VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Atopa api 12-17
  • E vai â to Iehova here e a muri noa ˈtu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E vai â to Iehova here e a muri noa ˈtu
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A HAAMANAˈO E HAAPIIRAA BIBILIA FAUFAA ROA TE HERE O IEHOVA
  • A FERURI I TO IEHOVA HERE NO OE
  • IA TAA IA OE NOHEA MAI TEIE MAU MANAˈO FEAA
  • A FAAOTI I TE VAI TAIVA ORE
  • Mea here na Iehova ia outou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • A tiaturi mea here iho â na Iehova ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Te haafaufaa ra anei outou i te here taiva ore o Iehova?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • E nafea ia vai taiva ore ia tamatahia to tatou faaroo?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Atopa api 12-17

TUMU PARAU HAAPIIRAA 41

HIMENE 108 To Iehova here taiva ore

E vai â to Iehova here e a muri noa ˈtu

“A haamauruuru ia Iehova, mea maitai hoi oia. E vai â to ˈna here taiva ore e a muri noa ˈtu.”—SAL. 136:1.

MANAˈO FAUFAA

E faataa mai teie tumu parau e nafea te haapiiraa no nia i te here o Iehova e faaitoito ai ia oe ia û oe i te fifi.

1-2. Eaha te fifi ta te mau Kerisetiano e faaruru ra?

A FERURI na i te hoê poti e taueue ra no te mea mea puai te mataˈi, e mea mataare te miti. Aita anaˈe te tutau e taorahia, i vaho roa ïa teie poti e mau ai. Ia taorahia râ te tutau, eita ïa te poti e taueue rahi, eita atoa e painu.

2 Mai tera poti atoa oe ia û oe i te fifi rahi. E tararapu roa oe. Hoê mahana, mea maitai oe, e ua papu ia oe e mea here roa na Iehova ia oe. Ananahi aˈe, e uiui oe te ite ra anei Iehova i ta oe e faaruru nei. (Sal. 10:1; 13:1) Ua afaro rii mai to oe feruriraa i to te hoê hoa faaitoitoraa ia oe. (Mas. 17:17; 25:11) Tera râ, ua hoˈi faahou mai tera mau manaˈo feaa. E tae roa paha oe i te manaˈo ua faarue Iehova ia oe. E nehenehe oe e taora i ta oe tutau ei auraa parau. Oia hoi, mea faufaa ia papu maitai ia oe mea here roa na Iehova ia oe e e tauturu noa mai o ˈna ia oe. Mea faufaa atoa ia vai noa tera haapapuraa i roto ia oe. E nafea ïa?

3. Eaha te “here taiva ore” faahitihia i te Salamo 31:7 e te 136:1, e no te aha o Iehova te hiˈoraa hau ê o te here taiva ore? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 Hoê ravea e mau papu ai oe noa ˈtu te fifi, o te haamanaˈoraa ïa i to Iehova here taiva ore. (A taio i te Salamo 31:7; 136:1.) Ia parauhia “here taiva ore,” o te here rahi ïa o te vai noa e a muri noa ˈtu i rotopu e piti taata. O Iehova râ te hiˈoraa hau ê o te here taiva ore. Inaha te parau ra te Bibilia e Atua o ˈna “o tei rahi i te here taiva ore.” (Exo. 34:6, 7) Te na ô atoa ra te Bibilia: “E here taiva ore rahi to oe [e Iehova] i te feia e tiaoro ra ia oe.” (Sal. 86:5) Eaha ïa te auraa? Eita roa ˈtu Iehova e faarue i ta ˈna mau tavini taiva ore. No reira ia haamanaˈo oe i tera haapiiraa no nia ia ˈna, eita oe e aueue noa ˈtu te fifi.—Sal. 23:4.

Hoê tutau i roto i te miti tei taamuhia i te hoê poti, a ore ai te poti e painu noa ˈtu te mataˈi puai.

Mai te hoê tutau e tapea maite ra i te hoê poti ia ore ia painu, e tauturu mai to tatou tiaturi i to Iehova here ia mau papu noa ˈtu te fifi ta tatou e faaruru nei (A hiˈo i te paratarafa 3)


A HAAMANAˈO E HAAPIIRAA BIBILIA FAUFAA ROA TE HERE O IEHOVA

4. A faahiti na i te tahi pue parau mau Bibilia ta oe i haapii na, e a faataa na no te aha oe i tiaturi ai i te reira.

4 Te tahi atu ravea e mau papu ai oe noa ˈtu te fifi, o te haamanaˈoraa ïa e haapiiraa faufaa roa te here o Iehova. Eaha te “haapiiraa Bibilia faufaa roa” no oe? E haamanaˈo paha oe i te tahi pue parau mau Bibilia. Ei hiˈoraa, o Iehova te iˈoa o te Atua, o Iesu te Tamaiti otahi a te Atua, aita te feia pohe i ite i te tahi noa ˈˈe mea, e e riro te fenua ei paradaiso i reira te taata e ora ˈi e a muri noa ˈtu. (Sal. 83:18; Koh. 9:5; Ioa. 3:16; Apo. 21:​3, 4) Eaha te haapapuraa e mea mau teie mau haapiiraa? Ua niuhia te reira i nia i te parau mau, e ere mea pata hanoa. Aita ïa to oe feruriraa e feaa faahou. Hoê â huru no te haapiiraa Bibilia no nia i te here o Iehova. E parau mau te reira. E tauturu ïa teie haapiiraa ia oe eiaha e feaa faahou te tâuˈa mai ra anei Iehova ia oe.

5. A faataa na e nafea te hoê taata e ore ai e vare faahou i te mau haapiiraa hape.

5 Ia oe i haapii i te Bibilia, eaha tei tauturu ia oe ia haapae i te mau haapiiraa hape? Papu, ua faaau oe i ta oe i haapii na i ta te Bibilia e parau ra. Teie te tahi hiˈoraa. I faaroo noa na oe o Iesu te Atua Manahope. I to oe râ haapiiraa i te Bibilia, ua uiui paha oe: ‘Mea tano anei tera manaˈo?’ Auaˈe oe i hiˈopoa i te Bibilia, taa ˈtura ia oe e ere roa ˈtu. Te faataa ra hoi te Bibilia: O Iesu “te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia,” e “te Tamaiti otahi a te Atua.” (Kol. 1:15; Ioa. 3:18) Ua faaauhia te mau haapiiraa hape “i te pare” mea fifi ia huri i raro. (Kor. 2, 10:​4, 5) Tera râ, ia oe i haapii mai i te parau mau, aita oe i vare faahou i tera mau haapiiraa hape.—Phil. 3:13.

6. Eaha te haapapuraa e vai â to Iehova “here taiva ore e a muri noa ˈtu”?

6 Ia na reira atoa ïa oe no nia i te haapiiraa faufaa o te here o Iehova. Ia û oe i te fifi, e manaˈo paha oe e aita Iehova e here mai ra ia oe. A ui ia oe: ‘Mea tano anei tera manaˈo?’ A faaau ïa i to oe manaˈo i ta te Salamo 136:1 e parau ra no nia i te here taiva ore o Iehova. No te aha e parauhia ˈi mea “taiva ore” to Iehova here? E no te aha i faahitihia ˈi “e vai â to ˈna here taiva ore e a muri noa ˈtu” 26 taime i roto i teie Salamo? Mai ta tatou i ite mai, e haapiiraa faufaa roa teie i roto i te Bibilia, mai te tahi atu mau haapiiraa ta oe i farii na. Tera manaˈo e mea faufaa ore oe no Iehova aore ra aita o ˈna e here ra ia oe, mea hape roa. A haapae i tera manaˈo, mai ta oe i rave na no te tahi atu mau haapiiraa hape.

7. A faahiti na i te tahi mau irava e haapapu ra e mea here na Iehova ia tatou.

7 I roto i te Bibilia, mea rahi te haapapuraa e mea here na Iehova ia tatou. Ei hiˈoraa, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Mea faufaa aˈe outou i te manu rii e rave rahi.” (Mat. 10:31) O Iehova atoa tei parau i to ˈna nunaa: “E haapuai au ia oe, oia mau, e tauturu vau ia oe, e mau iho â oe ia ˈu i to ˈu rima atau parau-tia.” (Isa. 41:10) Mea maramarama maitai teie mau parau. Aita Iesu i parau: ‘Peneiaˈe mea faufaa aˈe outou.’ Aita atoa Iehova i parau: ‘E hiˈo vau e nehenehe anei ta ˈu e tauturu ia oe.’ Aita! Te na ôhia ra: “Mea faufaa aˈe outou,” e “E tauturu vau ia oe.” No reira, ia feaa noa ˈtu oe i to Iehova here, e tauturu mai teie mau irava ia oe. E ere noa no te tamahanahana ia oe, no te haapapu râ e parau mau teie. No reira, a faaite roa ˈtu ia Iehova i to oe manaˈo feaa e a faahohonu i teie na irava. Ia na reira oe, e tu atoa ïa to oe manaˈo i ta te Ioane 1, 4:16 e parau ra: “Ua ite hoi tatou e mea here na te Atua ia tatou e ua papu ia tatou te reira.”a

8. Eaha râ ïa te rave mai te peu te feaa noa ra oe?

8 Eaha râ ïa te rave mai te peu te feaa noa ra oe? A faaau ïa i to oe huru aau i ta oe i ite no nia ia Iehova. E tauiui noa to tatou huru aau, e ere mea papu. Area te here o Iehova no oe, mea papu roa ïa no te mea no roto mai teie haapiiraa i te Bibilia. No reira, aita anaˈe oe e tiaturi ra i teie parau, te haafaufaa ore ra ïa oe i teie huru maitai faahiahia roa ˈˈe o Iehova, oia hoi to ˈna here.—Ioa. 1, 4:8.

A FERURI I TO IEHOVA HERE NO OE

9-10. Ua parau Iesu i te Ioane 16:26, 27 “mea here hoi na te Metua ia outou.” Eaha ta ˈna e haapii mai ra? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

9 E haapii atu â tatou no nia i te here o Iehova ma te hiˈopoa i ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “Mea here hoi na te Metua ia outou.” (A taio i te Ioane 16:26, 27.) Aita Iesu i faahiti i te reira no te tamahanahana ia ratou. No te mea ia au i te mau irava na mua ˈtu, o te pure ta Iesu i hinaaro e faataa i ta ˈna mau pǐpǐ.

10 No parau noa ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e pure ia ˈna, ia pure râ ratou i to ˈna Metua na roto ia ˈna. (Ioa. 16:23, 24) E mea faufaa roa ia taa ia ratou teie haapiiraa. Peneiaˈe, i to ˈna tia-faahou-raa ua hinaaro te mau pǐpǐ e pure ia Iesu. Inaha ua matau maitai ratou ia ˈna e ua riro mai o ˈna ei hoa no ratou. Hau atu, mea here roa na Iesu ia ratou. O ˈna paha ïa ta ratou e pure, e na Iesu e faatae i ta ratou mau aniraa ia Iehova. Ua faataa râ Iesu e ere mea tano ia manaˈo ratou mai tera. Ua parau atu o ˈna: “Mea here hoi na te Metua ia outou.” E te pure, e haapiiraa faufaa roa teie i roto i te Bibilia. No oe atoa tera haapiiraa. Auaˈe oe i haapii i te Bibilia, i ite ai oe o vai Iesu a here roa ˈtu ai ia ˈna. (Ioa. 14:​21) Teie râ, mai ta te mau pǐpǐ i rave, o Iehova ta oe e pure ma te tiaturi papu e mea here na ˈna ia oe. No reira, i te mau taime atoa e pure ai oe ia ˈna, tapao faaite ïa ua papu ia oe i to ˈna here no oe. Aita anaˈe, eita ïa oe e pure ia ˈna.—Ioa. 1, 5:14.

Hohoˈa: Hoê taeae e parahi ra i rapae a pure ai no nia e toru tupuraa faufaa i roto i to ˈna oraraa. 1. Te tarava noa ra ta ˈna vahine no te maˈi, a afai atu ai o ˈna i ta ˈna maa. 2. Te faatere ra o ˈna i te haapiiraa a ta ˈna tamahine iti. 3. Te hiˈo faahou ra o ˈna i ta ratou mau parau haamâuˈaraa.

A pure ia Iehova ma te tiaturi papu e mea here na ˈna ia oe (A hiˈo i te paratarafa 9-10)b


IA TAA IA OE NOHEA MAI TEIE MAU MANAˈO FEAA

11. No te aha Satani e oaoa roa ˈi ia feaa tatou no nia i to Iehova here ia tatou?

11 Nohea mai teie mau manaˈo feaa? E parau paha oe, no ǒ mai ia Satani ra. Ua tano oe no te mea te “imi nei [o ˈna] i te amu” ia tatou e te oaoa ra o ˈna a ite ai aita tatou e tiaturi ra i to Iehova here ia tatou. (Pet. 1, 5:8) Te hinaaro ra Satani ia manaˈo tatou, eita tatou e tote i te mau haamaitairaa o te hoo ta Iehova i horoa mai. (Heb. 2:9) Ia manaˈo oe aita Iehova e here mai ra ia oe, o vai te oaoa? O Satani ïa. E ia toaruaru oe a faaea roa ˈtu ai i te tavini ia Iehova? Rahi roa ˈtu ïa Satani i te oaoa. A hiˈo na ia Satani, o ˈna hoi ta Iehova e ore e here ra. Hinaaro atoa ïa o ˈna e faaô ia tatou. No reira, hoê o ta ˈna “mau ravea paari,” o te ueueraa ïa tera manaˈo o tatou ta Iehova e faautua, no te mea aita o ˈna e here ra ia tatou. (Eph. 6:11) No reira, ua taa anaˈe ia tatou teie opuaraa a Satani, ua ineine ïa tatou i te “patoi” ia ˈna.—Iak. 4:7.

12-13. No to tatou huru tia ore e feaa iho â tatou. No te aha hoi?

12 Eaha ˈtu â te tumu e feaa ˈi tatou? No to tatou ïa huru tia ore. (Sal. 51:5; Roma 5:12) Ua faaatea roa te hara ia tatou i to tatou Atua poiete. Ua tuino atoa te reira i to tatou feruriraa, aau e tino taatoa.

13 No te hara ua tararapu roa tatou. Inaha ia hara tatou e ô roa mai te manaˈo faahapa, te ahoaho, e te haama i roto ia tatou. No te mea atoa râ e puta noa mai tera manaˈo e taata hara tatou. I te omuaraa, aita hoi Iehova i poiete i te taata mai tera. (Roma 8:20, 21) Ia puta te huira o te hoê pereoo, e nehenehe te pereoo e tere. Tera râ, e taupupu to ˈna tereraa. Hoê â huru no tatou. No to tatou huru tia ore, eita ta tatou e nehenehe e tavini ia Iehova ma te tia roa. No reira tatou i te tahi taime e feaa ˈi no nia i to Iehova here ia tatou. Ia puta noa mai tera manaˈo, e haamanaˈo anaˈe o Iehova “te Atua rahi ia mǎtaˈuhia . . . o te faaite i te here taiva ore i te feia e here ra ia ˈna e e haapao ra i ta ˈna mau faaueraa.”—Neh. 1:5.

14. E nafea te feruriraa no nia i te hoo e tauturu mai ai ia tinai roa i te manaˈo feaa? (Roma 5:8) (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “A ara i ‘te puai haavare o te hara.’ ”)

14 E puta mai iho â tera manaˈo e ere mea tano ia here mai Iehova ia tatou. Te tanoraa mau, tera iho â. Noa ˈtu râ, mea here roa na Iehova ia tatou, e ere ei faahoˈiraa no ta tatou i rave no ˈna. Eita. Maoti te hoo, ua tapoˈi hoi o ˈna i ta tatou mau hara. Na ˈna i rave i teie faanahoraa no to ˈna here rahi ia tatou. No reira tatou e poihere roa ˈi i to ˈna here. (Ioa. 1, 4:10) A haamanaˈo atoa ua haere mai Iesu i te fenua nei eiaha no te feia tia roa, no te feia hara râ. (A taio i te Roma 5:8.) Aita hoê aˈe o tatou e nehenehe e tavini ia Iehova ma te tia roa, e e ere tera ta ˈna e ani mai ra ia tatou. No reira, ua taa anaˈe ia tatou e no to tatou huru tia ore e feaa ˈi tatou i to Iehova here, oioi ïa tatou i te tinai roa i tera manaˈo.—Roma 7:24, 25.

A ara i “te puai haavare o te hara”

Te faahiti ra te Bibilia i “te puai haavare o te hara.” (Heb. 3:13) E tera iho â. No te aha? No te mea e turai te hara ia tatou ia rave i te ohipa tano ore, e ia feaa i to Iehova here ia tatou.

E manaˈo paha tatou aita to te hara e mana i nia ia tatou. Ei hiˈoraa, ia tamata te hoê taata i te taviri ia oe e puta mai paha te manaˈo: ‘Eita e haere ia ˈna ia punu ia ˈu.’ Ia ore râ oe e ara, e tavirihia ta oe moni.

Hoê â huru no tatou. Mea faufaa ia ara tatou ia tamata to tatou huru tia ore i te “taviri” ia tatou a vare atu ai tatou e aita Iehova e here mai ra ia tatou. No te mea e taata hara tatou, te mea noa e puta mai o to tatou ïa mau paruparu, e ta tatou mau hapa. Hoê noa ïa hiˈoraa teie e haapapu ra e “puai haavare” te hara. E patoi anaˈe ïa i te reira.

A FAAOTI I TE VAI TAIVA ORE

15-16. Ia papu ia tatou te aha, e no te aha? (Samuela 2, 22:26)

15 Te hinaaro ra Iehova ia rave tatou i te faaotiraa paari “ma te ati maite ia ˈna.” (Deut. 30:19, 20) Ia na reira tatou, papu roa ïa eita o ˈna e taiva ia tatou. (A taio i te Samuela 2, 22:26.) No reira, a vai taiva ore noa ˈi tatou ia Iehova mea papu e tauturu mai o ˈna ia tatou, ia û tatou i te fifi.

16 Mai ta tatou i ite mai, mea rahi te tumu e mau papu ai tatou i mua i te mau fifi atoa. Ua ite tatou e mea here na Iehova ia tatou e e tauturu mai iho â o ˈna ia tatou. Tera hoi ta te Bibilia e haapii mai ra. No reira, ia feaa tatou i to Iehova here, e haamanaˈo anaˈe mea papu ta tatou i ite no nia ia Iehova, eiaha râ to tatou mau huru aau o te tauiui noa. No reira, mea faufaa ia papu maitai ia tatou e vai â to Iehova here e a muri noa ˈtu mai ta te Bibilia e haapii ra.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te faufaaraa ia haamanaˈo tatou e haapiiraa Bibilia faufaa roa te here o Iehova?

  • No to tatou huru tia ore e feaa iho â tatou. No te aha hoi?

  • E nafea ia tinai roa i te manaˈo aita Iehova e here ra ia tatou?

HIMENE 159 Ia faahanahanahia Iehova

a Te vai atoa ra te Deuteronomi 31:8, te Salamo 94:14, e te Isaia 49:15.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te pure ra te hoê taeae no te ani ia Iehova i ta ˈna tauturu no te aupuru i ta ˈna vahine tei maˈihia, no te faaohipa maitai i ta ˈna moni e no te haapii i ta ˈna tamahine ia here ia Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono