Ia faahanahana tatou paatoa ia Iehova e ta ˈna Tamaiti
Nafea te feia atoa e putuputu mai i te oroa Haamanaˈoraa i te 8 no Eperera, e faufaa-rahi-hia ˈtu â ˈi
1 I teie mahana, e faahanahana taa ê roa te ao i te mau taata e umerehia no te mau ohipa tuiroo, o te aramoina oioi hoi i te rahiraa o te taime. Eaha ïa no te mau ohipa o te hopoi mau mai i te mau haamaitairaa na te mau taata atoa? E tapea te mea faahiahia roa ˈˈe o te reira i to tatou ara-maite-raa i te oroa Amuraa maa ahiahi a te Fatu i te 8 no Eperera 2001 i muri aˈe i te toparaa mahana.
2 O vai ïa te au ia faahanahana-rahi-roa ˈˈe-hia? Te pahono ra te Bibilia e: “E au te hanahana ia oe, e [Iehova], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei.” (Apo. 4:11; MN) Ei Atua Poiete, o Iehova te Arii e Fatu o te ao taatoa; e au oia ia faahanahanahia e a muri noa ˈtu.—Tim. 1, 1:17.
3 Ua rave Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i te mau ohipa maitatai o te horoa mai i te mau haamaitairaa mure ore na te huitaata. Ua pee oia ma te tia roa i to ˈna Metua. (Ioa. 5:19) Maoti to ˈna auraro hapa ore e ta ˈna taviniraa taiva ore, “e au . . . ia ˈna te mana e te taoˈa rahi, e te paari, e te puai, e te tura, e te hanahana, e te haamaitai.” (Apo. 5:12) Ua faahanahana ïa to ˈna Metua ia ˈna ma te faaterono atu ei Arii. (Sal. 2:6-8) Area tatou nei, e nehenehe ïa e faahanahana i te Metua e te Tamaiti ma te faatupu i te oroa Amuraa maa ahiahi a te Fatu i te 8 no Eperera 2001.
4 Te mea peapea, i te roaraa o te Tuatapaparaa, mea iti te taata tei faahanahana ma te tia ia Iehova e ta ˈna Tamaiti. I te tahi taime, ua haamori atoa te mau Iseraela, te nunaa o te Atua i tahito ra, ia ˈna ma te faatia ture noa, o te faaite ïa i to ratou huru vahavaha roa ino. (Mal. 1:6) Te titau ra te faatura e au ia Iehova ia auraro tatou ia ˈna ma te taiva ore no to tatou here e to tatou mauruuru no te mau mea atoa ta ˈna e ta ta ˈna Tamaiti i rave no tatou. Te faaite ra taua hanahana ra e taua faatura ra e faataehia i te Atua ra e te mǎtaˈu ra e te haamori ra tatou ia ˈna, te tâuˈa ra tatou ia ˈna e ia Iesu i roto i ta tatou mau ohipa atoa. Te tutava ra te amuiraa Kerisetiano i te haapii i te tahi atu mau taata ia na reira atoa e i te tauturu ia ratou.
5 Te hoê taime taa ê no te faahanahana i te Atua: O te putuputuraa matahiti faufaa roa ˈˈe te faatupuraa i te oroa Haamanaˈoraa no te mau tavini a Iehova. E tia i te feia atoa o te hinaaro e tavini e e faahanahana ia Iehova ia haere mai. (Luka 22:19) Te tiaturi nei matou e, taa ê atu i na ono mirioni Ite, e haere mai e mau mirioni taata ia hau atu te feia e putuputu mai i te 14 mirioni. Auê ïa taime maitai no te faahanahana i to tatou Metua i te raˈi e! Parau mau, e huti taua oroa ra i te ara-maite-raa i nia ia Iesu, na te hanahana e te faatura râ ta tatou e faaite no ta ˈna i rave e arue i te Metua, o tei tono mai ia ˈna.—Ioa. 5:23.
6 No te turu i taua faanahoraa taa ê ra, e nehenehe outou e tauturu i te mau taata no anaanatae noa maira i te Bibilia ia faufaa-roa-hia ratou i te reira. A faaitoito ia ratou ia haere mai i te oroa Haamanaˈoraa e, mai te peu e e hinaarohia, a pûpû atu i ta outou tauturu. A faataa ia ratou eaha te fa o te oreroraa parau. A faaite o vai ratou i te tahi atu mau taata i putuputu mai. Peneiaˈe e turai te mea ta ratou e faaroo e e ite ia ratou ia apiti mai ia tatou no te faahanahana ia Iehova.
7 Eiaha tatou e haafaufaa ore i te faahopearaa o taua ahiahi ra. Ua faahiti te hoê taata haapii i te haapiiraa tuatoru e: “Ua haere au e rave rahi taime i te fariiraa euhari i ta ˈu fare pure, mea taa ê roa râ ta ˈu i ite i ǒ outou. Te ite ra vau e te rave mau ra outou mai ta te Bibilia e parau ra, e te manaˈo ra vau e tei ia outou ra te parau mau.” I muri aˈe, ua haere tamau mai oia i te mau putuputuraa e aita i maoro ua bapetizohia oia.
8 A tauturu i te mau taata apî ia haere i mua: I muri iti noa ˈˈe i te oroa Haamanaˈoraa, a farerei faahou i te mau taata a tahi ra i haere mai ai e a hiˈo faahou e o ratou i te mau mea faaitoito ta ratou i faaroo e i ite. A paraparau ia ratou no nia i te tahi atu mau putuputuraa, o te faarahi atu â i to ratou ite i te Bibilia. E faaite te hoê hiˈopoaraa i te pene 17 o te buka ra Ite, “E itehia te vai-maitai-raa i rotopu i te nunaa o te Atua,” ia ratou e e rave rahi mau faanahoraa pae varua ta te amuiraa e pûpû ra na ratou. A faanaho e ia mataitai ratou i te ripene video ra Toute la communauté de nos frères (e vai ra na roto noa i te reo Beretane i teie nei); e faaite te reira ia ratou i te tahoê, te oaoa e te itoito o te feia haamori ia Iehova.
9 Mea faufaa ia ite te mau taata o te anaanatae ra i te parau mau nafea ratou e nehenehe ai e faahanahana e e faatura ia Iehova. A faataa ia ratou e mea au na Iehova te mau pure no roto mai i te mafatu e e pu haumârû tamau te reira i te pae varua. (Ioa. 1, 5:14) Maoti te tauturu a te mau haapiiraa 8 e tae atu i te 12 o te buka rairai ra Titau, a faataa i te haerea o te faahanahana ia Iehova. Ma te hiˈopoa e teie mau taata i te mau api 30-31 o te buka rairai ra Les Témoins de Jéhovah—Qui sont-ils? Quelles sont leurs croyances?, a faaitoito ia ratou ia feruri i te ravea e pûpûhia ra na ratou no te faahanahana ia Iehova ma te apiti i roto i te pororaa.
10 Na roto i te haafaufaa-rahi-raa i te tusia a Iesu e i ta tatou fanaˈoraa taa ê, ei pǐpǐ, e tavini ia ˈna, te faahanahana ra tatou i te Metua e te haamaitai ra tatou i to tatou mau taata-tupu. Ua tǎpǔ Iesu e: “Ia tavini mai te taata ia ˈu ra, na tau Metua ïa e utua mai ia ˈna.”—Ioa. 12:26.