VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Titema api 14-19
  • A pee i to Iehova haehaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A pee i to Iehova haehaa
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ATUA IEHOVA MEA OHIE IA TAPIRI ATU
  • E ERE IEHOVA MEA ETAETA
  • MEA FAAOROMAI IEHOVA
  • MEA FAAHIAHIA NO IEHOVA TE FEIA HAEHAA
  • A pee i te huru feruriraa o Iehova raua Iesu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • E farii anaˈe aita tatou i ite i te mau mea atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • E oaoa ˈtu â oe ia horoa oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • A atuatu i te haehaa mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Titema api 14-19

TUMU PARAU HAAPIIRAA 50

HIMENE 48 Haere noa e Iehova

A pee i to Iehova haehaa

“A pee i te haerea o te Atua mai te tamarii herehia.”—EPH. 5:1.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou e maha ravea no te pee i te haehaa o Iehova.

1. No te aha mea faahiahia roa te haehaa o Iehova?

IA HIˈO oe i te feia e mana to ratou, e parau anei oe mea haehaa ratou? Eita roa ˈtu. Area Iehova, te Atua Manahope, mea haehaa roa ïa o ˈna. (Sal. 113:5-8) Aita hoê aˈe mai ia Iehova ra te haehaa. Aita hoê aˈe teoteo i roto ia ˈna. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou e maha huru maitatai nehenehe mau o Iehova o te faaite ra i to ˈna haehaa. E hiˈopoa atoa tatou mea nafea Iesu i te peeraa i te haehaa o to ˈna Metua. E tauturu teie tumu parau ia tatou ia piri atu â ia Iehova e ia haehaa ˈtu â tatou.

E ATUA IEHOVA MEA OHIE IA TAPIRI ATU

2. Eaha ta te Salamo 62:8 e haapii mai ra no nia ia Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

2 Eita te taata e anaanatae i te tapiri atu i te feia teoteo. No to ratou huru i nia ia vetahi ê, eita ïa te taata e hinaaro e tauaparau ia ratou. E haavaravara te tahi atu. Mea taa ê roa râ o Iehova! No to ˈna haehaa e titau-manihini o ˈna ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna e ia haamahora i to tatou aau ia ˈna. (A taio i te Salamo 62:8.) Mai te hoê papa o te faaroo i ta ˈna mau tamarii ia faaite mai i to ratou fifi, te oaoa ra Iehova i te faaroo i te mau pure a ta ˈna mau tavini. Inaha, ua haapapai o ˈna e rave rahi pure i roto i te Bibilia. Tapao faaite ïa mea ohie ia tapiri atu ia Iehova. (Ios. 10:12-14; Sam. 1, 1:10-18) E nafea râ, mai te peu mea fifi no tatou ia pure ia ˈna no ta tatou mau hape i rave?

Te faaroo noa ra te papa i ta ˈna tamaiti iti e faataa ra ua parari ia ˈna te farii tiare a hauti ai o ˈna e ta ˈna manureva.

Mai ia Iehova, te faaroo ra te papa ma te haehaa i ta ˈna tamaiti ua parari ia ˈna te farii tiare a hauti ai (A hiˈo i te paratarafa 2)


3. Eaha te haapapuraa e hinaaro iho â Iehova ia tamau oe i te pure ia ˈna?

3 E nehenehe tatou e pure ia Iehova noa ˈtu e puta mai te manaˈo eita e tano ia here o ˈna ia tatou. No te aha? I roto i te faahohoˈaraa o te tamaiti tei moˈe, ua faaau Iesu ia Iehova i te hoê papa î i te here. Ua manaˈo ta ˈna tamaiti eita e tano faahou ia hoˈi o ˈna i te fare. Eaha râ te huru o to ˈna papa? Ua parau Iesu, i to ˈna iteraa i ta ˈna tamaiti i te atea ê, “horo maira [oia], tauahi maitai ihora ia ˈna e apa maira.” (Luka 15:17-20) Mai tera atoa Iehova. Ia pure te hoê taata e hepohepo ra no ta ˈna mau hara aore ra e toaruaru ra, e faahaehaa Iehova ia ˈna no te faaroo atu. (Oto. 3:19, 20) No to ˈna aumihi î i te here e horo Iehova ei auraa parau no te tamahanahana e no te faaitoito ia ˈna. (Isa. 57:15) E nafea Iehova e “horo” mai ai ia tatou ra? E tono o ˈna i te mau matahiapo, te fetii Ite no Iehova aore ra te mau taeae e tuahine. (Iak. 5:14, 15) E na reira Iehova no to ˈna hinaaro ia vai piri noa tatou ia ˈna.

