Rata a te Tino Aratai
Mea fanaˈo mau tatou! Ei Ite no Iehova, e ere ta tatou fanaˈoraa taa ê i te ite-noa-raa ia Iehova, te Atua mau e te oraora hoê roa ra, te Atua Poiete i te ao nui, to nia atoa râ to ˈna iˈoa ia tatou e te tavini ra tatou ia ˈna. Eaha ˈtu â ïa haamaitairaa rahi aˈe i teie!—Isa. 43:12; Heb. 8:11.
E tiaturi tatou i te faaoraraa e ua faauehia tatou e poro i te parau apî maitai o te Basileia ia nehenehe atoa vetahi ê e haamori ia Iehova e e fanaˈo i to tatou tiaturiraa. (Mat. 24:14; Roma 10:13, 14; Tes. 1, 5:8) Te oaoa atoa ra tatou i te riroraa ei huitaeae no te ao atoa o te feia haamori o te here e te tauturu ma te itoito te tahi i te tahi. Mea oaoa mau te reira!
Te titau maira te Bibilia ia tatou ma te tano e: “E haamori ia Iehova ma te oaoa. . . . E tomo i to ˈna mau uputa ma te arue; e to ˈna ra mau hezere ma te himene haamaitai. E arue outou ia ˈna, e haamaitai i to ˈna iˈoa; e maitai hoi to Iehova; e to ˈna aroha e tia ïa i te vai-maite-raa; e ta ˈna ra parau mau i tera ui, i tera ui.” (Sal. 100:2-5) No te tavini ia Iehova ma te oaoa, e tia ia tatou ia faatupu i te taairaa paari e oia. Na ˈna e haamanuïa i taua taairaa ra, e mea fanaˈo tatou i te faahoturaa ˈtu. Mai te peu e tera te huru o to tatou taairaa, ua ite tatou e e ineine noa Iehova i te tauturu e te haapuai mai ia tatou i te mau taime e hinaarohia. E tiaturi tatou e e horoa mai oia i te puai e te aratairaa pae varua e hinaarohia no te faaruru i te mau tautooraa o te oraraa i te anotau hopea o teie faanahoraa o te mau mea. Noa ˈtu eaha te mau faaheporaa ta tatou e farerei, e oaoa tatou i roto i ta tatou taviniraa, e e haamauruuru tatou ia Iehova i te mau mahana atoa no te mea, mai ta ta ˈna Parau e haamanaˈo maira, ‘e tiai mai oia ia tatou.’—Pet. 1, 5:7.
I te roaraa o te matahiti i mairi, ua haamaitai rahi mau Iehova ia tatou. I te tairururaa mataeinaa ra “Feia rave i te Parau a te Atua,” ua oaoa roa tatou i te amuiraa e te mau tausani feia ê atu hoê â faaroo faahiahia, i te himeneraa e te tamaaraa ma te tahoê i te airaa maa pae varua a Iehova. I roto i ta tatou mau Haapiiraa Buka, ua fanaˈo tatou i te ohipa haapuai faaroo oia te haapii-amui-raa i te buka ra Prêtons attention à la prophétie de Daniel! E hau atu â, ua reˈareˈa to tatou aau i te fariiraa i te tuhaa matamua o te buka apî ra La prophétie d’Isaie, lumière pour tous les humains. ‘Ua î mau ta tatou auˈa.’—Sal. 23:5.
Mea oaoa roa ia ite e te tahoê nei tatou te mau mirioni taeae e tuahine no te tavini ia Iehova! Mea faaitoito mau â ia taio no nia i te mau numera apî rahi roa ˈˈe i te pae o te taviniraa! E reˈareˈa to tatou aau no te rahiraa mirioni taata tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o to tatou Fatu—e tei na reira noa ˈtu te mau huru tupuraa o teie nei ao. Ia hiˈo tatou i te aua taviniraa o te ao atoa, papu maitai e “te rahi mau nei te auhune.” (Luka 10:2) I te matahiti i mairi aˈenei, o te hoê faito au noa e 5 555 feia haapii Bibilia i te hebedoma hoê tei haere i mua e ia faataipe roa i ta ratou pûpûraa na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. Noa ˈtu e mea rahi aˈe te auhune i te tahi mau vahi o te fenua i te tahi atu, e haapopou tatou paatoa i ta Iehova e rave ra. Te ite ra tatou ma te hape ore i ta ˈna haamaitairaa i nia i te mau tutavaraa tahoê a ta ˈna mau tavini.
Ua riro te paturaa i te mau Piha a te Basileia apî ei tumu hau no te reˈareˈaraa rahi! E oaoa roa tatou ia ite atu i to tatou mau taeae e mau tuahine ia turu ma te aau atoa i teie ohipa i te mau fenua e haere ra i mua. Ua oti aˈena te mau hanere Piha a te Basileia i te patuhia ma te tauturu a te mau pǔpǔ paturaa i te mau Piha a te Basileia tei haapiihia ia au i tei hinaarohia. E haere teie mau taeae mai te hoê amuiraa e i te tahi atu i to ratou iho fenua no te faatere i teie ohipa. I te mea e te hinaarohia râ tau tausani Piha a te Basileia, te titauhia ra te mau rima tauturu hau i te mau fenua iho e haere ra i mua no te tauturu i teie ohipa faufaa roa. Mai te peu e te faaea ra outou i te hoê o taua mau fenua ra, e nehenehe anei ta outou e haavata ia outou? Oia mau, e mauruuru roa to tatou mau taeae e mau tuahine here ia noaa ta ratou iho Piha a te Basileia no te haaputuputu no te haamoriraa! E auê ratou i te mauruuru i te huitaeae o te ao atoa no te tauturu i te pae moni o te haamanuïa i te reira!
E reˈareˈa to tatou aau no te mau parau apî o te mau upootiaraa i mua i te ture. Teie râ, i te mau vahi e rave rahi, te vai atoa ra te tahi mau taata mana e hinaaro ra e faaore i te haamoriraa ia Iehova. A faaruru ai tatou i teie mau huru tupuraa, te tiaturi nei tatou e, no te parau o te tauturu, aita ta Iehova e hiˈoraa ehia rahiraa feia patoi aore ra mea puai ore anei ta ˈna mau tavini. (Par. 2, 14:11) Te haapopou atu nei matou ma te mahanahana i te mau taeae e mau tuahine atoa e tamau ra i te paturu maite i te haamoriraa mau.
A tamau i te haapaari i to outou faaroo e te turui maite i nia ia Iehova ia aratai mai oia a haapao ai outou i ta outou mau hopoia Kerisetiano ma te oaoa. (Mas. 3:5, 6) Aita e tumu e tarapape ai te aau, noa ˈtu eaha ta te enemi e faatiahia ia rave. A haamanaˈo i te faaitoitoraa i horoahia e Elisaia i ta ˈna tavini e tâia ra: “Eiaha e mǎtaˈu, e rahi to tatou e iti to ratou.” (Arii 2, 6:15-17) I teie mahana, ua ineine atoa te nuu a Iehova i te raˈi i te paruru i te mau faufaa o te haamoriraa viivii ore mai i te tau o Elisaia ra. Te tiai ra tatou i to a muri aˈe ma te tiaturi no te mea te ara ra Iehova, eita o ˈna e û i te mau nunaa. Ua faaterono oia i ta ˈna Tamaiti ma te mana faatere atoa. “E ao to te feia e tiaturi ia ˈna.”—Sal. 2:1-6, 12.
A haamanaˈo noa na e te manaˈo tamau nei matou ma te mahanahana roa ia outou paatoa te mau taeae e mau tuahine here. Ta matou pure ma te aau rotahi, ia ‘mau maite â ïa outou paatoa ma te nehenehe, e te î [i te tiaturi papu] i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.’—Kol. 4:12; MN.
To outou mau taeae,
Te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova