Tairururaa mataeinaa 2008 a te mau Ite no Iehova
1. (a) No te aha e mea ru taa ê ai i teie mahana te aˈoraa a Paulo i te mau Kerisetiano Hebera? (A taio i te Hebera 10:24, 25.) (b) Eaha te taime o te haere maira e faaohipa ˈi tatou i te aˈoraa a Paulo?
1 Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano Hebera ia putuputu e ia “rahi atu â” i te faaitoito te tahi i te tahi no te mea te hiˈo ra ratou i taua mahana ra i te fatataraa mai. (Heb. 10:24, 25) Mea rahi te haapapuraa e ua fatata roa “taua mahana ra” ta Paulo i faahiti! No reira, e tiai ru anaˈe i te taime e ruru ai tatou e to tatou mau taeae e tuahine no te haapiiraa pae varua o te nehenehe e aratai ia tatou na roto i teie “anotau hopea” e fifi noa ˈtura. (Tim. 2, 3:1) Taua taime ra, o te mau tairururaa mataeinaa 2008 ïa e haere maira.
2. (a) No te aha e mea faufaa roa ˈi ia haere i na mahana tairururaa e toru? (b) E nafea ia haamata i te faaineine ia tatou i teie nei?
2 A haere i na mahana e toru atoa: Te faaitoito nei matou ia oe ia haere i na mahana e toru atoa. Ma te ‘ore e faarue i to tatou haaputuputuraa,’ eita ïa tatou e ere i te maa varua faufaa roa. (Heb. 10:25) A haamata oioi i te faaineine ia oe. E mea hinaarohia ia faaara oioi oe i ta oe paoti ohipa ia nehenehe o ˈna e rave i te mau faanahoraa e titauhia. Mai te peu e e haapiiraa ta ta oe mau tamarii i te taime o ta outou tairururaa, a faaara i ta ratou mau orometua i ta outou opuaraa. A faaite ia ratou e e tuhaa tamau te tairururaa o ta outou haamoriraa. E mea papu e e haamaitai Iehova i ta oe mau tutavaraa e tuu i te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua.—Mat. 6:33.
3. E nafea tatou e nehenehe ai e haapao atoa ia vetahi ê?
3 A tauturu ia vetahi ê ia haere mai: Ua ani atoa Paulo i to ˈna mau taeae ia ‘haapao maite te tahi i te tahi.’ (Heb. 10:24) E hinaaro anei te mau taeae e tuahine o ta oe haapiiraa buka i te tauturu no te haere i te tairururaa? E nehenehe anei oe e tauturu i ta oe mau piahi Bibilia ia haere i te tairururaa e o oe, noa ˈtu e hoê noa mahana? Ia faaara oe i to oe fetii e ere i te Kerisetiano i ta oe opuaraa e haere i te tairururaa, a titau manihini ia ratou. E nehenehe ta oe mau tutavaraa î i te here e hopoi mai i te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia.
4. E nafea e noaa mai ai te haamaramaramaraa no nia i te mau taio mahana e vahi o te mau tairururaa mataeinaa i te ara?
4 Haamaramaramaraa: No te ite i te mau vahi e taio mahana o te mau tairururaa reo Farani i te ara, a hiˈo na i te Tour de Garde o te 1 no Mati 2008.
5. Ia aha tatou e tia ˈi ia hinaaro tatou i te haamaramaramaraa no nia i te nohoraa ia haere tatou i te hoê tairururaa ê atu i ta ta tatou amuiraa?
5 Mai te peu e e haere oe i te hoê tairururaa ê atu i ta ta oe amuiraa, e noaa mai ia oe te haamaramaramaraa no nia i te nohoraa ma te papai i te vahi nohoraa o te tairururaa i te api tua o te Demande de chambre pour cas particuliers. E fatata teie mau api parau i te haponohia i te mau papai parau o te amuiraa. Ia tae atu te pahonoraa, a tuu i ta oe rata i roto i te hoê vehî rata titirohia e ua papaihia to oe iˈoa e vahi nohoraa i nia iho.
6. Eaha te tahi mau haamanaˈoraa no nia i te api parau Demande de chambre pour cas particuliers?
6 Hinaaro taa ê: Ia hinaaro te hoê taata poro i te tauturu i te pae nohoraa, e faaoti te Tomite tiaauraa a te amuiraa e e tano anei ia faaî oia i te hoê Demande de chambre pour cas particuliers. Hou te papai parau e hapono ai i te reira i te tuhaa haapao i te nohoraa, e hiˈopoa te Tomite tiaauraa i te reira ia au i te mau faaueraa e vai ra i nia iho i te api parau e i nia i te rata o te 14 no Titema 2007 na te mau tino matahiapo atoa.
7. (a) E nafea tatou e faahanahana ˈi ia Iehova ia haere tatou i te tairururaa? (b) No te haerea maitai o to tatou mau taeae, eaha ta te tahi mau faatere hotela i parau?
7 Ohipa maitatai: E ‘maitai tatou’ i te faarooraa i te faaueraa a Iehova e haaputuputu no te haamori ia ˈna. Te mea faufaa roa ˈtu â, e fanaˈo tatou i te mau taime maitatai no te faahanahana i te iˈoa o Iehova. (Isa. 48:17) E ‘ite-noa-hia na mua ta tatou mau [ohipa] maitatai’ e te taata e rave rahi i te mau tairururaa mataeinaa, e ua turaihia vetahi ia faaite i to ratou mau huru aau. (Tim. 1, 5:25; MN) I te hoê oire i tupu ai ta tatou mau tairururaa e rave rahi matahiti i te maoro, ua parau te hoê faatere hotela e: “I ǒ nei, mea rahi te parau no nia i te mau Ite no Iehova e te auraa o ta outou mau tairururaa no matou. Ua ite matou e nafea outou ia tamâ i te tahua, e ua ite atoa matou ia outou i te tamâraa i te mau vahi vairaa pereoo. Mea au roa to outou vairaa mai i ǒ matou i teie tau veavea. Te tiaturi nei matou e e tamau â to tatou taairaa a muri aˈe.” I muri aˈe i to ˈna faatiaraa i te mau fifi i tupu e te tahi atu mau pǔpǔ e taata faaanaanatae, ua faataa te tahi atu faatere hotela i te feruriraa haa amui e te faaoromai o to tatou mau taeae a noho ai ratou i te hotela. Ua parau oia e: “E hinaaro matou ia riro ta matou mau hoani atoa mai te mau Ite no Iehova!” Te faaoaoa ra iho â te haerea maitai o to tatou mau taeae, o tei turai i te taata ia horoa i teie mau tatararaa e e rave rahi atu â, i to tatou Atua ra o Iehova!
8. E nafea te Mataio 4:4 e haapapu ai i te faufaaraa ia faaroo maite i te mau tuhaa atoa o te porotarama?
8 Ua parau Iesu e ua taaihia to tatou iho ora i te faarooraa i ‘te mau mea atoa i [parauhia] e te Atua.’ (Mat. 4:4; MN) I ta tatou tairururaa mataeinaa matahiti, te horoa maira Iehova i te “maa [varua] i te hora mau,” na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45) Mea rahi te ohipa no te faaineine e no te opere i teie maa varua rahi. E faaite anaˈe ïa i to tatou mauruuru no te aupuru î i te here o Iehova ma te haere e te faaroo maite i te mau tuhaa atoa o te porotarama.
[Tumu parau tarenihia i te api 3]
Hora:
Mahana pae e Mahana maa
9:20 - 4:55
Tapati
9:20 - 4:00