VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 3/01 api 3-6
  • Eperera: te hoê avaˈe no te ‘haa puai e te tutava’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eperera: te hoê avaˈe no te ‘haa puai e te tutava’
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Papai tei tuea
  • E ahiri e e faariro tatou i te avaˈe Eperera 2000 ei avaˈe tei ore i itehia aˈenei?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2000
  • ‘A faaite hua i te parau a te Atua’
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2002
  • E pee anaˈe i te mea maitai ma te itoito rahi
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2003
  • Ia “itoito tatou i te mau ohipa maitatai ra” i te avaˈe eperera
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1996
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
km 3/01 api 3-6

Eperera: te hoê avaˈe no te ‘haa puai e te tutava’

1 E taime feruriraa na te nunaa o Iehova te area o te oroa Haamanaˈoraa. E taime tera no te feruriruri i ta te poheraa o te Mesia i faatia e i te tiaturiraa ta te Atua e faatupu maoti te toto o Iesu tei maniihia. A haamanaˈo na i te 19 no Eperera i mairi aˈenei; eaha te puta mai i roto i to outou feruriraa? Te haamanaˈo ra anei outou i te mau taata ta outou i farerei i taua ahiahi taa ê ra? I te huru tupuraa au mau i te pae varua e vai ra i taua taime ra? I te oreroraa parau bibilia tura e te mau pure i faahitihia ma te uˈanana? I reira paha to outou faaotiraa e faaite ma te uˈanana ˈtu â i to outou aau mehara no te aroha ta Iehova e ta Iesu i faaohipa i nia ia outou. Eaha râ tei toe mai no taua feruriruriraa ra i teie mahana?

2 Papu maitai e e ere mea ta te vaha noa ia faaite te nunaa o Iehova i te aau mehara. (Kol. 3:15, 17) I te avaˈe Eperera i mairi aˈenei iho â râ, ua hinaaro tatou e faaite i to tatou aau mehara no te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te faaoraraa, na roto i te haa-puai-raa i roto i te taviniraa Kerisetiano. Ua hau atu i te 250 feia poro i Polinesia Farani nei tei rave i te taviniraa pionie tauturu i taua avaˈe ra. Maoti ta ratou mau tutavaraa, amuihia e ta te toea o te feia poro i te Basileia, ua raea te mau numera maitai roa i te pae o te mau hora pororaa, te mau papai i operehia e te mau farerei-faahou-raa. Ua oaoa atoa tatou i te iteraa e ua haamatahia te mau haapiiraa bibilia apî e rave rahi e ua roaa te hoê numera feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa aitâ i raeahia aˈenei.

3 Aita e feaaraa e e turai to tatou tiaturiraa papu ia tatou ia haa, o ta te aposetolo Paulo ïa i parau mai teie: “No reira hoi tatou [e haa puai] ai, e [e tutava ˈi], no te mea te tiaturi nei tatou i te Atua ora ra, i te Ora o te taata atoa nei, e rahi atu râ i te feia i faaroo.”—Tim. 1, 4:10; MN.

4 I teie matahiti, i te area o te oroa Haamanaˈoraa, nafea outou e faaite ai i to outou faaroo i te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te ora? I te avaˈe Eperera i mairi aˈenei, ua tapao tatou fatata 1 800 feia poro i te Basileia i Polinesia Farani nei. E nehenehe anei ta tatou e haamaitai atu â i te avaˈe Eperera i mua nei? E raea te reira ia tatou, ia rave te taata poro taitahi, tei bapetizohia aore ra aita, i ta ˈna tuhaa. Mea rahi feia apî e naea atoa ia ratou te mau titauraa no te pororaa. No reira, a faanaho ai outou no te haa puai e te tutava i te avaˈe Eperera, a hiˈo na i te tahi mau ravea e nehenehe ai outou e faaitoito i te tahi atu feia poro, tae noa ˈtu i te feia e ere i te mea maoro i te pororaa aore ra te feia mea iti aˈe i te aravihi ia outou, ia apee ia outou.

