Ia ravehia te mau mea atoa “ma te tia e ma te nehenehe”!
1 E manuïa te hoê tairururaa mataeinaa ia amuihia te mau tutavaraa atoa. E faataa te mau taeae o te haapao i te faanahoraa i te tairururaa i te hoê vahi e tano e e rave ratou i te mau faanahoraa ia fanaˈo te feia e tae mai i te nohoraa. E faaineine te taata taitahi aore ra te utuafare i to ˈna tere e e faataa oia i to ˈna nohoraa. Area te mau amuiraa ra, e tutava amui ïa i te horoa i te mau rima tauturu e hinaarohia i roto i te mau tuhaa e rave rahi mea faufaa hoi no te tere-maitai-raa o te tairururaa. Te tapao, oia ïa ‘ia ravehia te mau mea atoa ma te tia e ma te nehenehe.’—Kor. 1, 14:40.
2 A tutava amui ai outou e te mau taeae o te faanaho i te tairururaa mataeinaa, a haamanaˈo maite e e mau avaˈe, tae noa ˈtu e rave rahi matahiti, o te hinaarohia no te faaineineraa. Tau hanere taeae o te horoa rahi nei i te taime: no te tarahu anei i te vahi tairururaa, no te haaputu i te mau tauihaa e hinaarohia e no te ani i te mau rima tauturu. Mea maitai tera faaineineraa oioi roa no te taatoaraa. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e rave no te pûpû i ta tatou tauturu?
3 A turu i te mau faanahoraa i ravehia no te nohoraa: Mea faufaa roa ia turu tatou paatoa i te mau faanahoraa i ravehia no te tairururaa, i te pae o te nohoraa iho â râ. Mea titauhia ia faataa i te tahi mau piha taotoraa no te tairururaa taitahi. Ma te here, e tia ia tatou ia manaˈo i to vetahi ê mau hinaaro, ‘ma te ore e haapao i to tatou anaˈe ihora, ma te haapao atoa râ i to vetahi ê ra maitai.’—Phil. 2:4.
4 Mai te peu e e faatura maite tatou i te mau faaueraa no nia i te tairururaa ia noaa mai te hoê piha taotoraa, e maitaihia ïa te taatoaraa. E faatupu te oreraa e faatura i tera mau faaueraa i te fifi o te nehenehe hoi e apehia. Mea faufaa ia ‘riro iho â ta tatou oia ei oia.’—Mat. 5:37.
5 A tapao i teie mau faahopearaa maitatai: Mea pinepine i roto i ta tatou tuhaa fenua, i Polinesia Farani nei, e faanaho te mau taeae e te mau tuahine o te mau motu e na to ratou fetii e farii ia ratou i te tau o te tairururaa aore ra e ani ratou i te tuhaa haapao i te nohoraa ma te faaî oioi i te hoê parau. I te tahi atu â râ mau fenua e rave rahi, e haere to tatou mau taeae i roto i te mau vahi puhaparaa e te mau hotela fatata i te vahi o ta ratou tairururaa. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te hoê tairururaa mataeinaa, teie ta te hoê taata faatere i te hoê vahi puhaparaa i parau: “Ua ite au e e haerea tia to te mau Ite no Iehova i roto i te mau mea atoa. I te hebedoma i mahemo, e 40 ratou i roto i ta ˈu vahi puhaparaa; aita ratou i faatupu noa ˈˈe i te fifi. O ratou anaˈe râ te faaara mai ia ˈu ia farii ratou i te hoê taata hau i roto i to ratou pereoo nohoraa aore ra to ratou fare ie. No ˈu nei, tera te mau taata maitai roa ˈˈe e nehenehe e farii.” Mea maitai roa ïa mai te peu e tera atoa ta te feia atoa e farii i te mau taeae i ǒ ratou e parau. Auê ïa faaiteraa e!
6 Teie ta te hoê taata faatere i te hoê anairaa hotela o te hoê tuhaa fenua i parau i te hoê mahana: “Aita vau e haamanaˈo ra i to ˈu fariiraa i te hoê pǔpǔ taata rahi o te faaite ra i ta ratou mau tiaturiraa ma te faahiahia roa mai te mau Ite no Iehova. Te tiaturi nei matou e e hoˈi mai â outou.” Te faaite maira teie tatararaa e mea faaitoito te hoê haerea maitai eiaha noa no tatou, no te feia e rave rahi atoa râ e mataitai ra ia tatou.
7 Ei tavini a te Atua ra o Iehova, ua horoahia mai te ravea na tatou no te faaite i to ˈna huru i roto i ta tatou mau mea atoa e rave, ia faaineine iho â râ tatou i te haere aore ra ia haere tatou i te hoê tairururaa mataeinaa i reira te iˈoa o te Atua e tiaorohia ˈi. Eiaha e haamoe, ‘e ere Iehova i te Atua no te anoi noa, no te hau râ.’ (Kor. 1, 14:33) Ia faaoti papu ïa tatou e rave e ia itea mai i te feia mataitai atoa tera huru o Iehova i roto i to tatou haerea ia faaineine tatou i te haere aore ra ia haere tatou i te tairururaa mataeinaa “Orometua haapii i te Parau a te Atua.” Ia taa ïa i te feia aau haavare ore e e rave te feia i ruru mai no Iehova i te mau mea atoa “ma te tia e ma te nehenehe”!—Sal. 68:26.