4. Mea nafea Iesu i te faaiteraa mea ohie ia tapiri atu ia ˈna?

4 Te pee ra Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua. Mea haehaa atoa Iesu mai to ˈna Metua. A ora ˈi oia i te fenua nei, mea rahi tei tapiri atu ia ˈna. Aita ratou i mehameha i te uiui ia ˈna. (Mar. 4:10, 11) E ia ani mai Iesu eaha to ratou manaˈo no nia i te hoê tumu parau, e faaite iho â ratou. (Mat. 16:13-16) Ia hape ratou, eita ratou e mǎtaˈu e riri Iesu ia ratou, ua ite ratou e mea mǎrû e mea faaoromai roa o ˈna. (Mat. 17:24-27) Inaha ua pee Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua ma te tia roa, ua nehenehe te mau pǐpǐ e haapii no nia ia Iehova. (Ioa. 14:​9) Ua taa ia ratou mea taa ê roa Iehova i te mau tia faaroo i tera ra tau. E ere hoi Iehova i te mea etaeta e te teoteo, mea haehaa râ e mea ohie ia tapiri atu.

5. E nafea te haehaa e tauturu ai ia tatou ia riro ei taata mea ohie ia tapiri atu?

5 E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iehova? Ia faatupu tatou i te haehaa, e hinaaro te taata e tapiri mai ia tatou. Eita atoa tatou e pohehae, e teoteo aore ra e tamau aau. E turai râ te haehaa ia tatou ia faaite i te hamani maitai, te faaoromai e ia faaore i ta vetahi ê hapa. (Kol. 3:12-14) O te mau matahiapo iho â râ te titauhia ia riro ei taata mea ohie ia tapiri atu. No reira, mea faufaa ia amui ratou i te mau taeae e tuahine. Ei hiˈoraa, e haere tino roa ˈtu ratou i te mau putuputuraa, eiaha râ na nia noa i te Zoom. E poro atoa ratou e te mau mero o te amuiraa. Ma te na reira, e matau maitai ïa te mau taeae e tuahine ia ratou. Eita ïa ratou e taiâ faahou i te faaite i to ratou mau fifi.

E ERE IEHOVA MEA ETAETA

6-7. A faataa na mea nafea Iehova i te pahonoraa i te taparuraa a ta ˈna mau tavini.

6 Mea etaeta roa te feia teoteo i nia ia vetahi ê. E ere roa ˈtu râ Iehova mai tera no to ˈna haehaa noa ˈtu to nia ê roa o ˈna i te ao taatoa. A hiˈo na i tei tupu no Miriama, te tuahine o Mose. Ua faaino raua Aarona ia Mose te tia o Iehova. A na reira ˈi, o Iehova ta raua i faaino. Riri ihora Iehova ia Miriama e tairi ihora ia ˈna i te lepera. Eaha râ tei tupu i to Aarona taparuraa ia Mose no to raua tuahine? E to Mose taparuraa ia Iehova no Miriama? Aita Iehova i faateoteo ia ˈna. No to ˈna haehaa, ua taui o ˈna i ta ˈna faaotiraa e ua faaora oia i te lepera o Miriama.—Num. 12:1-15.

7 Ua faaite atoa Iehova i to ˈna haehaa i nia i te arii Hezekia. Na roto i ta ˈna peropheta, ua faaite Iehova i teie arii e pohe o ˈna. Taˈi ihora Hezekia e taparu atura ia Iehova ia faaora i to ˈna maˈi. Ua aha Iehova? Ua faaroa oia i to ˈna ora 15 â matahiti. (Arii 2, 20:1, 5, 6) Oia nei, e turai to Iehova haehaa ia ˈna ia faaite i te aumihi e ia taui i ta ˈna faaotiraa.

8. A horoa i te tahi mau hiˈoraa e faaite ra e ere Iesu mea etaeta. (Mareko 3:1-6)

8 Te pee ra Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua. A ora ˈi i te fenua, ua hamani maitai Iesu ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua faaora o ˈna i te feia maˈi i te Sabati noa ˈtu te faahaparaa a te feia feruriraa etaeta. (A taio i te Mareko 3:1-6.) Ua tamau o ˈna i te faaite i te huru au noa ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano. Ei hiˈoraa, ia hara hoê mero o te amuiraa, e faaite Iesu i te faaoromai ma te vaiiho ia ˈna i te taime ia taui i to ˈna haerea.—Apo. 2:2-5.

9. E nafea ia faaite i te hoê feruriraa au noa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

9 E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iehova? E tutava anaˈe ïa i te pee i to Iehova manaˈo e to ˈna huru au noa. (Iak. 3:17) Ei hiˈoraa, eiaha te mau metua e titau i ta ratou mau tamarii ia rave i te mea e ore e maraa ia ratou. Eiaha atoa râ ratou e vaiiho i ta ratou mau tamarii ia rave mai ta ratou e hinaaro. Ta Iakoba ïa i rave i nia i ta ˈna mau tamarii ia au i te Genese 33:12-14. Eiaha atoa te mau metua e faaau i te mau tamarii te tahi i te tahi. E titau-atoa-hia ia faaite te mau matahiapo i te hoê feruriraa au noa. Ei hiˈoraa, eita te hoê matahiapo e onoono i nia i to ˈna manaˈo aita e tuati ra i te faaotiraa i ravehia. Aita anaˈe e aratairaa Bibilia i ofatihia, e turu noa ïa o ˈna ma te haehaa. (Tim. 1, 3:2, 3) O tatou pauroa te tutava i te taa i to vetahi ê manaˈo, noa ˈtu mea taa ê tatou te tahi i te tahi. (Roma 14:1) A na reira ˈi, e tutava te mau mero o te amuiraa “ia itehia to [ra]tou huru au noa e te taata atoa.”—Phil. 4:5.

Hohoˈa: Hoê papa e oaoa ra i te poro na tera e tera fare e ta ˈna na tamarii rii. 1. Oaoa roa o ˈna a faaite ai ta ˈna tamaiti i te buka rairai “Ia ora oe e a muri noa ˈtu!” i te hoê tane. 2. I muri iho, oaoa roa o ˈna a toro ai ta ˈna tamahine i te tareta jw.org i te hoê vahine.

E ere te papa mea etaeta i nia i ta ˈna na tamarii i roto i te pororaa (A hiˈo i te paratarafa 9)


MEA FAAOROMAI IEHOVA

10. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna faaoromai?

10 Mea haraooo roa na te feia teoteo tera ohipa tiai. Ia taere anaˈe, e riri mai ratou. Iehova râ, mea ravai ïa o ˈna i te faaoromai. A hiˈo na i te tau o Noa. Ua parau o ˈna e tiai o ˈna 120 matahiti hou a haamou ai i te feia ino. (Gen. 6:3) Ua paari mai ïa ta Noa mau tamarii e ua oti te araka i te hamanihia. I muri aˈe, na roto i te hoê melahi, ua faaroo noa Iehova i te mau uiraa a Aberahama no nia i te haamouraa o Sodoma e Gomora. Hoê taata teoteo, e na ô o ˈna: ‘Anaanatae oe i te ui mai. O vai oe?’ Iehova râ, aita o ˈna i riri ia Aberahama, ua faaite râ i te faaoromai.—Gen. 18:20-33.

