A ara e nafea outou e faaohipa ˈi i to outou taime
1. Eaha te fifi ta tatou paatoa e farerei nei i teie mahana?
1 Noa ˈtu e te vai ra te mau taoˈa no te faaherehere i to ratou taime e ohipa, e au ra e ua rahi atu te ohipa a te taata e rave rahi o to tatou nei tau e ua iti mai te taime no te rave i te reira. E mea fifi anei no outou ia tapea i te mau peu maitatai i te pae varua? E hinaaro anei outou ia rahi atu â te taime no te poro? E nafea ia faaohipa maitai aˈe i to tatou taime?—Sal. 90:12; Phil. 1:9-11.
2, 3. Eaha te fifi ta te ihi anohaa o te haamaramaramaraa e faatupu ra, e i teihea hiˈopoaraa e titauhia ˈi ia rave tatou?
2 A faaoti eaha te haapau nei i te taime: E mea tia ia hiˈopoa tamau tatou i ta tatou huru faaohiparaa i to tatou taime. Te aˈo nei te Bibilia ia tatou e: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Eph. 5:15, 16) A feruri na i te mau fifi ta te mau haereraa i mua i roto i te ihi anohaa o te haamaramaramaraa e faatupu ra. Noa ˈtu e e faufaaraa to te mau matini roro uira e to te tahi atu mau taoˈa eretoroni, e nehenehe te reira e riro ei marei mai te peu e eita tatou e ara e nafea tatou e faaohipa ˈi i to tatou taime.—Kor. 1, 7:29, 31.
3 E mea tia ia uiui tatou taitahi ia tatou iho e: “Te haamâuˈa ra anei au i te taime i te mau mahana atoa i te taioraa e te pahonoraa i te mau rata o te riro ei tumu e huanane ai? Te pinepine ra anei au i te niuniu aore ra i te afai i te mau SMS no te mau mea faufaa ore? (Tim. 1, 5:13) Te faahee ra anei au i nia i te Internet ma te tumu ore aore ra te patapata noa ra i te pitopito o te afata teata? Te rahi ra anei to ˈu taime i nia i te mau hautiraa eretoroni a ore atu ai au e haapao faahou i ta ˈu haapiiraa i te Parau a te Atua?” E nehenehe taua mau ohiparaa ra e faaere ma te manaˈo ore ia tatou i to tatou ea pae varua.—Mas. 12:11.
4. Eaha te tauiraa i ravehia e te hoê taurearea, e no te aha?
4 A faaohipa i to outou taime ma te paari: E nehenehe te mau taoˈa eretoroni e faaere ohie ia tatou i to tatou taime e to tatou ara-maite-raa. Ua faˈi te hoê taurearea, tei au roa i te mau hautiraa roro uira, e: “I te tahi taime, ia hauti au hou a haere ai i te pororaa aore ra te putuputuraa, e fifi-rahi-hia na vau i te haamau i to ˈu feruriraa. E manaˈonaˈo vau e nafea vau e tatara ˈi i te hoê fifi o te hautiraa ia hoˈi au i te fare. Ua fifihia ta ˈu iho haapiiraa e ta ˈu taioraa bibilia. Ua haamata aˈera vau i te ere i to ˈu oaoa e tavini i te Atua.” I to ˈna iteraa e e titauhia ia rave i te mau tauiraa, ua tumâ oia i te taatoaraa o ta ˈna mau hautiraa. “E mea fifi mau,” ia haamanaˈo oia. “Ua ite aˈera vau e ua maamaa-aˈe-hia vau i te hautiraa i ta ˈu i manaˈo na. Tera râ, ua oaoa atoa vau no te mea no to ˈu maitai au i na reira ˈi.”—Mat. 5:29, 30.
5. E nafea ia faaherehere i te taime no te mau ohipa pae varua, e eaha te maitai e noaa mai?
5 E titau-atoa-hia paha ia ohipa outou mai tera te huru i roto i te tahi mau tuhaa. Eita anei e tia ia outou ia faaherehere hoê afa hora i te mau mahana atoa i nia i te mau ohipa e ere i te mea faufaa roa? O te taime titauhia ïa no te taio i te Bibilia i te roaraa hoê matahiti. E auê ïa haamaitairaa i te pae varua! (Sal. 19:7-11; 119:97-100) A faaherehere i te tahi mau taime taa maitai no te taio i te Bibilia, no te faaineine i te mau putuputuraa e no te poro. (Kor. 1, 15:58) I te na reiraraa, eita to outou taime e eiâ-faahou-hia e e nehenehe outou e tamau i te ‘ite i to te Fatu ra o Iehova hinaaro.’—Eph. 5:17.