‘A faaroo e ia tupu to outou ite’
1 Te faataa ra te buka Maseli i te paari mai te hoê taata e pii ra e: “E faaroo mai, o te parau maitai hoi ta ˈu e parau atu: e te parau-tia hoi ta ta ˈu vaha e parau. Tei ia ˈu nei te parau e te paari mau. . . . E faaroo mai ia ˈu, . . . e ao hoi to te feia e haapao mai i ta ˈu nei parau. Ua itea hoi au ia ˈna ra, ua ite ïa oia i te ora, e herehia mai hoi oia e Iehova.” (Mas. 8:6, 14, 32, 35) E au maite teie mau parau i te haapiiraa e tiai maira ia tatou i te tairururaa mataeinaa “Orometua haapii i te Parau a te Atua.”
2 Ua hiˈopoahia te mau hinaaro o te hui taeae o te ao atoa. Ua faaineinehia te porotarama o te tairururaa no te haapao i taua mau hinaaro ra. E tauturu te haapiiraa pae varua e te mau manaˈo au ia faaohipahia e horoahia mai, mai te peu e e faaohipa ˈtu tatou, ia oaoa tatou, ia atuatu i te mau taairaa maitatai e Iehova e ia faaea noa i nia i te eˈa e aratai atu i te ora mure ora ra. Papu maitai, e tumu maitai roa e ‘faaroo ai tatou e ia tupu to tatou ite.’—Mas. 1:5.
3 Na mua ˈˈe i te mau rururaa: Mai te peu e e hinaaro tatou e haafaufaa maite i te mau manaˈo e vauvauhia, e tia ia tatou ia parahi e ia ineine maitai ia haamata te rururaa. E titau te reira ia faanaho maitai tatou ia tatou iho. Te parau faufaa, e “oioi” ïa. A taoto oioi i te po na mua ˈˈe. A tia oioi mai i nia ia navai te taime no te mau melo atoa o to outou pǔpǔ no te faaineine e te amu i te tahi maa. A tae oioi atu i te vahi tairururaa; e noaa ïa ia outou te hoê parahiraa e e nehenehe ïa outou e rave i te tahi mau mea faufaa hou e haamata ˈi te porotarama. E mahiti te mau uputa i te hora 8, e e haamata te rururaa i te mau poipoi atoa i te hora 9:30.
4 Te fa matamua o teie tairururaa, o te arueraa hoi ia Iehova “i roto i te mau amuiraa,” e tia ïa ia haamata te rururaa taitahi ma te mau huru tupuraa o te faahanahana i to tatou Atua. (Sal. 26:12) No reira tatou paatoa e faaitoitohia ˈi e parahi hou e faaarahia ˈi eaha te himene omuaraa. E au teie haerea i te aˈoraa bibilia ra: “E rave râ i te mau mea atoa ra ma te tia e ma te nehenehe.” (Kor. 1, 14:40) Eaha te auraa no tatou taitahi? Ia ite atu tatou i te peretiteni o te rururaa ia parahi mai i nia i te tahua a taˈi ai te upaupa, e haere oioi anaˈe e parahi. Maoti te reira e himene ai tatou i te himene omuaraa ma te aau atoa, a pûpû atu ai i te mau arueraa na Iehova.—Sal. 149:1.
5 A tupu ai te mau rururaa: “Ua faaineine noa na hoi Ezera i to ˈna mafatu i te imi, e te rave i te ture a Iehova.” (Eze. 7:10, MN) Nafea ia faaineine i to tatou mafatu ia farii i te haapiiraa ta Iehova e horoa mai? A hiˈopoa noa ˈi tatou i te mau upoo parau o te mau vauvauraa parau huru rau i faahitihia i nia i te porotarama, e uiui anaˈe ia tatou iho: “Eaha ta Iehova e hinaaro ra e parau mai ia ˈu? Nafea to ˈu utuafare e o vau atoa e nehenehe ai e haafaufaa i te mau manaˈo e horoahia maira?” (Isa. 30:21; Eph. 5:17) I te roaraa o te tairururaa, e ui tamau anaˈe i taua mau uiraa ra ia tatou iho. E tapao anaˈe i te mau manaˈo ta tatou e manaˈo ra e mea faufaa. E rave anaˈe i te taime no te tauaparau i te reira i te hopea o te mahana taitahi. E ohie aˈe ia tatou e tamau mai i te mau manaˈo e e faaohipa ˈtu.
6 E ere iho â i te mea ohie ia haamau noa i te feruriraa tau hora i te maoro. Nafea ia faaruru i te huruâtino e vaiiho i to tatou feruriraa ia nevaneva? E faaohipa anaˈe i te puai o te mata. I nia i te hoê faito rahi, e haamau te mea ta tatou e hiˈo ra i to tatou ara-maite-raa. (Mat. 6:22) No reira, e haavî anaˈe i te hinaaro e fariu i te mata ia tupu mai te tahi maa maniania rii noa aore ra te hoê aparaa rima i pihai ia tatou. E haamau anaˈe i te mata i nia i te taeae orero. Ia taiohia te hoê irava, e apee anaˈe i te taioraa i roto i ta tatou Bibilia e e vaiiho noa anaˈe ia mahiti noa e ia hope roa te tatararaa.
7 E tapea to tatou here Kerisetiano ia tatou eiaha e haapeapea ia vetahi ê i te roaraa o te porotarama. (Kor. 1, 13:5) Ua riro taua mau tairururaa ra ei ‘taime no te mamû noa’ e no te faaroo. (Koh. 3:7) Eiaha ïa tatou e paraparau e e hahaere faufaa ore noa. E faaiti roa anaˈe i te mau hahaereraa i te vahi haumitiraa ma te haapao maitai na mua ˈˈe. E ara anaˈe eiaha e amuamu e e inu hou te hora i faataahia, maori râ no te tahi tumu ru i te pae o te ea. E ara te feia e afai mai i te hoê niuniu paraparau taˈitaˈi, te hoê oe eretoroni, te hoê matini taviriraa video aore ra te hoê pata hohoˈa eiaha ia faanevaneva ia vetahi ê. E tia i te mau metua ia rave e ia parahi amui te mau melo atoa o te utuafare, tae noa ˈtu te mau taurearea. E nehenehe ïa ta ratou e ara maitai i ta ratou mau tamarii.—Mas. 29:15.
8 I te matahiti i mairi aˈenei, ua na ô te hoê matahiapo o te haere i te mau tairururaa tau matahiti i teie nei e: “I to ˈu manaˈoraa, ua riro teie tairururaa ei mea taa ê no te tahi atu â tumu. Fatata te feia atoa i tae mai tei rave i te mau tapaopaoraa, tae noa ˈtu te mau tamarii apî. Mea au roa ia hiˈo atu. E mahiti te mau Bibilia i te faaiteraa iho â te taeae orero i te mau irava e tia ia ravehia.” Mea popou mau â taua huru faaroo ra. Mai te peu e e faaroo maitai tatou, e ere noa o tatou e te tahi atu feia i tae mai te maitaihia, hau atu â râ, e faahanahana tatou i to tatou Orometua Rahi, te Atua ra o Iehova.—Isa. 30:20.