5 E tauturu anaˈe i te vetahi ia poro faahou: Mai te peu e ua matau ia outou te tahi feia poro tei ore i poro hoê aore ra e piti avaˈe, peneiaˈe e nehenehe ta outou e faaitoito ia ratou e e titau ia ratou ia apee mai ia outou i roto i te taviniraa. Mai te peu e aita te vetahi i roto i te amuiraa e poro faahou ra, e tutava taa ê te mau matahiapo i te haere e hiˈo ia ratou e te faaitoito atu ia poro faahou i te avaˈe Eperera.

6 E tia ia tatou taitahi ia ani i te varua o Iehova ia itoitohia tatou i roto i ta ˈna taviniraa. (Luka 11:13) E nafea tatou e roaa ˈi taua varua ra? E taio ïa i te Parau faauruahia a te Atua. (Tim. 2, 3:16, 17) E tia atoa ia tatou ia ‘faaroo i ta te varua e parau ra i te mau amuiraa’ na roto i te haereraa i na putuputuraa e pae o te hebedoma. (Apo. 3:6) O te taime maitai tera no te tauturu i te feia aita i poro tamau e te feia aita e poro faahou ra ia haamaitai i ta ratou peu matau i te pae o te haapiiraa e ia haere tamau i te mau putuputuraa. (Sal. 50:23) E haapao noa atoa iho â ïa tatou e ia vai faito noa tatou i te pae varua. E ere râ te reira anaˈe.

7 Ua faataa te aposetolo Petero e e horoa te Atua i to ˈna varua moˈa ‘i te feia e faaroo ia ˈna [i roto i to ˈna tiaraa upoo].’ (Ohi. 5:32; MN) E titau te reira ia faaroo i te faaueraa ‘e parau haere i te taata e e faaite hua’ e ua haamauhia te Mesia ei Haava. (Ohi. 1:8; 10:42) Inaha, noa ˈtu e e hinaaro tatou i te varua o te Atua ia maraa ia tatou i te poro, e tauturu atu â Iehova ia tatou ia faaite tatou i to tatou anaanatae e faaoaoa ia ˈna. Eiaha roa ˈtu tatou e haamoe i te faufaaraa e haa na mua na roto i te faarooraa ma te aau tae!

8 E tauturu anaˈe i te mau tamarii: E te mau metua, ua ite mai anei outou e te hinaaro ra ta outou mau tamarii e paraparau ia vetahi ê no nia i te parau mau? Te apee ra anei ratou ia outou i roto i te taviniraa i mua i te taata? E hiˈoraa maitai anei ratou i te pae o te haerea? Mai te peu e e, no te aha e haamarirau ai? A haere e farerei i te hoê o te mau melo o te tomite tiaauraa o te amuiraa no te faataa e ua naea anei i ta outou tamarii te mau titauraa no te riro ei taata poro i te avaˈe Eperera. (A hiˈo i te buka Notre ministère, mau api 99-100.) A farii e e nehenehe ta outou mau tamarii e apiti rahi i roto i te himene arueraa pûpûhia na Iehova i te area o te oroa Haamanaˈoraa.—Mat. 21:15, 16.

9 I Géorgie, i te mau Hau Amui, ua faaitoito noa te hoê Kerisetiano i to ˈna tamahine iti e paraparau ia vetahi ê no nia ia Iehova. I te matahiti i mairi aˈenei, a poro ai taua tamahine iti ra e to ˈna mama, ua vaiiho oia i te buka rairai Titau na te hoê taata e ua faataa poto atu i te tumu parau e vai ra i roto. Ua ui atura teie taata ia ˈna e: “Ehia matahiti to oe?” “E hitu matahiti,” o ta ˈna ïa i pahono atu. Ua maere roa taua taata ra i te iteraa ia ˈna e vauvau ra i te poroi bibilia ma te maramarama maitai. Ua ite oia i te parau mau i to ˈna apîraa ra, aita râ oia i faariro aˈenei i te reira ma te haapao maitai ei huru oraraa. Aita i maoro i muri aˈe, ua haamata te taata ra, ta ˈna vahine e to raua tamahine i te haapii i te Bibilia.

10 E rave rahi tamarii e feia poro aˈena ratou, e te mauruuru nei tatou i to ratou auhoaraa ia haa amui ratou e o tatou i roto i te taviniraa. E nehenehe ta ratou e faaitoito e e faatupu i te anaanatae o te tahi atu mau tamarii hoê â to ratou matahiti. I te tahi aˈe pae, e riro te avaˈe Eperera ei taime maitai roa no te mau utuafare no te haapaari atu â i to ratou mau taairaa e te patu i to ratou huru pae varua na roto i te haa-amui-raa i roto i te taviniraa moˈa. Ia opua te mau upoo utuafare e na reira.—Mas. 24:27.

11 E tauturu anaˈe i te feia apî: E te feia apî e haapii ra i te Bibilia e o outou? Eita anei ta ratou e nehenehe e apiti i roto i teie tutavaraa taa ê i te avaˈe Eperera? Ua faaite paha ratou i te hinaaro e paraparau ia vetahi ê no nia i te mea ta ratou i haapii i te otiraa ia outou i te hiˈopoa i te paratarafa 22 o te pene 2 aore ra te paratarafa 14 o te pene 11 o te buka Ite. Mai te peu e te tapae ra outou i te hopea o te buka, a faaineine i te paraparau maitai no nia i taua tumu parau ra ia tae outou i nia i te paratarafa 8 o te pene 18, i reira tatou e taio ai e: “Eita e ore oe i te hinaaro uˈana e faaite atu i to oe mau fetii, i to oe mau hoa, e i te tahi atu mau taata i te mau mea ta oe e haapii ra. Inaha, eita e ore e ua na reira aˈena oe, mai ta Iesu i tufa i te parau apî maitai i te tahi atu mau taata i te mau taime faanaho-ore-hia. (Luka 10:38, 39; Ioane 4:6-15) I teie nei, te hinaaro ra paha oe e rave hau atu â.” O te reira anei te huru o te feia e haapii ra e o outou?

12 E tiaturi anei te taata e haapii ra e o outou i te Parau a te Atua? Te faaohipa ra anei oia i te mau faaueraa tumu bibilia? Ua faaau anei oia i to ˈna oraraa i nia i te mau ture a te Atua? Te haere mai ra anei oia i te mau putuputuraa a te amuiraa? Te hinaaro ra anei oia e tavini i te Atua ra o Iehova? Eaha ïa e ore ai e faaitoito atu ia ˈna e paraparau i te mau matahiapo, ia hiˈopoa ratou e ua raea anei ia ˈna te mau titauraa no te riro ei taata poro bapetizo-ore-hia e te haa amui e o outou i te avaˈe Eperera? (A hiˈo i te buka Notre ministère, mau api 98-100.) E na reira ïa oia e ite roa ˈi e te paturu ra te faanahonahoraa a Iehova ia ˈna i roto i ta ˈna mau tutavaraa e tavini ia Iehova.

13 Oia mau, e haere oioi aˈe te tahi feia haapii i mua i te tahi atu. No reira, ma te haapao atu i te mau faaueraa i horoahia i roto i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Tiunu 2000, api 4, mau paratarafa 5-6, mea rahi i roto ia tatou tei haapii i te piti o te buka e te feia e anaanatae ra, e tei hinaaro râ i te hoê tauturu hau no te apiti i roto i te taviniraa Kerisetiano. Eita roa ˈtu tatou e faaea i te tiaturi e e riro mai teie mau taata aau rotahi ei pǐpǐ mau na te Mesia, “e taime poto anei aore ra e taime roa te titauhia.” (Ohi. 26:29, MN) Teie râ, mai te peu e “e taime roa” i teie nei to outou haapiiraa i te hoê taata, e ere anei te area o te oroa Haamanaˈoraa i te taime maitai ia haamata teie taata i te faaite i te hohonuraa o to ˈna aau mehara no te hoo i pûpûhia e te Mesia?