11. Ia au i te Petero 2, 3:9, no te aha Iehova e faaoromai noa ˈi?

11 I teie mahana atoa, te faaite ra Iehova i to ˈna faaoromai. Te tiai ra o ˈna i te taime ta ˈna i faaoti no te haamou i teie nei ao. No te aha? “No te mea aita oia e hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.” (A taio i te Petero 2, 3:9.) Mâuˈa anei to ˈna faaoromairaa? Aita. E mirioni taata tei faafatata ˈtu ia ˈna. E te tiaturi nei tatou e mirioni â o te na reira. Tae râ i te hoê taime, e faaore iho â Iehova i te ino. Mea here na ˈna i te taata, eita ïa o ˈna e vaiiho noa i te ino e a muri noa ˈtu.—Hab. 2:3.

12. E nafea Iesu e pee ai i te faaoromai o Iehova?

12 Te pee ra Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua. Mea faaoromai atoa Iesu mai ia Iehova. E tausani matahiti to ˈna faaoromai-noa-raa i tera rahiraa pariraa a Satani ia Iehova e i ta ˈna mau tavini taiva ore. (Gen. 3:4, 5; Ioba 1:11; Apo. 12:10) Te ite atoa ra Iesu i te taata ia mauiui. Eita e ore te tiai ru nei o ˈna i “te faaore i te mau ohipa a te Diabolo.” (Ioa. 1, 3:8) Eaha te tauturu nei ia ˈna ia faaoromai? To ˈna ïa haehaa. E tiai iho â o ˈna ia parau mai Iehova i teihea taime e haamou-roa-hia ˈi Satani.—Ohi. 1:7.

13. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te faaoromai i ta ˈna mau aposetolo, e no te aha?

13 Ua faaoromai atoa Iesu i ta ˈna mau aposetolo. Hopea ore ratou i te mârô o vai te mea rahi aˈe i rotopu ia ratou. Aita Iesu i riri ia ratou, ua faaoromai noa râ. (Luka 9:46; 22:24-27) Ua papu ia ˈna e riro mai iho â ratou ei taata haehaa, a rave atu ai i te mau tauiraa. E oe? Peneiaˈe taua hape noa nei â ta oe e rave nei. Aita anei oe e mauruuru ra hope te haehaa e te faaoromai to tatou Arii Iesu?

14. E nafea ia faaite i te faaoromai?

14 E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iehova? Rahi atu â tatou i te faatupu i “te manaˈo o te Mesia,” rahi atu â ïa tatou i te pee maite i te hiˈoraa o Iehova. (Kor. 1, 2:16) E nafea ïa tatou? Hoê ravea, te taioraa ïa i te mau Evanelia. E rave anaˈe i te taime no te feruriruri i ta teie mau aamu e haapii mai ra no nia i te huru feruriraa o Iesu. Papu, e ani tatou ia Iehova ia tauturu mai ia faatupu i te haehaa e te faaoromai mai ia Iesu. Rahi atu â tatou i te na reira, rahi atu â ïa tatou i te pee i te hiˈoraa o Iehova ma te faaoromai i to tatou mau taeae e tuahine e ia tatou atoa.—Mat. 18:26-30, 35.

MEA FAAHIAHIA NO IEHOVA TE FEIA HAEHAA

15. Mea nafea to Iehova faaiteraa mea here na ˈna te feia haehaa? (Salamo 138:6)

15 A taio i te Salamo 138:6. A feruri na, o Iehova te mea teitei roa ˈˈe i roto i te ao nui. Noa ˈtu râ, mea tâuˈa roa o ˈna i te feia haehaa. I te roaraa o te tau, ua haapapu o ˈna i te reira. Inaha, ua faahiti o ˈna i roto i te Bibilia vetahi ta tatou i ore i manaˈo noa ˈˈe. Na roto ia Mose, ua faahiti Iehova ia Debora te vahine tei hii ia Rebeka. I tavini na o ˈna i te utuafare o Isaaka e i muri aˈe i to Iakoba, 125 matahiti i te maoro. Mea iti ta tatou i ite no nia i teie vahine taiva ore. Ua haapapai râ Iehova i to ˈna iˈoa no te faaite i to ˈna here ia ˈna. (Gen. 24:59; 35:8, nota) Tau hanere matahiti i muri aˈe, ua maiti Iehova ia Davida, hoê tiai apî roa, no te riro ei arii no Iseraela. (Sam. 2, 22:1, 36) I to Iesu fanauraahia, ua faaite Iehova na roto i te mau melahi i tera parau apî i te tahi mau tiai mamoe. O ratou ïa te taata matamua tei ite ua fanauhia te Mesia i Betelehema. (Luka 2:8-11) I to Iosepha raua Maria afairaa ia Iesu i te hiero, ua haamaitai Iehova ia Simeona e ia Ana e ruhiruhia ma te faaite i ta ˈna Tamaiti ia raua. (Luka 2:25-30, 36-38) Oia nei, “teitei noa ˈtu Iehova, te ite nei râ oia i te feia haehaa.”—Sal. 138:6.

16. Mai te aha to Iesu huru i nia i te taata?

16 Te pee ra Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua. Mea here atoa na Iesu i te feia haehaa mai ia Iehova. Ua haapii o ˈna i te feia “aita . . . i haere i te haapiiraa e aita to ra[tou] e tiaraa teitei” i te parau mau no nia i te Faatereraa arii a te Atua. (Ohi. 4:13; Mat. 11:25) Ua faaora atoa Iesu i te maˈi. Mea maitai atoa o ˈna i nia i te feia maˈi. (Luka 5:13) Te po hou o ˈna a haapohehia ˈi, ua horoi o ˈna i te avae o ta ˈna mau aposetolo. Te tanoraa mau, na te hoê tavini teie ohipa. (Ioa. 13:5) E hou a haere ai i te raˈi, ua haamaitai o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e te feia e riro mai ei pǐpǐ i muri mai, ma te horoa i te hopoia e tauturu i te taata ia fanaˈo i te ora mure ore.—Mat. 28:19, 20.

17. E nafea tatou ia faatura ia vetahi ê? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

17 E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iehova? Ma te poro ïa i te mau huru taata atoa noa ˈtu nohea mai ratou, mea veve aore ra mea rahi ta ratou moni, te û o to ratou iri, ua haere i te haapiiraa teitei aore ra aita. E faatura atoa tatou i te mau taeae e tuahine ma te haamanaˈo mea hau aˈe ratou ia tatou, noa ˈtu to tatou aravihi aore ra ta tatou hopoia i roto i te amuiraa. (Phil. 2:3) E oaoa roa Iehova ia faaite tatou i te haehaa e ia “ru” tatou i te faatura te tahi i te tahi.—Roma 12:10; Zeph. 3:12.

Te faatere ra e piti tuahine i te haapiiraa Bibilia a te hoê vahine tei tapeahia i te fare auri.

E pee tatou i to Iehova haehaa ia faaite tatou i te parau apî oaoa i te mau huru taata atoa (A hiˈo i te paratarafa 17)a


18. No te aha oe e hinaaro ai e pee i te haehaa o Iehova?

18 Ia tutava tatou i te pee i te haehaa o Iehova to tatou Metua i te raˈi, e riro mai tatou ei taata mea ohie ia tapiri atu, e feruriraa au noa e mea faaoromai. E faatura atoa tatou ia vetahi ê mai ia Iehova. Eiaha roa ˈtu e haamoˈe, rahi atu â tatou i te tutava i te pee i te haehaa o Iehova, rahi atu â o ˈna i te here ia tatou.—Isa. 43:4.

E NAFEA TE HAEHAA E TAUTURU AI IA OE IA RIRO EI TAATA . . .

  • mea ohie ia tapiri atu?

  • feruriraa au noa?

  • faaoromai?

HIMENE 159 Ia faahanahanahia Iehova

a FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te pee ra na tuahine i to Iehova haehaa a haapii ai i te feia tei tapeahia.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono