïa i rave ma te tapiri atu i to ratou hoa no te faaafaro i te fifi. (Sal. 34:14) E nehenehe oe e parau atu: ‘Ua matau maitai oe ia ˈu, e e hoa tâua. E nehenehe anei tâua e tauaparau?’ I roto i ta orua aparauraa, ia ineine oe i te farii ua hape atoa oe e ua haamauiui oe ia ˈna. No reira, a tuu i to oe aau i raro e a tatarahapa. E mai te peu na teie taeae aore ra tuahine e tatarahapa mai, a faaore ïa i ta ˈna hapa. (Luka 17:3, 4) A haamanaˈo i teie parau: E ere oe mea haere e farerei ia ˈna no te parau o vai tei tano e o vai tei hape, no te faaafaro râ i teie peapea.—Mas. 18:24.
MEA TAA Ê TATOU PAUROA
10. No te aha e ere mea ohie ia faahoa?
10 No te aha e ere mea ohie? No te mea e ere hoê â huru to tatou e to te mau taeae e tuahine. I te tahi taime, e fiu paha tatou i ta ratou mau peu. Te vai ra i roto i te amuiraa ua rave-ino-hia ratou na mua ˈˈe, e i teie nei eita ratou e hinaaro e faahoa mai. No vetahi atu, aita ratou i haapiihia ia paraparau, ia haamahora i to ratou aau e ia tiaturi ia vetahi ê. E te vai ra mea mamahu, area tatou, mea paraparau roa ïa. Tera taata ïa to ˈna huru.
11. Noa ˈtu e ere hoê â huru to Iesu e to vetahi ê, eaha ta ˈna i rave?
11 A pee i te faaoromai o Iesu. Ua faahoa Iesu i te mau huru taata atoa, oia atoa te taata mea taa ê roa ia ˈna. Ei hiˈoraa, ua hinaaro Iakobo raua Ioane i te hoê tiaraa faahiahia i roto i te Faatereraa arii a te Atua. (Mar. 10:35-37) Area Iesu, no to ˈna haehaa ua vaiiho ïa o ˈna i to ˈna tiaraa e te mau hopoia atoa ta ˈna i fanaˈo i te raˈi no te haere mai i te fenua nei. (Phil. 2:5-8) Ia feruri tatou, mea ê roa to Iakobo raua Ioane huru i to Iesu. Te tanoraa mau, eita ratou e afaro. Noa ˈtu râ, ua faaite Iesu i te faaoromai i nia ia raua e i te tahi atu.
12. Eaha tei tauturu ia Iesu ia faaite noa i te faaoromai?
12 E ere Iesu mea etaeta i nia i to ˈna mau hoa. Aita o ˈna i titau ia faaite noa ratou i te haerea tia. Ua ite o ˈna mea faufaa no Iakobo raua Ioane te tiaraa teitei mai te rahiraa o ta ˈna mau pǐpǐ. (Mar. 9:34) Ua matau maitai Iesu i tera huru feruriraa, no te mea i tera ra tau, e turai te mau tia faaroo i te taata ia haafaufaa i te tiaraa teitei. Ua taa ïa ia Iesu no te aha ratou mai tera ˈi. Noa ˈtu râ, ua faaite noa o ˈna i te faaoromai i nia ia ratou. E ua vaiiho o ˈna i te taime ia taui mǎrû noa ratou.—Mar. 10:42-45.
13. E nafea te faaoromai e tauturu ai ia tatou? (Ephesia 4:2)
13 Eaha te haapiiraa no tatou? A tutava i te faaoromai noa ˈtu eita tatou e au i te tahi mau peu. (Mas. 14:29) Mea taa ê tatou pauroa. E ite iho â tatou i te mau huru maitatai o to tatou mau taeae e tuahine, e ta ratou mau peu atoa. Ua taa râ ia tatou e ere mea ino roa. Mauruuru atoa tatou ia taa atoa ia ratou to tatou huru. (A taio i te Ephesia 4:2.) No reira, mea faufaa ia faatura tatou te tahi i te tahi. Eita ïa tatou e faahepo ia ratou ia taui. Ei hiˈoraa, e ere mea ohie no te hoê taata mamahu ia tapiri ia vetahi ê e ia paraparau ia ratou. Tera râ, eiaha atoa tatou e fiu i te hoê taata mea paraparau roa, aore ra hopea ore o ˈna i te na muri mai ia tatou. Parau mau, eita ratou pauroa e riro mai ei hoa piri no tatou. Tera râ, e haamanaˈo anaˈe noa ˈtu mea taa ê tatou, e nehenehe tatou pauroa e afaro te tahi i te tahi.
14. Maoti te faaoromai, e tiatonu tatou i te aha?
14 E tauturu te faaoromai ia tatou ia tiatonu noa i nia i te mau huru maitatai o te mau taeae e tuahine. Ma te na reira, eita ïa tatou e vaiiho i teie mau taa-ê-raa ia tapea ia tatou ia faahoa ia ratou. A hiˈo na ia Iakobo raua Ioane. Parau mau, ua hinaaro raua i te tiaraa teitei. Tera râ, ua faaite to raua haerea i to raua tiaturiraa papu i te Faatereraa arii a te Atua. Ua taa maitai ia Iesu te reira, e ua au roa o ˈna i te iteraa i to raua faaroo puai. Ia na reira atoa ïa tatou i nia i to tatou mau hoa, ma te imi i te maitai e vai ra i roto ia ratou. Ma te na reira, te pee ra tatou i te hiˈoraa o Iesu raua Iehova.