14 Nafea e tauturu ai ia ratou ia apiti mai: E nehenehe ta tatou e haapii rahi mai no nia i te ravea e tauturu ai ia vetahi ê ia haamata i te poro na roto i te hiˈoraa nafea to Iesu haapiiraa ia vetahi ê. Aita noa oia i maimi i te hoê nahoa taata e i parau i ta ˈna mau aposetolo e haamata i te poro. Ua haapapu na mua oia i te faufaaraa o te ohipa pororaa, i muri iho, ua faaitoito oia e pure e i te pae hopea, ua horoa ˈtu oia e toru mea tumu: te hoê apiti, te hoê tapura fenua e tia ia ravehia e te hoê poroi. (Mat. 9:35-38; 10:5-7; Mar. 6:7; Luka 9:2, 6) E nehenehe outou e na reira atoa. Ia hinaaro outou e tauturu i ta outou tamarii, i te hoê taata haapii aore ra i te hoê taata mea huru maoro to ˈna faaearaa i te poro, mea titauhia ia tutava taa ê outou ia raea ia outou te mau fa i muri nei.

15 A haamanaˈo no nia i te faufaaraa o te ohipa: A rave e ia taa maitai i te taata te faufaaraa o te ohipa pororaa. A paraparau no nia i te reira ma te manaˈo maitai. A faatia i te mau tupuraa o te faaite i ta te amuiraa e rave ra i roto i te taviniraa. A faaite i te huru feruriraa ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 9:36-38. A faaitoito i te taata poro no a muri iho aore ra i te taata aita e poro faahou ra ia pure ia apiti oia i roto i te taviniraa e ia manuïa te ohipa na te ao atoa nei.

16 A faaitoito i te taata ia feruri i te mau ravea e rave rahi no te poro: A faahiti i te ravea e apiti i te mau melo o te haapiiraa buka no te poro i tera e tera fare. A faaitoito atu ia ˈna e paraparau i to ˈna utuafare e te feia ta ˈna e matau, aore ra i to ˈna mau hoa rave ohipa aore ra i to ˈna mau hoa haapiiraa i te taime faafaaearaa i te avatea. I nia i te mau pereoo utaraa taata, e pinepine e nehenehe e haamata i te hoê tauaparauraa na roto noa i te faaiteraa i te anaanatae haavare ore i te tahi atu mau horopatete. Ia opua tatou e paraparau, e tauturu pinepine te reira ia horoa i te hoê faaiteraa maitai. Ma te feaa ore, mea rahi te mau ravea no te faaite i to tatou tiaturiraa ia vetahi ê “eiaha ei mahana tuua.”—Sal. 96:2, 3.

17 Mea au aˈe râ paha ia poro oioi noa te taata poro apî i tera e tera fare e o outou. Mai te peu e ua haamau outou i te tapao e haamaraa i ta outou ohipa pororaa i te avaˈe Eperera, a ani i te taata haapao tapura fenua te vai ra anei ta ˈna hoê tuhaa fenua i pihai i to outou fare. E tauturu te reira, mai te peu e e titauhia, ia poro puai maitai outou i reira. A feruri na e te hoˈi maira outou mai te pororaa mai, aore ra te haere ra outou i te putuputuraa aore ra i te tahi atu vahi, ite atura outou e e taata to roto i te hoê fare aita e taata na mua ˈˈe. No te aha e ore ai e haere e hiˈo ia ˈna i te taime tano maitai? Ia na reira outou, e ite outou e ua rave faahope outou i ta outou taviniraa e e oaoa rahi te noaa mai ia outou.

18 A faaineine i te hoê poroi e anaanataehia: Te hinaaroraa e poro i te parau apî maitai o te Basileia, o te hoê ïa mea, te ohieraa râ i te vauvau atu, e mea ê ïa, mai te peu iho â râ e e taata apî tatou aore ra mea maoro aita tatou i poro faahou. E ere i te mea faufaa ore ia rave i te taime no te tauturu i te feia apî e te feia aita e poro faahou ra ia faaineine ia ratou iho. E nehenehe te mau Putuputuraa no te taviniraa e te mau putuputuraa no te haere e poro e horoa mai i te mau manaˈo faufaa, aita râ e mea e mono i te faaineineraa i te taata iho.

19 Nafea ia tauturu i te feia apî ia faaineine no te pororaa? A haamata na roto i te pûpûraa i te vea, ia ohie e ia poto noa te reira. A ani atu ia ratou ia feruri i te mau tupuraa apî ta te taata paha o te tuhaa fenua e anaanatae, a imi atu ai i te hoê manaˈo i taaihia i te reira i roto i te hoê o te mau vea apî. A faahitihiti amui i te vauvauraa e a faaohipa oioi atu i roto i te pororaa.

20 E faaohipa anaˈe i te mau ravea maraaraa no a muri aˈe: I te matahiti i mairi aˈenei, ua raea i te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa na te ao atoa hau atu i te 14,8 mirioni, area te numera o te feia poro tei horoa i ta ratou tapura taviniraa, ua hau rii ïa i te ono mirioni. Te auraa ïa fatata e 8,8 mirioni taata tei faaite i te anaanatae e navai no te haere mai i taua putuputuraa taa ê ra i reira to ratou faarooraa i te faataaraa o te hoê o te mau haapiiraa bibilia tumu. Ua haamatau ratou i te tahi o tatou, o tei haaputapû maitai paha ia ratou. E parau maitai ta te tahi o ratou ia tatou, e turu ratou i ta tatou ohipa na te ao atoa e e paruru ia tatou ia faainohia mai. E nehenehe teie mau taata atoa e faatupu i te maraaraa a muri aˈe. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia ratou ia haere atu â i mua?

21 Ua haere mai te rahiraa o te feia apî i te oroa Haamanaˈoraa no to ratou fariiraa i te hoê titauraa a te hoê o tatou. Te auraa ïa, ua matau ratou i te hoê aˈe taata i roto i te feia i putuputu. Ia haere mai te hoê taata i te oroa Haamanaˈoraa no te mea ua titauhia oia, na tatou te hopoia e farii maitai atu ia ˈna e e tauturu ia ˈna ia fanaˈo maitai oia i te porotarama. Ua tomo roa paha te piha, a tauturu ïa ia ˈna ia noaa mai te parahiraa. A horoa ˈtu i te hoê Bibilia, e a titau atu ia hiˈo mai i nia i ta outou buka himene. A pahono atu i te mau uiraa atoa ta ˈna e nehenehe e ui mai. E nehenehe ta outou haapao-maitai-raa ˈtu ma te mahanahana e tauturu rahi i te atuatu i to ˈna anaanatae. Papu maitai, na tatou paatoa teie hopoia: ia ite tatou i te hoê taata aita tatou i matau, e haamanava anaˈe atu ma te mahanahana e e haamatau rii anaˈe atu.

22 E nehenehe mau te haereraa mai i te oroa Haamanaˈoraa e ohipa i nia i te manaˈo o te hoê taata. Te auraa paha o to ˈna taeraa mai i te putuputuraa, oia ïa i te mea e aita i itea mai ia ˈna te mea ta ˈna e imi ra i te tahi atu vahi, te manaˈo ra oia e te pûpû ra tatou i te hoê mea o te au ia hiˈopoa-maitai-hia ˈtu â. E nehenehe te faataaraa i te faanahoraa faahiahia o te hoo e riro ei heheuraa mau no te hoê taata aita roa ˈtu i ite i te aroha faito ore o Iehova. E ite ohie paha oia e mea ê tatou, mea haavare ore, mea faahoa, mea î i te here e te faatura. Aita roa ˈtu to ta tatou piha putuputuraa e faaauraa e te mea ta ˈna i ite i roto i te mau fare pure faaunaunahia i te mau tii e i reira e faatupuhia ˈi te mau peu aita e auraa. Eita e ore e e itea mai i te feia apî te huru rau o te taata i tae mai e te mea e aita e ohiraa moni, o te faaitoito atu paha ïa ia hoˈi mai.

23 I muri aˈe i te oroa Haamanaˈoraa, eiaha tatou e haamarirau i te pûpû i te tauturu i te feia atoa i tae mai no te taime matamua. Mai te peu e ua titau outou i te feia apî, na outou tera hopoia. Hou ratou a reva ˈi, a haapapu e ua ite ratou no nia i te tahi atu mau putuputuraa e faaterehia i te Piha a te Basileia. A faaite atu i te tumu parau o te oreroraa parau no te taatoaraa i mua. A faataa ˈtu i te vahi e te hora o te Haapiiraa Buka fatata roa ˈˈe i to ratou nohoraa. I muri aˈe, a horoa ˈtu i te hoê buka Créateur e a faaara ˈtu e te tumu parau tauaparauraa o te hebedoma o te 30 no Eperera, teie ïa “Ce quˈun livre peut vous apprendre sur le Créateur.” A faataa ˈtu no te aha te amuiraa taatoa e fatata ˈi i te faaineine i te haere i te hoê tairururaa mataeinaa i te hoê vahi e ere i te mea atea roa.

24 A faaau atu i te hoê farerei-faahou-raa ei hoa i to ratou fare. A haapapu e te vai ra ta ratou te hoê buka rairai Titau e te hoê buka Ite o te haamatau ia ratou i te mau haapiiraa tumu o te Bibilia. Mai te peu e aitâ ratou i haapii atura, a pûpû atu i te hoê haapiiraa bibilia. A faaitoito atu e taio i te buka rairai ra Les Témoins de Jéhovah—Qui sont-ils? Quelles sont leurs croyances? o te faataa i te tereraa o ta tatou faanahonahoraa ma te maramarama. A titau atu e mataitai i ta tatou mau ripene video, mai te Toute la communauté de nos frères (e vai ra na roto noa i te reo Beretane i teie nei). A rave e ia haamatau oia i te tahi atu mau melo o te amuiraa. I te mau avaˈe i mua nei, a tamau i te farerei i te feia apî; a titau atu ia haere mai i te mau putuputuraa o te hebedoma o te tere o te tiaau haaati, aore ra o te hoê tairururaa haaati aore ra o te hoê tairururaa taa ê hoê mahana. A pûpû atu i te mau ravea atoa ia faaite ratou e e “feia [aau farii e tano] no te ora mure ore” ratou.—Ohi. 13:48; MN.

25 Ta te mau matahiapo e nehenehe e rave: E tuhaa rahi ta te mau matahiapo i roto i te manuïaraa o ta tatou mau tutavaraa i roto i te taviniraa i te avaˈe Eperera. Mai te peu e e taeae faatere haapiiraa buka outou, a tapao i te hoê tapura o te mau mea ta outou e nehenehe e rave no te tauturu i te mau melo atoa o ta outou pǔpǔ ia apiti i roto i teie ohipa hau. Te vai ra anei te tahi mau tamarii, te tahi feia apî, te tahi mau taata aita i poro tamau aore ra aita e poro faahou ra? A hiˈo e ua haamata anei te mau metua, te mau pionie aore ra te tahi atu feia poro i te tauturu ia ratou. A feruri na i te mau huru tauturu atoa ta outou e nehenehe e horoa. Ua poro te hoê tuahine tei ore i poro tamau i roto i na matahiti e piti na mua ˈtu, hau atu i te 50 hora i te avaˈe Eperera i mairi. Na te aha i turai ia ˈna? Na te mau tere a te tiai mamoe o te patu a te mau matahiapo, o ta ˈna ïa i faataa.

