VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/8 api 16-21
  • A faatura ia vetahi ê

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faatura ia vetahi ê
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faatura Iehova i te taata
  • Ua faatura Iesu ia vetahi ê
  • Ua faaite Paulo i te faatura
  • Te faaiteraa i te faatura i to tatou nei tau
  • Te faaturaraa ia Iehova
  • E faatura anaˈe na i te taata atoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A faatura i te feia e tano ia faaturahia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • E faatura anaˈe na ia Iehova: Nafea e no te aha?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te faatura ra anei outou na mua i te mau hoa Kerisetiano?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/8 api 16-21

A faatura ia vetahi ê

“A faatura outou na mua te tahi i te tahi.”—ROMA 12:10, MN.

1, 2. (a) Eaha te tia ia tatou ia haamatau i te rave no te faaite i to tatou haehaa? (b) Nafea te Bibilia e faahiti pinepine ai i te parau ra “faatura,” e mea ohie aˈe no vai ma ia faaite i te faatura?

UA HAAMATARA ta tatou tumu parau na mua ˈtu i te aˈoraa a te Parau a te Atua: “E o outou atoa . . . ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.” (Petero 1, 5:5) Hoê ravea ia faaahuhia tatou i te haehaa, o te haamatauraa ïa i te faatura ia vetahi ê.

2 Ua faahiti-pinepine-hia te parau ra “faatura” i roto i te Bibilia no te faataa i te tura, te faufaaraa e tia ia tatou ia faaite ia vetahi ê e te haapaoraa ˈtu ia ratou. E faatura tatou ia vetahi ê na roto i te faaiteraa i te maitai i nia ia ratou, te faaturaraa i to ratou tura, te faarooraa i to ratou manaˈo, te ineineraa i te rave i tei titauhia ia tatou ma te tano. E ere ïa i te mea fifi no te feia haehaa ia na reira. Area no te feia teoteo ra, mea fifi paha ïa ia faaite i te faatura mau e e tamata râ paha ratou i te titau i te mau haamaitairaa ma te faatietie ia vetahi ê ma te haavarevare.

E faatura Iehova i te taata

3, 4. Nafea to Iehova faaturaraa ia Aberahama, e no te aha?

3 Te horoa maira Iehova i te hiˈoraa e faaite i te faatura. Ua poiete oia i te taata e te tiamâraa e maiti e aita oia i faariro ia ratou mai te mau matini. (Petero 1, 2:16) Ei hiˈoraa, ua parau oia ia Aberahama e e haamouhia Sodoma no to ˈna ino rahi, teie ta Aberahama i ani: “E haamou atoa anei oe i te feia parau-tia, e te paieti ore? Peneiaˈe e pae ahuru pue taata parau-tia tei taua oire ra: e haamou â oe, eita oe e faaora i taua vahi ra i taua na taata parau-tia e pae ahuru?” Ua pahono Iehova e e ore oia e haamou i te oire no na taata parau-tia e 50. Ua tamau â Aberahama i te taparu ma te haehaa. E mai te peu e e 45 noa? e 40? e 30? e 20? 10? Ua haapapu aˈera Iehova ia Aberahama e e ore oia e haamou ia Sodoma mai te peu e e ite-noa-hia hoê ahuru taata parau-tia.—Genese 18:20-33.

4 Ua ite Iehova e aita e vai ra hoê ahuru taata parau-tia i Sodoma, teie râ, ua faatura oia ia Aberahama na roto i te faarooraa i to ˈna manaˈo e te haapaoraa ˈtu ia ˈna. No te aha? No te mea “ua faaroo” Aberahama “ia Iehova; e ua faariro atura oia i te reira ei parau-tia na ˈna.” Ua parauhia e e “taua” Aberahama “no te Atua.” (Genese 15:6; Iakobo 2:23) Hau atu â, ua ite Iehova e ua faatura Aberahama ia vetahi ê. I te tupuraa te hoê aimârôraa no nia i te tuhaa fenua i rotopu i ta ˈna mau tiai animala e ta ta ˈna tamaiti fetii o Lota, ua faatura Aberahama ia Lota ma te faaue ia ˈna ia maiti na mua i te vahi ta ˈna e hinaaro. Ua maiti Lota i ta ˈna i manaˈo e e fenua maitai roa ˈˈe, area o Aberahama ra, ua haere ïa i te tahi atu vahi.—Genese 13:5-11.

5. Nafea to Iehova faaturaraa ia Lota?

5 Ua faatura atoa Iehova i te taata parau-tia ra o Lota. Hou Sodoma a haamouhia ˈi, ua parau oia ia Lota ia horo i nia i te hoê vahi mouˈa. Ua parau râ Lota e aita oia e hinaaro e haere i reira; mea au aˈe na ˈna e haere i te oire fatata no Zoara, noa ˈtu e tei roto taua oire ra i te tuhaa o te haamouhia. Ua na ô aˈera Iehova ia Lota e: “Inaha, ua faatia atu vau i ta oe parau i tena na, e eita ˈtura taua oire nei ta oe i parau mai na e pohe ia ˈu.” Ua faatura Iehova i te taata haapao maitai ra o Lota na roto i te faatiaraa i to ˈna hinaaro.—Genese 19:15-22; Petero 2, 2:6-9.

6. Nafea to Iehova faaturaraa ia Mose?

6 I to Iehova faahoˈiraa ia Mose i Aiphiti no te faatiamâ i To ˈna nunaa i te faatîtîraa e no te parau ia Pharao e tuu i To ˈna nunaa, ua pahono aˈera Mose e: “E tau Fatu, e ere au i te taata parau [“ohie,” MN].” Ua haapapu Iehova ia Mose e: “Ei pihai-atoa-iho vau i to vaha, e na ˈu e faaite ia oe i te parau ia parau oe ra.” Ua haamarirau noa râ Mose. I reira ua tamǎrû faahou Iehova ia Mose e ua rave oia e ia apee to ˈna tuaana o Aarona ia ˈna ei auvaha.—Exodo 4:10-16.

7. No te aha Iehova i ineine ai i te faatura ia vetahi ê?

7 I roto i teie mau hiˈoraa atoa, ua faaite Iehova i to ˈna ineineraa e faatura ia vetahi ê, te feia iho â râ i tavini ia ˈna. Noa ˈtu e mea taa ê ta ratou i ani i ta Iehova i opua na mua, ua haapao oia i ta ratou mau aniraa e ua faatia oia i te reira mai te peu e aita te reira e haafifi ra i ta ˈna opuaraa.

Ua faatura Iesu ia vetahi ê

8. Nafea to Iesu faaturaraa i te hoê vahine maˈi roa?

8 Ua pee Iesu i te hiˈoraa o Iehova e faatura ia vetahi ê. I te hoê taime i roto i te hoê nahoa taata, te vai ra te hoê vahine e tapahi to ˈna 12 matahiti i teie nei. Aita te mau taote i nehenehe e rapaau ia ˈna. I raro aˈe i te Ture a Mose, mea viivii oia e eita e tia ia ˈna ia haere na roto i te nahoa. Ua haere atura oia i muri ia Iesu, tapea ˈtura i to ˈna hiti ahu, e ora ˈtura oia. Aita Iesu i onoono i nia i te mau tuhaa iti huˈahuˈa o te Ture, ma te faahapa ia ˈna no ta ˈna ohipa i rave. Aita, no to ˈna ite i te mau huru tupuraa, ua faatura oia ia ˈna ma te parau e: “E tau tamahine, i ora oe i to faaroo; a haere ma te hau, e ma te ora i to maˈi.”—Mareko 5:25-34; Levitiko 15:25-27.

9. Nafea to Iesu faaturaraa i te hoê Etene?

9 I te tahi atu taime, ua parau te hoê vahine ati Kanaana ia Iesu e: “E te Fatu, e te Tamaiti a Davida, e aroha mai oe ia ˈu; ua rahi roa te pohe o tau tamahine i te hoê demoni.” I te mea e ua ite oia e ua tonohia mai oia i te nunaa Iseraela ra eiaha i te mau Etene, ua na ô Iesu e: “E mea au ore ia rave i te maa a te tamarii [o Iseraela] ra a titiri atu ai na te urî [iti oia hoi te mau Etene].” Ua pahono te vahine e: “Oia mau, . . . te amu nei râ te urî [iti] i te huˈa rii maa i mairi no nia i te amuraa a to ratou ra mau fatu.” Na ô atura Iesu e: “E teie nei vahine e! e faaroo rahi to oe: o ta oe i hinaaro na, ia na reirahia oe.” Ua ora mai ta ˈna tamahine. Ua faatura Iesu i teie vahine Etene no to ˈna faaroo. Ua tamǎrû atoa to ˈna parauraa “te urî iti” eiaha te mau urî taehae, i te tupuraa e ua faaite i to ˈna aroha.—Mataio 15:21-28.

10. Eaha te haapiiraa puai ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ, e no te aha mea faufaa te reira?

10 Ua tamau noa Iesu i te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa ia haehaa tatou e ia faatura ia vetahi ê, i te mea e te vai noa ra te fifi ra “o vau na mua” i rotopu ia ratou. I te hoê taime i muri aˈe i to ratou mârôraa, ua ani Iesu e: “Eaha ta outou i mârô noa ia outou iho?” Mamû noa ihora ratou, no te mea “i mârô na hoi ratou iho i te aratia ra [“o vai,” MN] to ratou e hau i te rahi.” (Mareko 9:33, 34) E tae noa ˈtu i te po hou Iesu a pohe ai, “e mârôraa hoi tei tupu i roto ia ratou [“o vai,” MN] to ratou e hau i te mana.” (Luka 22:24) No reira i roto i te amuraa Pasa, “ua ninii ihora [Iesu] i te pape i roto i te hoê auˈa, ua horoi atura i te avae o te mau pǐpǐ.” E haapiiraa puai mau â teie! E Tamaiti hoi Iesu na te Atua, to muri noa mai oia ia Iehova i roto i te ao taatoa. Ua horoa râ oia i ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê haapiiraa maitai na roto i te horoiraa i to ratou avae. Teie ta ˈna i parau: “Ua horoa ˈtu na hoi au i te [“hiˈoraa,” MN] na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.”—Ioane 13:5-15.

Ua faaite Paulo i te faatura

11, 12. I muri aˈe i to Paulo riroraa ei Kerisetiano, eaha ta ˈna i haapii, e nafea to ˈna faaohiparaa i teie haapiiraa i nia ia Philemona?

11 Ei pee i te Mesia, ua faaite te aposetolo Paulo i te faatura ia vetahi ê. (Korinetia 1, 11:1) Teie ta ˈna i parau: “Aore hoi [matou] i titau i ta te taata nei haamaitai . . . I mǎrû noa râ matou i roto ia outou, mai te [hoê metua vahine] i poihere i ta ˈna ra tamarii.” (Tesalonia 1, 2:6, 7; MN) E haapao te hoê metua vahine i ta ˈna mau tamarii nainai. I muri aˈe i to Paulo riroraa ei Kerisetiano, ua haapii oia i te riro ei taata haehaa e i te faatura i to ˈna mau hoa Kerisetiano ma te rave maitai ia ratou. A na reira ˈi oia, ua faatura atoa oia i to ratou tiamâraa e maiti, ua itehia te reira i roto i te hoê ohipa i tupu a tapeahia ˈi oia i Roma.

12 Ua faaroo o Onesimo, te hoê tavini i horo ê, i te haapiiraa a Paulo. Ua riro mai oia ei Kerisetiano e ei hoa no Paulo. O Philemona te fatu o teie tavini, e Kerisetiano atoa oia e faaea ra i Asia Iti. I roto i te hoê rata na Philemona, ua papai Paulo e mea faufaa Onesimo no ˈna, ma te parau e: “I hinaaro hoi au i te tapea ia ˈna i ǒ nei ia ˈu nei.” Ua faahoˈi râ Paulo ia Onesimo ia Philemona ra, no te mea ua papai oia e: “Aita râ vau e rave noa i tei ore i tia ia oe ra; ia riro to oe hamani maitai no te hinaaro mau, eiaha no te tahi mea ê.” Aita Paulo i faaohipa i te mea ra e e aposetolo oia, ua faatura râ oia ia Philemona na roto i te oreraa e ani i te tapea ia Onesimo i Roma. Hau atu â, ua faaue Paulo ia Philemona ia faatura ia Onesimo, ma te faariro ia ˈna ei ‘hau atu i te tavini, ei taeae here ra.’—Philemona 13-16.

Te faaiteraa i te faatura i to tatou nei tau

13. Eaha ta te Roma 12:10 e faaue ra ia tatou ia rave?

13 Te aˈo maira te Parau a te Atua e: “A faatura outou na mua te tahi i te tahi.” (Roma 12:10, MN) Te auraa eiaha tatou e tiai e na vetahi ê e faatura mai ia tatou na mua, na tatou râ e haamata. “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” (Korinetia 1, 10:24; Petero 1, 3:8, 9) No reira te mau tavini a Iehova e imi ai i te mau ravea no te faaite i te faatura i te mau melo o te utuafare, i te mau hoa Kerisetiano i roto i te amuiraa, e tae noa ˈtu i te feia i rapaeau i te amuiraa.

14. Nafea te faatura e faaitehia ˈi i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo?

14 Te parau ra te Bibilia e: “O te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa.” (Korinetia 1, 11:3) Te titau ra Iehova i te tane ia rave i ta ˈna vahine mai te Mesia i haapao i te amuiraa. I roto i te Petero 1, 3:7, te faauehia ra te tane ia ‘faatura’ i ta ˈna vahine mai “te farii paruparu ra.” E nehenehe oia e na reira ia faaite oia i te hinaaro mau e faaroo e e haapao i te mau manaˈo o ta ˈna vahine. (Genese 21:12) E farii paha oia i te maitiraa matamua a ta ˈna vahine mai te peu e aita te tahi faaueraa tumu Bibilia e ofatihia ra, e e tauturu e e rave maitai ta ˈna tane ia ˈna. Area “te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) E faaroo oia i ta ˈna tane, eita oia e rave noa ia upootia oia, eita oia e faahaehaa aore ra e faaooo ia ˈna. E faaite oia i te haehaa na roto i te oreraa e tamata i te faatere i ta ˈna tane, noa ˈtu e mea aravihi roa oia i roto i te tahi mau tuhaa.

15. Nafea te ruhiruhia e haapaohia ˈi, e eaha to ratou huru e tia ˈi?

15 I roto i te amuiraa Kerisetiano, te vai ra te mau taata e tia ia faaturahia, mai te mau ruhiruhia. “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata [te tane aore ra te vahine] tahito.” (Levitiko 19:32) E parau mau iho â râ no te feia i tavini ia Iehova ma te haapao maitai e rave rahi matahiti i te maoro, no te mea “e korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Maseli 16:31) E tia i te mau tiaau ia horoa i te hiˈoraa na roto i te faaiteraa i te faatura e tano i nia i te mau hoa Kerisetiano paari aˈe ia ratou. Parau mau, e tia atoa i te feia paari ia faaite i te hoê haerea faatura i nia i te feia api aˈe, te feia iho â râ e amo ra i te hopoia e tiai i te nǎnǎ.—Petero 1, 5:2, 3.

16. Nafea te mau metua e te mau tamarii e faatura ˈi te tahi i te tahi?

16 E tia i te feia apî ia faatura i to ratou mau metua: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai.) Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” Area te mau metua ra, e faatura ratou i ta ratou mau tamarii, no te mea te faauehia ra ratou ‘eiaha e faaooo atu i ta ratou mau tamarii ia riri, ia haapii râ ia ratou e ia paari [i roto i] te aˈo [e te mau faaararaa a Iehova].’—Ephesia 6:1-4; MN; Exodo 20:12.

17. Ia “rahi atu” tatou “i te faatura” ia vai ma?

17 E tia atoa ia faatura i te feia e rohi ra i te tavini i te amuiraa: “O te mau [“taata paari e faatere,” MN] maitai ra, ia rahi atu ïa i te faatura ˈtu, ia hau atu râ i tei ohipa i te aˈo e te haapii ra.” (Timoteo 1, 5:17) Hoê ravea no te faaite ia ratou i teie tura, o te peeraa ïa i te Hebera 13:17: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou.”

18. Eaha te tia ia tatou ia faaite i nia i te feia i rapaeau i te amuiraa?

18 E tia anei ia tatou ia faatura i te feia i rapaeau i te amuiraa? E. Ei hiˈoraa, te faauehia ra tatou: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra.” (Roma 13:1) E feia faatere teie o te ao nei ta Iehova e vaiiho ra ia faatere e tae noa ˈtu i te taime e mono ai ta ˈna Basileia ia ratou. (Daniela 2:44) No reira tatou “e tuu atu [ai] i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa; e telo ta ˈna ra, ei telo ïa; o tei mǎtaˈuhia ra, e mǎtaˈu atu â ïa; o tei faateiteihia ra, e faateitei atu â ïa.” (Roma 13:7) E tia ia tatou ia “faaturatura ˈtu i te taata [te tane aore ra te vahine] atoa.”—Petero 1, 2:17.

19. Nafea tatou e nehenehe ai e “hamani maitai” e e faatura ia vetahi ê?

19 Noa ˈtu e e tia mau â ia tatou ia faatura i te feia i rapaeau i te amuiraa, a tapao na i ta te Parau a te Atua e haamatara ra: “E teie nei, te vai nei ta tatou ravea, e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) Parau mau, te ravea maitai roa ˈˈe no te “hamani maitai” ia vetahi ê, o te anaanataeraa ïa e te haapaoraa i to ratou mau hinaaro i te pae varua. (Mataio 5:3) E nehenehe tatou e na reira na roto i te peeraa i te faahaamanaˈoraa a te aposetolo Paulo: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” Ia faaohipa tatou ma te aravihi i te mau ravea atoa no te poro, ma te ‘rave faahope roa i ta tatou taviniraa,’ aita noa tatou e hamani maitai ra i te mau taata atoa, te faatura atoa ra râ tatou ia ratou.—Timoteo 2, 2:15; 4:5.

Te faaturaraa ia Iehova

20. Eaha tei tupu i nia ia Pharao e ta ˈna mau nuu, e no te aha?

20 Te faatura nei Iehova i ta ˈna mau mea ora i poiete. Mea tano ïa ia faatura tatou ia ˈna. (Maseli 3:9; Apokalupo 4:11) Te na ô atoa ra te Parau a Iehova e: “O tei faatura mai ia ˈu ra o ta ˈu ïa e faatura ˈtu, area tei vahavaha mai ia ˈu ra, e vahavahahia ïa ratou iho.” (Samuela 1, 2:30) I te aniraahia ia Pharao no Aiphiti ia tuu i te nunaa o te Atua, ua pahono oia ma te teoteo e: “O vai Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo?” (Exodo 5:2) I to Pharao tonoraa i ta ˈna mau nuu no te haapohe i te mau ati Iseraela, ua faataa ê Iehova i te Miti Uteute no Iseraela. I to Aiphiti râ auauraa mai ia ratou, ua faahoˈi maira Iehova i te miti. “Te mau pereoo o Pharao e ta ˈna ra nuu, ua hurihia e [Iehova] i raro i te tai.” (Exodo 14:26-28; 15:4) No to Pharao patoiraa ma te teoteo i te faatura ia Iehova, ua pohe aˈera oia ma te ino mau.—Salamo 136:15.

21. No te aha Iehova i au ore ai ia Belesazara, e eaha te faahopearaa?

21 Ua patoi te Arii no Babulonia o Belesazara i te faatura ia Iehova. I roto i te hoê oroa inuraa, ua tâhitohito oia ia Iehova na roto i te inuraa i te uaina i roto i te mau farii moˈa auro e ario no roto mai i te hiero o Ierusalema. E a na reira ˈi oia, ua haamaitai oia i to ˈna mau atua etene. Ua parau râ o Daniela te tavini a Iehova ia ˈna e: “Aore hoi oe i faahaehaa i to oe aau . . . Ua faateitei râ oe ia oe iho i te Fatu o te raˈi ra.” I taua noâ po ra te poheraa o Belesazara e te haruraahia to ˈna basileia.—Daniela 5:22-31.

22. (a) No te aha Iehova i riri ai i te mau raatira o Iseraela e to ratou nunaa? (b) O vai ta Iehova i haamaitai, e eaha te faahopearaa?

22 I te senekele matamua o to tatou tau, te horoa ra te Arii Heroda i te hoê oreroraa parau i mua i te huiraatira, e ua pii aˈera ratou e: “E reo ïa no te Atua, e ere ïa i to te taata.” Ua farii te arii faufaa ore ra i te reira no to ˈna hinaaro i te hanahana. I reira, “ua tairi maira te melahi a te Fatu ia ˈna . . . no te mea aore oia i horoa ˈtu i te haamaitai i te Atua ra.” (Ohipa 12:21-23) Ua faahanahana Heroda ia ˈna iho, eiaha ia Iehova, e ua pohe oia. Aita te mau raatira faaroo i taua tau ra i faatura i te Atua, ua imi ratou i te haapohe i ta ˈna Tamaiti, o Iesu. Ua ite te tahi feia faatere e te haapii ra Iesu i te parau mau, aita râ ratou i pee ia ˈna, no te mea “mea au aˈe na ratou i te faahanahana a te taata i te faahanahana a te Atua.” (Ioane 11:47-53; 12:42, 43, MN) Aita te nunaa taatoa i faatura ia Iehova aore ra i ta ˈna Tia i maiti, o Iesu. I te pae hopea, aita Iehova i faatura faahou ia ratou, ua faarue oia ia ratou e ta ratou hiero i roto i te haamouraa. Ua faaora râ oia i te feia i faatura ia ˈna e ta ˈna Tamaiti.—Mataio 23:38; Luka 21:20-22.

23. Eaha te tia ia tatou ia rave no te ora i roto i te ao apî a te Atua? (Salamo 37:9-11; Mataio 5:5)

23 Te feia atoa e hinaaro e ora i roto i te ao apî a te Atua i muri aˈe teie nei faanahoraa e haamouhia ˈi, e tia ïa ia ratou ia faatura i te Atua e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, e e faaroo ia raua. (Ioane 5:22, 23; Philipi 2:9-11) Te feia e ore e faaite i teie faatura, “e tâpû-ê-hia” ïa ratou “i te fenua nei.” Area te feia tia e faatura e e faaroo i te Atua e i te Mesia, o ratou te “parahi i te fenua.”—Maseli 2:21, 22.

Faahaamanaˈoraa

◻ Eaha te auraa e faatura ia vetahi ê, e nafea to Iehova na reiraraa?

◻ Nafea to Iesu e to Paulo faaturaraa ia vetahi ê?

◻ O vai te au ia faaturahia i to tatou nei tau?

◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia faatura ia Iehova e ia Iesu?

[Hohoˈa i te api 17]

Ua faatura Iehova ia Aberahama ma te haapao atu i ta ˈna taparuraa

[Hohoˈa i te api 18]

I roto i te mau faaipoiporaa manuïa, e faatura te tane e te vahine faaipoipo te tahi i te tahi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono