Te mau tairururaa: te hoê taime e oaoa ˈi tatou
1 E taime oaoa roa te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova. Ua hau atu i te 100 matahiti i te maoro to taua mau tairururaa ra tururaa i te maraaraa o ta tatou faanahonahoraa. I muri aˈe i te mau haamataraa rii, ua ite tatou i te haamaitairaa rahi a Iehova i nia i ta tatou ohipa na te ao atoa nei. I te tairururaa matamua i to tatou nei tau, i Chicago, i te matahiti 1893, e 70 o na feia e 360 i tae mai tei bapetizohia no te faataipe i to ratou pûpûraa ia ratou na Iehova. I te matahiti i mairi aˈenei, i te tupuraa te mau tairururaa “Feia rave i te Parau a te Atua,” ua tapaohia na te ao atoa nei te hoê taatoaraa e 9 454 055 taata i tae mai, i roto ia ratou 129 367 taata tei bapetizohia. E ere anei te reira i te mea oaoa?
2 Mai te tau bibilia mai â, ua riro noa te mau tairururaa a te nunaa o te Atua ei ravea maitai no te horoa i te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra. I te tau o Ezera e o Nehemia, i faaroo na te nunaa i te taioraa o te Ture “mai te poipoi mai â e avatea noa ˈtura.” (Neh. 8:2, 3) I te mea e ua taa maitai aˈe ia ratou te Ture i taua taime ra, ua “oaoa hua” te nunaa. (Neh. 8:8, 12) O tatou atoa, e oaoa tatou no te mea e taime maitai te mau tairururaa no te fanaˈo i te haapiiraa maitatai e te maa pae varua “i te hora mau” ta Iehova e horoa ra na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45) Mea faufaa roa te mau tairururaa no to tatou au-maitai-raa pae varua, ua parau hoi Iesu e e tia i te taata ia ora ‘i te mau mea atoa i haapaohia e Iehova.’—Mat. 4:4.
3 Eita te mau tutavaraa atoa no te tae mai e mâuˈa: E tia ia haamau tatou taitahi i te fa e tae mai i teie matahiti i na mahana e toru o te tairururaa mataeinaa “Orometua haapii i te Parau a te Atua.” Ia tae oioi mai tatou i te mahana taitahi e ia faaea ˈtu e tae noa ˈtu i te taime e parau ai tatou “Amene” i te pure faaotiraa. Mea titauhia paha ïa ia faatano tatou i ta tatou porotarama. Mea fifi rii paha ia ani i te tahi faaearaa ohipa i ta tatou paoti no te haere i te tairururaa. E tia ia tatou ia faaoti papu e na reira, e eiaha e vaiiho i te mau mea mai tera noa. Ia hinaaro tatou i te hoê nohoraa aore ra i te hoê faurao, e faanaho oioi anaˈe ïa ia tatou. Noa ˈtu eaha te mau tutavaraa e tia ia tatou ia rave, eita te reira e mâuˈa.
4 Eita te mau tavini a Iehova e faito i te mau haamaitairaa e noaa mai i te hoê tairururaa na nia i te moni. A rave na i te hiˈoraa o te tahi pae tei faaoti papu e haere i te tairururaa nunaa rau a te mau Ite no Iehova “Te hinaaro o te Atua,” i New York, i te matahiti 1958. Ua tapiri te hoê taeae i ta ˈna taiete paturaa e piti hebedoma i te maoro no te pûpû i ta ˈna tauturu e no te haere atoa. Ua hoo atu te hoê taeae no te mau motu Vierges e rave rahi tâ fenua ia tae na melo e ono o to ˈna utuafare i te tairururaa. Ua hoo atu e piti nau taata faaipoipo apî i to raua poti no te afai i ta raua na tamarii e toru, mai te piti avaˈe e tae atu i te hitu matahiti to ratou, i te tairururaa. I Kalifonia, ua haamǎtaˈuhia e toru taeae o te hoê â utuafare e e tihatihia ratou ia mairi ratou i ta ratou ohipa. Aita râ te reira i tapea ia ratou eiaha e haere i tera tairururaa eita e moehia.
5 E haamaitai Iehova i ta tatou mau tutavaraa haavare ore: E ite e e haamaitai Iehova i te mau tutavaraa a ta ˈna mau tavini. (Heb. 6:10) Ei hiˈoraa, i te matahiti 1950, i te tairururaa “Te maraaraa o te teotaratia,” ua faaroo te feia i tae mai i te oreroraa parau faufaa “Mau faanahoraa apî o te mau mea.” Ua maere roa ratou paatoa i to Taeae Franz uiraa ˈtu ia ratou e: “E oaoa anei te feia i tae mai i teie tairururaa nunaa rau ia ite ratou e i ǒ nei, i teie ahiahi, i rotopu ia tatou, te vai ra te tahi mau melo o te riro ei mau tamarii hui arii no a muri aˈe o te fenua apî?” E hau atu i te 50 matahiti i muri iho, te oaoa râ tatou i tera haamaramaramaraa o te Salamo 45:16.
6 I te matahiti i mairi aˈenei, i muri aˈe i to ˈna taeraa mai i te tairururaa mataeinaa, teie ta te hoê upoo utuafare mauruuru i papai: “E te mau taeae, eita roa ˈtu outou e ite e ua faaora mau â tera tairururaa ia matou. Ua haere matou e faaea i te oire no ta ˈu ohipa, ua fifihia râ to matou ea pae varua. . . . Aita matou i haapao faahou i ta matou mau hopoia Kerisetiano, e ua faaea roa matou i te haere i te mau putuputuraa e i te poro. . . . Ua faaitoito mai tera tairururaa ia matou. Te haamau faahou ra matou i te mau fa pae varua e te rave ra matou i te mau faanahoraa ia naea te reira.”
7 E horoa mai Iehova i te maa pae varua ta tatou e hinaaro. E faaineine oia i te hoê airaa maa î maitai i te roaraa o ta tatou mau tairururaa. E tia i to tatou mauruuru no taua mau faanahoraa ra ia turai ia tatou ia parau atoa mai ia Korenelio, o tei na ô atu i te aposetolo Petero tei haere mai e hiˈo ia ˈna e: “Teie anaˈe matou tei mua i te aro o te Atua, ia ite matou i te mau parau atoa a te Atua i poroi iho ia oe ra.” (Ohi. 10:33) E haamau anaˈe ïa i te fa e tia i “mua i te aro o te Atua” i te mau rururaa atoa o te tairururaa mataeinaa “Orometua haapii i te Parau a te Atua” e oaoa ˈtu ai tatou.