E faaite anaˈe i te parau apî maitai ma te manaˈo maitai
1 Mea au na tatou pauroa ia oaoa e ia mauruuru i ta tatou ohipa e rave ra, i roto iho â râ i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Nohea mai taua manaˈo mauruuru ra? A tahi, no te mea e huru manaˈo maitai to tatou, a tutava ˈi tatou—e tutavaraa hoona mau hoi—i te tauturu ia vetahi ê. (Mas. 11:25) E tia i ta tatou huru faaiteraa i te parau apî maitai ia haapapu e te tiaturi mau ra tatou i te mea o ta tatou e parau ra. Mai te peu e e paraparau tatou ma te aau tae, e ite-papu-hia ïa to tatou huru haavare ore e to tatou iho manaˈo papu. (Luka 6:45) Ia faaineine tatou i te mea o ta tatou e parau, e papu aˈe ïa tatou ia paraparau atu tatou i te taata o ta tatou tuhaa fenua. E tano iho â râ te reira i te avaˈe Setepa, ia pûpû tatou i te buka ra La vie: comment est-elle apparue? Évolution ou création? E nehenehe te mau manaˈo i muri nei e tauturu ia tatou ia faaite i te parau apî maitai ma te manaˈo maitai.
2 Ia pûpû tatou i te buka ra “Création,” e nehenehe tatou e parau i te tere matamua e:
◼ “I to matou tauaparauraa e te mau taata no to oe vahi, ua itea mai ia matou e mea tiaturi vetahi i te Atua, area te tahi pae ra, mea fifi roa no ratou ia tiaturi ia ˈna. Eaha to oe manaˈo? [A faaroo i te pahonoraa.] A hiˈo na i te haaferuriraa a te Bibilia no nia i teie parau. [A taio i te Roma 1:20.] E nehenehe ta tatou e ite i te mau haapapuraa o ‘te mana hope e te Atuaraa’ o te Atua, na roto i te hiˈopoaraa i te mau mea o ta ˈna i poiete.” A taio i roto i te buka ra Création te paratarapha hopea o te api 48, e a huti i te ara-maite-raa i nia i te hamaniraa fifi mau o te taoˈa tahi ora. Aore ra a faaohipa i te paratarapha 18 i te api 147 no te faaite e mea nafea te tumu raau, na roto i ta ˈna faanahoraa tereraa pape faahiahia, ia haapapu e ua hamanihia oia e te hoê Poiete. A parau atu i te taata e e vaiiho mai outou i te buka na ˈna mai te peu e e farii oia i te taio.
3 Ia hoˈi atu tatou e farerei i te feia o ta tatou i tauaparau no nia i te vai-mau-raa o te hoê Poiete, e nehenehe tatou e parau e:
◼ “I to ˈu tere i mairi aˈenei, ua tauaparau tâua no nia i te hoê haapapuraa e te vai mau ra te Atua, oia hoi ta ˈna poieteraa faahiahia. Mea fifi anei no oe ia tiaturi e te anaanatae ra te Taata na ˈna i poiete i te ao o te reva, i to tatou oraraa a muri aˈe? [A vaiiho i te taata ia pahono.] Inaha, ua ite aˈena te Poiete eaha te oraraa o te taata no a muri aˈe.” A taio i te Isaia 46:9, 10. Ia au i te anaanatae o te taata, a faaohipa i te mau hohoˈa e te mau tatararaa o te pene 19, i roto i te buka ra Création, no te haamatara i te mau huru tupuraa maitatai roa ta te Atua i tǎpǔ mai. A taio i muri iho i te paratarapha 1 o te pene 20 e a pûpû atu i te hoê haapiiraa Bibilia. Mai te peu e e farii te taata, a haamata i te haapiiraa i nia i te buka ra Te ite.
4 E nehenehe tatou e tamata i teie â faaiteraa no te pûpû i te buka ra “Création”:
◼ “Te mea o ta ˈu i ite i to ˈu tauaparauraa e te mau taata no teie vahi, oia hoi te hiaai nei te rahiraa e ora ma te peapea ore i roto i te hoê ao hau mau. I to oe manaˈoraa, no te aha aita te taata i manuïa i te faatupu i teie mau huru tupuraa? [A faaroo i te pahonoraa.] Peneiaˈe e aau haavare ore to te tahi mau faatere politita, e e ohipa maitai atoa ta ratou e rave nei, tera râ, a hiˈo na i teie aˈoraa paari mau a te Bibilia.” A taio i te Salamo 146:3, 4, e a ani atu i muri iho e: “Te vai ra anei te hoê taata e nehenehe ta ˈna e haamâha i te mau hinaaro o te taata?” A taio i te mau Sal 146 irava 5 e te 6. A faaite i te hohoˈa i te api 251 o te buka ra Création, e a huti i te ara-maite-raa i nia i te mau haamaitairaa o te faatereraa a te Atua. A pûpû atu i te buka.
5 Mai te peu e ua tauaparau tatou i te tere matamua no nia i te faatereraa a te Atua, e nehenehe tatou e tamata i teie faaiteraa i te tere i muri iho:
◼ “I to tâua farereiraa tau mahana i teie nei, ua tauaparau tâua no nia i te manuïa-ore-raa te taata i te faatupuraa i te hau mau i nia i te fenua nei. Te haamanaˈo ra paha oe e ua faataa tâua i te tumu ta te Bibilia e horoa ra no taua manuïa-ore-raa ra. [A taio faahou i te Salamo 146:3.] Ua tapao anei oe e no te aha te Atua e faaue mai ai eiaha e tiaturi i te taata? [A vaiiho i te taata ia pahono.] E farii paha oe e, no ǒ mai te tiaturiraa no te hoê ravea papu, i te Atua. Te faataa maira te Salamo 146:10 e no te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi. [A taio i te irava.] Ia hinaaro tatou e riro ei huiraatira no te Basileia o te Atua, eaha te tia ia tatou ia rave?” A iriti i te buka ra Création i te api 250, a taio i te paratarapha 13 e a haamatara i te Ioane 17:3. A parau atu i te taata e e nehenehe outou e faaite ia ˈna, na roto i te hoê haapiiraa Bibilia, e nafea te noaaraa i te mau mirioni taata te ite e aratai i te ora mure ore. Mai te peu e e farii oia, a pûpû atu i te buka ra Te ite e a haamata i te haapiiraa.
6 Ia poro tatou na te mau fare toa, e nehenehe tatou e pûpû i te buka ra “Création” na roto i teie omuaraa parau poto noa:
◼ “E tere farereiraa taa ê ta matou i teie mahana i te mau taata tapihoo. Te haapeapea paatoa nei tatou i te maraaraa o te ohipa ino e te haavîraa uˈana i to tatou nei vahi. Ia manaˈo anaˈe oe, e ravea anei ta te hoê taata no te faaore i teie fifi? [A faaroo i te pahonoraa.] Tei te Atua ra te ravea.” A iriti i te buka ra Création i te api 196, a taio e a tatara i te Maseli 2:21, 22 faahitihia i te paratarapha 19. A faaite i te upoo parau o te pene 16 e a pûpû atu i te buka.
7 Ia hoˈi atu tatou e farerei i te hoê taata tapihoo ta tatou i vaiiho i te buka ra “Création,” e nehenehe tatou e parau e:
◼ “I to ˈu tere i mairi aˈenei, ua parau atu vau e, tei te Atua anaˈe te ravea papu no nia i te fifi o te ohipa ino e te haavîraa uˈana. Ia au i ta ˈna parau tǎpǔ, e nehenehe tatou e tiaturi e e riro mai te hau i nia i te fenua nei ei ohipa mau. A hiˈo na i te maitiraa e vai ra i mua ia tatou.” A taio i te paratarapha 11 i te api 250 o te buka ra Création, o te faahiti ra i te Salamo 37:37, 38. A tatara ˈtu i te hohoˈa o te api 251 e a taio i te pereota matamua o te paratarapha 14. A pûpû atu i te hoê haapiiraa tamoni ore o te Bibilia i te taata, i ta ˈna vahi raveraa ohipa anei aore ra i to ˈna fare, ia au i ta ˈna e hinaaro.
8 I te mea e e mau ‘hoa rave ohipa tatou no te Atua,’ e tano mau â ia faatupu tatou i te manaˈo maitai ia faaite anaˈe tatou i te parau apî maitai. (Kor. 1, 3:9) Ia tapea noa tatou i taua huru feruriraa ra, e fanaˈo ïa tatou i te mau haamaitairaa e rave rahi a Iehova.