15. E fariu tatou ia vai no te ani i te tauturu?
15 Te mea faufaa roa ˈtu â, e tamau anaˈe i te pure ia Iehova no te ani i ta ˈna tauturu. A feruri atea i te tahi mau tupuraa e riri ai oe i te hoê hoa Kerisetiano, e a ani ia Iehova ia vai hau noa oe. Eiaha ia moˈe ia oe ua taa ia Iehova to tatou Atua poiete to oe huru. No reira, e nehenehe oe e tiaturi ua ite iho â Iehova eaha te mea tano no te faaoromai tamau. E ia fiu noa ˈtu oe i te faaoromai, a ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa no te tamǎrû ia oe.—Luka 11:13; Gal. 5:22, 23.
IA MAUIUI TO TATOU MAU TAEAE E TUAHINE
16. Eaha te nehenehe e tupu ia maˈihia aore ra ia hepohepo to tatou mau taeae e tuahine?
16 No te aha e ere mea ohie? Ia mauiui to tatou mau taeae e tuahine aore ra ia hepohepo ratou, e taora parau mai paha ratou. E ere ïa i te mea ohie no tatou ia vai piri noa ia ratou. Ei hiˈoraa, eita ratou e amuimui mai, tauiui noa to ratou huru, e te riri hanoa. Peneiaˈe e rave aore ra e parau mai ratou i te tahi mea e maui roa tatou. (Ioba 6:2, 3) E no te mea aita tatou i ite eaha ta ratou e faaruru ra, eita ïa tatou e afaro i to ratou huru i nia ia tatou.
17. Eaha te haapii mai i to Iesu huru i nia ia Baretimaio?
17 A pee i te hamani maitai e te aumihi o Iesu. Ua faaite noa Iesu i te aumihi e te hamani maitai i nia i te feia e hepohepo ra, tae noa ˈtu te mau taata ta ˈna i ore i farerei aˈenei. Ei hiˈoraa, a hiˈo na i to ˈna huru i nia i te hoê matapo, o Baretimaio te iˈoa. Ia ˈna i faaroo e te haere mai ra Iesu, ua tutuô noa o Baretimaio ia faaroo mai Iesu ia ˈna. Ua parau vetahi i roto i te nahoa ia ˈna ia mamû noa. Aita râ Baretimaio i faaea i te tutuô no to ˈna hinaaro ia faaorahia o ˈna e Iesu. Ua fiu anei te nahoa i te faaroo-noa-raa ia ˈna? E, peneiaˈe. O Iesu râ, ua “aroha” roa o ˈna i teie taata. E tapao ïa teie o to ˈna aumihi. (Mat. 20:34; Mar. 10:46-52) Ua paraparau Iesu ia Baretimaio ma te mǎrû, e ua haapopou oia ia ˈna no to ˈna faaroo. Faatupu atura Iesu i te hoê semeio ia nehenehe teie matapo e ite faahou.
18. Mai te aha to oe huru i nia i to oe mau hoa e hepohepo ra? (Tesalonia 1, 5:14)
18 Eaha te haapiiraa no tatou? Ia faaite noa oe i te hamani maitai e te aumihi, e tauturu te reira ia oe ia faahiti i te mau “parau mahanahana” i te mau taeae e tuahine e hepohepo ra. (A taio i te Tesalonia 1, 5:14.) A haamanaˈo atoa te hoê hoa mau, ua ineine o ˈna i te tauturu i to ˈna mau hoa i “te taime ahoaho.” (Mas. 17:17) Eita o ˈna e aroha noa i te feia e mauiui ra, e imi atoa râ o ˈna i te mau ravea atoa no te faaitoito, no te tamahanahana e no te tauturu ia ratou.
19. E nafea ia faaite i te hamani maitai e te aumihi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
19 E nafea ia faaite i te hamani maitai e te aumihi? Papu, eita tatou e nehenehe e faaore i to ˈna mauiui aore ra to ˈna maˈi. E nehenehe râ tatou e faaite i te hamani maitai i nia i to tatou hoa. (Mat. 7:12; Pet. 1, 3:8) E nafea ïa? Ia faaite mai o ˈna i to ˈna fifi, e faaroo noa tatou ia ˈna. E i te taime tano, e faaô mǎrû noa tatou i te tahi parau mahanahana no te faaitoito ia ˈna. (Mas. 12:25) Eiaha atoa tatou e hamani oioi i te manaˈo. (Mas. 18:13) Eiaha atoa tatou e titau rahi roa i ta ˈna e nehenehe e rave. Ia tutava râ tatou i te faaite i te faaoromai, a riro atu ai ei hoa mau no ˈna.—Eph. 4:32.
E tamahanahana te hoa mau ma te aumihi e te hamani maitai (A hiˈo i te paratarafa 19)
20. E tutava oe i te aha?
20 Mea poihere roa na tatou te mau hoa papu ta tatou e fanaˈo nei i roto i ta Iehova faanahonahoraa. Eiaha râ ia moˈehia ia tatou, e hape iho â tatou i te tahi taime no to tatou huru tia ore. E rave rahi o tatou tei faaruru i te mau tupuraa fifi mau i roto i te oraraa. No reira, e mauruuru roa tatou i to tatou mau taeae e tuahine no to ratou haehaa, faaoromai, hamani maitai e aumihi. E tutava anaˈe ïa i te riro mai ei hoa mau no ratou.
HIMENE 124 E taiva ore anaˈe
a FAATAARAA O TE HOHOˈA: E piti taeae teie, hoê mea paari e te tahi mea apî aˈe. Te paraparau ra raua e nafea ia faanaho i te tuhaa fenua no te pororaa no te amuiraa. Aita râ to raua manaˈo e tuati ra. I muri iho, te poro nei raua i tera e tera fare.