26 Eiaha te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia ore ia haa amui no te haapapu e ua navai te mau tuhaa fenua, te mau vea e te mau buka no te avaˈe e haere mai nei. E nehenehe anei e faanaho i te mau putuputuraa hau no te haere e poro? Mai te peu e e, a faaara no nia i te mau faanahoraa i ravehia. Hau atu â, i roto i ta outou mau pure i mua i te taata e o outou anaˈe, a ani ia Iehova ia haamaitai mai i teie avaˈe ohipa hau no te Basileia.—Roma 15:30, 31; Tes. 2, 3:1.

27 I te avaˈe Eperera i mairi, i roto i te hoê amuiraa no Caroline Apatoerau, ua faaitoito mau â te mau matahiapo ia hau atu te ohipa i roto i te taviniraa. I te mau hebedoma atoa, i te mau putuputuraa, ua titau ratou i te feia poro ia feruri maite i te ravea e rave i te taviniraa pionie tauturu. I te mau taime au atoa, ua faatupu te mau matahiapo e te mau tavini tauturu i te aau tae no te faariro i te avaˈe Eperera ei taime ohiparaa eita e moehia. No reira, e 58 % o te feia poro, tae noa ˈtu te mau matahiapo e te mau tavini tauturu atoa, tei riro ei pionie i taua avaˈe ra.

28 Te oaoaraa i te apiti-maite-raa: Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia ‘haapuai e ia tutava’ tatou i roto i te taviniraa? (Tim. 1, 4:10) No nia i te ohipa itoito roa a ta ratou amuiraa i te avaˈe Eperera ra, ua papai te mau matahiapo i faahitihia iho nei e: “E pinepine te mau taeae e te mau tuahine i te parau e ua rahi atu â to ratou here e ua piri atu â ratou te tahi i te tahi mai to ratou haamaraaraa i ta ratou ohipa i roto i te taviniraa.”

29 Ua hinaaro rahi te hoê taeae apî eita e nehenehe maitai e hahaere e apiti i roto i te tutavaraa a te taatoaraa i te avaˈe Eperera i mairi. Ma te faaineine maitai ia ˈna, e maoti te tauturu a to ˈna metua vahine e a to ˈna mau taeae e tuahine pae varua, ua oaoa oia i te riroraa ei pionie tauturu hotu rahi i taua avaˈe ra. Eaha ta ˈna i manaˈo i te reira? “A tahi ra i roto i to ˈu oraraa,” o ta ˈna ïa i faˈi, “e au ra e e ere au i te paruparu.”

30 Aita e feaaraa e e haamaitai rahi roa Iehova i te feia e haafaufaa rahi i ta ratou fanaˈoraa taa ê e paraparau no nia i to ˈna mana arii. (Sal. 145:11, 12) I te taime e haamanaˈohia ˈi te poheraa o to tatou Fatu, te taa ra ia tatou e e rahi atu â te mau haamaitairaa i faataahia no te feia e here ra i te Atua, a muri aˈe. Te ru ra te aposetolo Paulo i te haamaitairaa o te ora mure ore. Ua ite râ oia eiaha oia ia mauruuru noa i te tiairaa ma te ohipa ore. Inaha, ua papai oia e: “I ohipa atoa ˈi hoi au nei, i te tautoo-maite-raa ma te puai no ˈna, ta ˈna e rave iho nei ma te uˈana i roto ia ˈu nei ra.” (Kol. 1:29) Ua haapuai Iehova ia Paulo na roto ia Iesu ia rave oia i ta ˈna taviniraa faaora; e nehenehe atoa ta ˈna e na reira i nia ia tatou i teie mahana. E tamata anei outou iho i te reira i te avaˈe Eperera?

[Tumu parau tarenihia i te api 3]

O vai ta outou e nehenehe e faaitoito ia poro i te avaˈe Eperera?

Ta outou tamarii?

Te hoê taata e haapii ra i te Bibilia?

Te hoê taata aita e poro faahou ra?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono