VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/2 api 3-7
  • E faatura anaˈe na ia Iehova: Nafea e no te aha?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faatura anaˈe na ia Iehova: Nafea e no te aha?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te auraa e faatura?
  • No te aha e tia ˈi ia faahanahana ia Iehova
  • Nafea ia faatura ia Iehova
  • E faatura anaˈe na i te taata atoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A faatura i te feia e tano ia faaturahia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • A faatura ia vetahi ê
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Te faatura ra anei outou na mua i te mau hoa Kerisetiano?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/2 api 3-7

E faatura anaˈe na ia Iehova: Nafea e no te aha?

“O tei faatura mai ia ˈu ra o ta ˈu ïa e faatura ˈtu, area tei vahavaha mai ia ˈu ra, e vahavahahia ïa ratou iho.” — SAMUELA 1, 2:30.

1. E horoahia te re Nobel, tuiroo na te ao atoa nei, na vai, e no te rahiraa eaha ïa te auraa o te reira?

I TE mau matahiti atoa, e horoa e maha faanahonahoraa no Scandinavie i te re Nobel ‘no te feia i rave i te mau ohipa maitai roa ˈˈe no te huitaata i te roaraa o te matahiti i mairi.’ E haamaitai taua mau re ra i te mau tutavaraa e te mau faahopearaa i ravehia i roto i na tuhaa e ono. No te rahiraa, ua riro te re Nobel ei faaturaraa rahi roa ˈˈe o te nehenehe e horoahia i te hoê taata.

2. O vai te Taata e aramoinahia ra i te faatura e te feia e horoa ra i te mau re Nobel, e no te aha e mea tano e ia faatura-taa-ê-hia oia?

2 Oia mau, e ere roa ˈtu i te mea ino ia faatura ˈtu i te feia tei tia ia faaturahia, teie râ, e haamanaˈo anei te feia e horoa ra i teie mau re ia faatura i Tei hamani maitai rahi roa ˈˈe i te huitaata nei? Mai te taime oia i poiete ai i te taata matamua e te vahine matamua, a 6 000 matahiti i teie nei, ua horoa mai taua Taata ra e rave rahi mau haamaitairaa no te huitaata. Noa ˈtu te reira, mea iti roa teie e faatura nei ia ˈna; e faahaamanaˈo paha te reira ia tatou i teie mau parau a Elihu, te hoa o te patereareha ra o Ioba: “Aita roa râ te hoê e parau e, Teihea te Atua, tei hamani ia ˈu ra? o tei horoa mai i te himene i te po ra?” (Ioba 35:10). Te tamau noa nei to tatou Haamaitai rahi i te ‘hamani maitai, ma te horoa i te ûa no nia i te raˈi ra, e te anotau auhune, e te faaîraa mai i to tatou mafatu i te maa e te oaoa.’ (Ohipa 14:16, 17; Mataio 5:45.) O Iehova mau â o Tei horoa maira i “te mau mea tia roa e maitai roa ˈi.” — Iakobo 1:17.

Eaha te auraa e faatura?

3. Eaha te mau parau matamua hebera e heleni tei hurihia na roto i te parau ra “faatura,” e eaha to ratou auraa?

3 Te auraa mau o te parau matamua hebera i hurihia na roto i te parau ra faatura, kavôdh, oia hoi “teiaha.” No reira, e hiˈohia te hoê taata i faaturahia mai te hoê taata mana, o te huti rahi i te manaˈo, o te faahohoˈa ra i te hoê mea. Hau atu, e huri-pinepine-hia te parau ra kavôdh i roto i te mau Papai na roto i te parau ra “hanahana,” o te haapapu i te huru teitei aore ra te faufaa o te taata e faaturahia. Te vai ra te tahi atu parau hebera, yeqar, tei hurihia i te tahi taime na roto i te parau ra “faatura” i roto i te Bibilia, e na roto atoa i te mau parau ra “faufaa” e “taoˈa faufaa.” No reira, i roto i te mau Papai hebera, e tuea te parau, oia hoi te auraa faatura, i te hanahana e i te mea faufaa. I roto i te Bibilia, o timê te parau heleni e tuea i te parau “faatura,” e te horoa atoa ra i te auraa no te hiˈo maitai, te faufaa e te faahiahia.

4, 5. a) Eaha te auraa ia faatura i te hoê taata? b) Nafea te aamu i faatiahia i roto i te Esetera 6:1-9 e tauturu ai ia tatou ia taa i te auraa i teie parau?

4 E faaturahia ïa te hoê taata ma te faaite atu ia ˈna i te hoê tura hohonu e te hiˈo maitai. Ei faahohoˈaraa, e hiˈopoa anaˈe na i te tupuraa i faahitihia i roto i te Bibilia no nia i te ati Iuda haapao maitai ra o Moredekai. I te hoê mahana, ua faaite o Moredekai i te hoê opuaraa ino i faaineinehia no te Arii ra o Ahasueru no Peresia i tahito. I muri iho, i te hoê po aita te arii i nehenehe e taoto, ua faahaamanaˈohia ia ˈna i te ohipa a Moredekai. Ua ani atura oia i ta ˈna mau tavini e: “Eaha te utua e te maitai i hopoihia ˈtu no Moredekai i te reira?” Ua pahono aˈera ratou e: “Aita roa e maitai i ho-atu-hia ˈtu no ˈna.” Auê ïa i te mea maere e! Ua faaora o Moredekai i te arii, e aita oia i haamauruuru ia ˈna! — Esetera 6:1-3.

5 No reira, i te hoê taime tano, ua ani aˈera o Ahasueru i to ˈna tia matamua o Hamana e eaha te ohipa tano ia rave no te taata ta te arii i hinaaro i te faaturatura ˈtu. I taua iho taime, feruri atura o Hamana e: “O vai râ ta te arii i hinaaro i te faaturatura maori râ o vau?” Ua pahono atura o Hamana e e tia ia ahuhia teie taata i te “ahu arii” e ia parahi i nia i “te puaahorofenua ta te arii i mataro i te parahi.” Ua faaoti aˈera oia e: “E ia arataihia i nia i te puaahorofenua na roto i te aroâ o te oire ra, a pii haere ai na mua e, E na reirahia te taata ta te arii i hinaaro i te faaturatura.” (Esetera 6:4-9). E hiˈo-maitai-hia ïa te taata i faaturahia mai te reira te huru e te nunaa atoa.

No te aha e tia ˈi ia faahanahana ia Iehova

6. a) O vai, hau atu i te mau taata atoa, o tei tano e ia faatura tatou? b) No te aha te parau ra “rahi” e faataa maitai ai ia Iehova?

6 I roto i te roaraa o te Aamu, ua faaturahia te tahi mau taata, e mea pinepine ma te tano ore (Ohipa 12:21-23). Teie râ, o vai i nia ˈˈe i te mau taata atoa tei tia ia faaturahia? Ma te papu e o te Atua ra o Iehova! E te reira no to ˈna “rahi” o tei hau ê. Mea pinepine teie parau i te faaohipahia no ˈna. O ˈna te Atua Rahi, te Tumu Rahi, te Poiete Rahi, te Arii Rahi, te Orometua Rahi, te Fatu Rahi (Salamo 48:2; Koheleta 12:1; Isaia 30:20; 42:5; 54:5; Hosea 12:14). Te hoê taata rahi, e taata hanahana ïa oia, e au i te tura, e taata teitei, te mana, te tuiroo e e faatupu i te mǎtaˈu. Eita o Iehova e nehenehe e faaauhia, aita hoê aˈe mea e aifaito ia ˈna, o ˈna te teitei roa ˈˈe. Na ˈna iho e haapapu ra ma te parau e: “O vai ta outou e faaau mai ia ˈu, ia au ia ˈu? e faafaito outou ia ˈu ia vai, ia faito mâua?” — Isaia 46:5.

7. I roto e hia tuhaa tatou e nehenehe ai e parau e eita te Atua ra o Iehova e nehenehe e faaauhia, e no te aha e tano te reira no nia i to ˈna mana?

7 Eita o Iehova e nehenehe e faaauhia i roto e hitu na tuhaa, o te horoa na tatou nei i te mau tumu taa ê no te faatura ia ˈna. A tahi, e au ia ˈna te mau faaturaraa rahi roa ˈˈe no te mea e e mana faaau ore to ˈna. O te Fatu ra o Iehova te Arii Mana hope o te ao taatoa nei. O ˈna to tatou Haava, to tatou Iriti ture, e to tatou Arii. E tia i te feia atoa i nia i te raˈi e i nia i te fenua nei ia faataa i ta ˈna mau ohipa i mua Ia ˈna, aita râ e nehenehe e titau i te tahi mea ia ˈna ra. Mea tano maitai te mau Papai i te faataaraa ia ˈna mai Tei “rahi, e te mana e te mǎtaˈu.” — Deuteronomi 10:17; Isaia 33:22; Daniela 4:35.

8. No te aha e nehenehe ai e parau e a) eita te tiaraa o Iehova e nehenehe e faaauhia? b) aita e faaauraa to to ˈna tiaraa Atua mure ore?

8 Te piti, e au i te Atua ra o Iehova te mau faaturaraa rahi roa ˈˈe no te mea e e tiaraa faaau ore to ˈna. O ˈna ‘te Mana e te Teitei,’ te Teitei roa ˈˈe. Ua hau roa oia i te teitei i ta ˈna mau poieteraa i nia i te fenua nei (Isaia 40:15; 57:15; Salamo 83:18). Te toru, e tia ia faatura i te Atua ra o Iehova hau atu i te tahi atu taata no te mea e eita e nehenehe e faaau i to ˈna tiaraa Atua mure ore. O ˈna anaˈe aita to ˈna e haamataraa, te vai nei oia mai tahito mai â e a muri noa ˈtu. — Salamo 90:2; Timoteo 1, 1:17.

9. I roto i teihea auraa eita o Iehova e nehenehe e faaauhia no nia i a) to ˈna hanahana? b) to ˈna mau ateributi matamua?

9 Te maha, e au i te Atua ra o Iehova te faaturaraa rahi roa ˈˈe no te rahi o to ˈna iho hanahana. O ˈna “te Metua o te maramarama.” No te rahi o to ˈna anaana, e ore roa te hoê taata e ora i te hiˈoraa ia ˈna. E faatupu mau oia i te mǎtaˈu (Iakobo 1:17; Exodo 33:22; Salamo 24:10). Te pae, e tia ia tatou ia horoa i te faatura rahi roa ˈˈe i te Atua ra o Iehova no to ˈna mau ateributi faahiahia roa. E Atua mana hope o ˈna, aita e otia to to ˈna puai; ua ite o ˈna i te mau mea atoa, aita e otia to to ˈna paari; eita e nehenehe e faaau i to ˈna parau-tia; e o ˈna te hohoˈa mau o te aroha. — Ioba 37:23; Maseli 3:19; Daniela 4:37; Ioane 1, 4:8.

10. I roto i teihea auraa eita o Iehova e nehenehe e faaauhia no nia i a) ta ˈna poieteraa e te mea e fatuhia e ana? b) to ˈna iˈoa e to ˈna roo?

10 Te ono, e au i te Atua ra o Iehova te faaturaraa rahi roa ˈˈe no ta ˈna poieteraa faahiahia mau. O ˈna te Poiete e o ˈna ïa te Fatu rahi o te mau mea atoa i nia i te raˈi e i nia i te fenua nei. Te taio nei tatou i roto i te Salamo 89:11 e: “Na oe te mau raˈi nei, e na oe atoa te fenua.” Te hitu, e au i te Atua ra o Iehova te faatura hau atu i te tahi atu taata no to ˈna iˈoa e no to ˈna roo eita e nehenehe e faaauhia. O ˈna anaˈe teie e amo ra i te iˈoa Iehova, oia hoi te auraa ‘Te faariro nei Oia.’ — Hiˈo Genese 2:4, Tatararaa a te ao apî, iritiraa beretane e te faahororaa no te matahiti 1984, nota.

Nafea ia faatura ia Iehova

11. a) Na roto i teihea mau ravea tatou e nehenehe ai e faatura ia Iehova? b) Nafea, na roto i to tatou tiaturiraa, tatou e nehenehe mau ai e faatura ia Iehova?

11 Ia tuatapapa anaˈe tatou i te mau huru maitai atoa o Iehova, e aniani tatou e nafea tatou e nehenehe ai e faatura ia ˈna. Mai ta tatou e ite, e nehenehe tatou e faatura i te Atua ma te faaite i te mǎtaˈu e te tura, ma te auraro ia ˈna, ma te haapao ia ˈna i roto i to tatou mau haerea atoa, ma te horoa i te mau ô, ma te pee ia ˈna e ma te faatae atu ia ˈna i te tahi mau aniraa. E nehenehe atoa tatou e faatura ia ˈna ma te faaroo ia ˈna e ma te tiaturi ia ˈna noa ˈtu te mau ohipa e tupu mai. “E tiaturi ia Iehova ma to [mafatu] atoa ra,” o ta te Bibilia ïa e aˈo maira. E faatura ïa tatou ia Iehova ma te tiaturi papu i ta ˈna mau parau atoa. Ei hiˈoraa, te parau nei oia e: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe.” (Maseli 3:5; Isaia 41:10). Te taata aita e tiaturi taatoa ra i te Atua, aita ïa oia e faatura ra ia ˈna.

12. Nafea tatou e nehenehe ai e faatura ia Iehova na roto i te auraro e te mǎtaˈu?

12 Te tahi atu huru no te faatura i te Atua ra o Iehova, o tei tuea i ta tatou i ite aˈenei, o te auraroraa ïa ia ˈna. No reira, mea faufaa roa ïa te hoê huru maitai: e tia ia faaite i te Atua i te mǎtaˈu paieti ia ore oia e au mai ia tatou. Te faaite nei te mau parau ta Iehova i faahiti ia Aberahama i muri aˈe i to ˈna haapapuraa i to ˈna auraro ma te tamata i te pûpû atu i ta ˈna tamaiti ra o Isaaka ei tusia, i te taairaa e vai ra i rotopu i te mǎtaˈu e te auraro. “Ua ite atura hoi au i teie nei, ta Iehova ïa i parau, e e mǎtaˈu to oe i te Atua.” (Genese 22:12). Ma te parau no nia i te mau hopoia a te mau tamarii i nia i to ratou mau metua, ua faaite atoa te aposetolo Paulo e ua tuea te auraro e te faatura (Ephesia 6:1-3). No reira, e faatura tatou i te Atua ma te auraro i ta ˈna mau faaueraa, e ere hoi i te mea teimaha. I te parau mau, aita tatou e faatura i te Atua ra o Iehova ia ore anaˈe tatou e auraro ia ˈna. — Ioane 1, 5:3.

13. Mai te peu e e faatura tatou i te Atua ra o Iehova, eaha to tatou huru feruriraa no nia i ta tatou mau ohipa e ta tatou mau opuaraa?

13 Hau atu, e nehenehe tatou e faatura i te Atua ra o Iehova ma te haapao i te mau parau i faahitihia i roto i te Maseli 3:6 e: “Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” I roto i teie tuhaa, te horoa nei te pǐpǐ ra o Iakobo i te hoê aˈoraa maitai. Maoti i te tiaturi ia tatou iho e i ta tatou iho mau ravea ma te opua no ananahi, e tia ia tatou ia parau e: “I tia [ia Iehova] ra, e ia maoro to tatou aho, e rave ïa tatou i teie, e i tera.” (Iakobo 4:15). Tau matahiti i teie nei, ua matau te Taatiraa a te Feia haapii i te Bibilia o te ao atoa nei i te apiti i te mau faahitiraa atoa no nia i te mau ohipa e tupu i mua mai i na leta e piti D.V., haapotoraa ïa no te parau ra Deo Volente, “ia hinaaro te Atua.”

14. a) No te faatura ia Iehova, eaha to tatou huru ia au i ta tatou mau tutavaraa? b) Na roto i teihea huru feruriraa te mau buka a te Taiete Watch Tower e neneihia ˈi?

14 E faatura atoa tatou ia Iehova ma te faaite i te haehaa e ma te faahoˈi ia ˈna ra i te maitai o ta tatou mau manuïaraa. Te horoa maira te aposetolo Paulo i te hiˈoraa, a parau ai oia no nia i ta ˈna taviniraa e: “Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faarahi i te pape, na te Atua râ i faatupu. E teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra.” (Korinetia 1, 3:6, 7). Oia, ua tapitapi o Paulo no te faatura, eiaha ia ˈna iho aore ra i te tahi atu taata, i te Atua râ o Iehova. No reira i teie mahana, aita te mau buka a te Taiete Watch Tower e faaite ra i te iˈoa o te feia papai e aita atoa ratou e faaite ra na pihai iho ia ratou i te mau tumu parau ta ratou i papai. No reira, te mea e haafaufaahia ra, e ere ïa te hoê taata, noa ˈtu e o vai oia, o te ite râ e vai ra i roto i teie mau buka, e te reira no te faatura ia Iehova.

15. Eaha te hiˈoraa e faaite ra e mea fifi na te tahi mau taata ia taa i te huru haehaa o te mau Ite no Iehova?

15 I te tahi taime, e maere te mau taata ia tuu anaˈe tatou ia tatou iho i te hiti i mua ia Iehova, o te tahi atu ïa ravea no te faatura ia ˈna. A tau matahiti i teie nei, ua tuu te tahi mau Ite, o tei tamau i te mau matini haapurororaa i Central Park, i New York, no te tamata noa, i te mau ripene o te mau Himene o te Basileia. Ua ani aˈera te hoê tane e te hoê vahine o tei faanehenehe maitai ia raua, e eaha teie pehe. Ma te manaˈo e te paraparau nei oia e te tahi mau Ite no Iehova, ua pahono aˈera te hoê o ratou e: “O te mau Himene o te Basileia n° 4.” “E, na vai râ i papai i te reira?” ta raua ïa i pahono atu. Ua parau aˈera te Ite e: “Auê! aita tatou i ite i te reira!” Ua parau faahou atura raua e: “Eita te feia e faaineine nei i teie mau pehe e rave i te reira ma te ore e faaite i to ratou iˈoa.” E ua parau aˈera te Ite e: “Oia, te mau Ite no Iehova.” Oia mau, e na reira ratou no te faatae i te taatoaraa o te tura i te Atua ra o Iehova.

16. Nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i to tatou reo no te faatura i te Atua ra o Iehova?

16 Te tahi atu ravea no te faatura ia Iehova, o te faaohiparaa ïa i to tatou vaha no te horoa i te faaiteraa no nia ia ˈna. Mai te peu e te hinaaro mau nei tatou e faatura ia Iehova, ia faaite ïa tatou i te reira ma te poro maite i te parau apî maitai o te Basileia. E nehenehe tatou e na reira ma te haere i tera e tera fare e ma te faaohipa i te tahi atu mau huru pororaa, ma te haafaufaa i te mau taime no te horoa i te faaiteraa faanaho-ore-hia e te amuiraa (Ioane 4:6-26; Ohipa 5:42; 20:20). Hau atu, e nehenehe tatou e faatura i to tatou Atua ma te faaoto i to tatou reo i te mau putuputuraa o te amuiraa, ma te pahono e ma te himene i ta tatou mau himene o te Basileia ma to tatou mafatu atoa (Hebera 2:12; 10:24, 25). I roto i ta tatou mau aparauraa i te mau mahana atoa, e nehenehe atoa tatou e faatura i te Atua ra o Iehova na roto i te ravea o to tatou nei vaha. Na roto i te hoê tutavaraa iti, e nehenehe tatou e aratai i te aparauraa i nia i te mau tumu parau maitatai i te pae varua e te faaitoito, e o te Atua ra o Iehova te faaturahia. — Salamo 145:2.

17. a) Nafea to tatou haerea maitai e nehenehe ai e faatura ia Iehova? b) Eaha te faahopearaa o te hoê haerea ino i roto i taua tuhaa ra?

17 Mai te peu e mea maitai mau ia faatura i te Atua ra o Iehova na roto i te ravea o to tatou nei vaha, mea faufaa atoa ia na reira na roto i to tatou haerea. Ua faautua o Iesu i te feia e faatura ra i te Atua na roto i te ravea o te vaha, area to ratou mafatu râ, ua atea roa ïa ia ˈna (Mareko 7:6). E ore roa ˈtu te hoê haerea ino e faahanahana i te Atua ra o Iehova. No reira e taio tatou i roto i te Roma 2:23, 24 e: “O oe hoi o tei teoteo i te ture ra, te faaino ra hoi oe i te Atua i te faahaparaa i taua ture ra? Ua faainohia hoi te iˈoa o te Atua i ǒ te Etene ia outou, mai tei papaihia ra.” I te mau matahiti hopea nei, ua tiavaruhia tau tausani taata i roto i te mau amuiraa a te nunaa a Iehova. Mea papu e ua hau atu â te feia o tei pee i te hoê haerea faatura ore, o tei ore râ i tiavaruhia no te mea e ua faaite ratou i te hoê tatarahapa hohonu. Ua faatura na taua feia ra ia Iehova na roto i to ratou vaha, aita râ ratou i faatura ia ˈna na roto i to ratou haerea.

18. a) No te faahoˈi ia Iehova i te tura e tano ia ˈna, eaha ta te feia e haamaitai-rahi-hia ra i roto i ta ratou taviniraa e faaau ra e mea faufaa? b) Nafea te haerea o te tahi mau tahuˈa i te tau o Malaki e faaite ai e e tia ia ratou ia tapitapi no te reira?

18 Ua haamaitai-rahi-hia te mau kerisetiano e ohipa nei i roto i te mau tuhaa taa ê o te taviniraa ma te taime atoa — i te Betela, i roto i te taviniraa haaati aore ra mitionare, aore ra i roto i te tuhaa pionie: e rave rahi ta ratou mau ravea no te faatura ia Iehova. Noa ˈtu eaha te ohipa i horoahia na ratou, e tia ia ratou ia rave maitai i te reira ma te ‘haapao maitai i te mea iti e i te mea rahi atoa.’ (Luka 16:10.) Mai te huru ra ïa e ua faahohoˈahia to ratou tiaraa maitai — noa ˈtu e aita i faataipehia — e to te mau tahuˈa e te mau ati Levi no Iseraela i tahito ra. Teie râ, no te haapao ore o te tahi mau tahuˈa i te tau o Malaki, ua parau aˈera o Iehova e: “E teie nei, e metua vau ra, teihea taua tura no ˈu ra? e e fatu hoi au ra, teihea vau i te mǎtaˈuraahia?” (Malaki 1:6). Ua haavahavaha na taua mau tahuˈa ra i te iˈoa o te Atua ma te pûpû i te mau animala matapo, te pirioi e tei maˈihia ei tusia. Oia atoa i teie mahana, ia ore anaˈe te feia e amo ra i te mau hopoia o te taviniraa faufaa mau e tutava no te horoa i te mea maitai aˈe, e tano ïa no ratou, na mua roa, te aˈoraa ta te Atua ra o Iehova i horoa no taua mau tahuˈa ra. Oia mau, eita ïa ratou e faatura i te Atua mai tei tia ia ratou ia faatura.

19. a) Mai ta te Maseli 3:9 e faaite ra, eaha te tahi atu ravea e vai ra ia tatou no te faatura ia Iehova? b) Eaha te tahi atu ravea faufaa e vai ra no te faatura ia Iehova?

19 Te tahi atu ravea no te faatura i te Atua ra o Iehova, o te tururaa ïa i te pae faufaa i te ohipa pororaa i roto i te ao taatoa nei ta ˈna e faatia ra. “E faatura ˈtu ia Iehova i ta oe ra mau taoˈa rarahi, e te oho matamua o ta oe atoa ra taoˈa ia tupu,” o te aˈoraa ïa i faataehia ia tatou nei (Maseli 3:9). Ua riro te haamaitairaa no te horoa i teie mau ô ei ravea no te faatura i te Atua ra o Iehova, o te ore e tia ia tatou ia haafaufaa ore. E nehenehe atoa tatou e faatura i te Atua ra o Iehova ma te pure ia ˈna na roto i te mau arueraa e te mau haamaitairaa (Paraleipomeno 1, 29:10-13). Mai te peu e e haafatata ˈtu tatou ia ˈna ma te haehaa e te tura hohonu, ia pure anaˈe tatou ia ˈna, e faatura ïa tatou i te Atua.

20. a) O vai te mau taata ta te feia e faatura pinepine ra, e mea nafea? b) Ma te auraro i teihea faaueraa tatou e nehenehe ai e faatura hau atu â ia Iehova?

20 I teie mahana, e rave rahi mau taata, te mau taurearea iho â râ, o te faatura nei i te feia ta ratou e haafaahiahia nei ma te pee i to ratou haerea: te paraparau nei e te ohipa nei ratou mai taua feia ra. Mea pinepine te feia ta ratou e pee ra, e mau taata tuiroo i te pae o te faaetaetaraa tino aore ra o te teataraa. I to ratou aˈe pae, e tia i te mau kerisetiano ia faatura i te Atua ra o Iehova ma te tutava no te pee i to ˈna hiˈoraa. O ta te aposetolo ïa e faaitoito maira i te na ôraa e: “E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra; ei haerea aroha to outou.” (Ephesia 5:1, 2). Oia, ma te tutava no te pee i te hiˈoraa o Iehova, e faatura tatou ia ˈna.

21. a) Na te aha e tauturu ia tatou ia faahanahana e ia faatura ia Iehova? b) Eaha te haamaitairaa ta Iehova e horoa i te feia e faatura ra ia ˈna?

21 Ma te papu mau, e nehenehe tatou e faahanahana e e faatura i te Atua na roto e rave rahi mau ravea, e e tia ia tatou ia haafaufaa i teie mau ravea. Eiaha e moehia ia tatou e ma te haapii tamau i ta ˈna Parau e ma te faarahi i to tatou ite no nia ia ˈna, mea ohie aˈe na tatou ia faatura ˈtu ia ˈna. Eaha ïa te haamaitairaa? “O tei faatura mai ia ˈu ra, o ta Iehova ïa e parau ra, o ta ˈu ïa e faatura ˈtu.” (Samuela 1, 2:30). E tae mai te mahana i reira Iehova e faatura ˈi i te feia e haamori ra ia ˈna, ma te horoa i te ora mure ore no ratou i roto i te oaoa, i nia i te raˈi, no te faatere e ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, aore ra i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ I te rahiraa o te taime, o vai ta te taata e faatura ra, e te moe nei ia ratou i te faatura ia vai?

◻ Eaha te auraa ia faatura i te hoê taata, e nafea tatou e nehenehe ai e na reira?

◻ Eaha te tahi mau tumu matamua no reira e tano ai e ia faaturahia te Atua ra o Iehova?

◻ Eaha vetahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faatura ia Iehova?

◻ Nafea Iehova e haamaitai ai i te feia e faatura ra ia ˈna?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono