E faaite anaˈe i te parau apî maitai ma te tuutuu ore
1 Ua haafaufaa rahi te mau Kerisetiano matamua i ta ratou taviniraa. Teie ta Luka e parau ra: “E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” (Ohi. 5:42) Aita e mea e nehenehe e tapea ia ratou, aita atoa te hamani-ino-raa! (Ohi. 8:4) Ua faaite ratou i te parau mau i te mau mahana atoa.
2 E o tatou? E uiui anaˈe: ‘Te taa ra anei ia ˈu e tau ru teie? Ua ineine anei au no te tamau i te faaite i te parau apî maitai ma te tuutuu ore?’
3 Te poro nei ratou ma te tuutuu ore: Ua tuuhia te hoê tuahine tei tupuhia i te maˈi polio i roto i te hoê afata hutiraa aho. Aita oia i nehenehe e haere i te Piha no te Basileia aore ra i te hoê tairururaa. Tera râ, ua rohi oia no te faaite i te parau apî maitai. I to ˈna faaea-noa-raa i roto i teie afata hutiraa aho e 37 matahiti te maoro, ua tauturu oia 17 taata ia haapii i te parau mau! Mea nafea? Noa ˈtu e aita oia i nehenehe e haere na te mau fare, ua itea mai ia ˈna te ravea e poro ma te faanaho-ore-hia i te feia i haere mai e farerei ia ˈna.
4 Ua faaruru to tatou mau taeae no Bosnie i te tamaˈi e te mau ereraa. Te tamau noa nei râ ratou i te poro. I Sarajevo, te rave nei te feia poro i te faito au e 20 hora i te avaˈe hoê no te faaite i te parau apî maitai, e te faatere nei ratou tataitahi i te faito au e piti haapiiraa Bibilia. Noa ˈtu e e mea fifi to ratou huru oraraa, te poro nei e te haapii nei ratou ma te tuutuu ore.
5 E mea itoito atoa te mau taurearea no te taviniraa. I Rwanda, ua arataihia te mau melo o te hoê utuafare Ite i roto i te hoê piha i reira to te mau faehau faaineineraa e haapohe ia ratou. Ua ani atura taua utuafare ra e e nehenehe anei ta ratou e faaoti na mua i te hoê pure. Ua fariihia, e ua pure atura te tamahine iti ra o Deborah ma te reo puai: “E Iehova, i teie hebedoma, ua vaiiho mâua o Papa e pae vea. Nafea ïa mâua ia hoˈi faahou e farerei i teie mau taata no te haapii atu ia ratou i te parau mau e no te tauturu ia ratou ia roaa i te ora?” Auaa to ˈna faaroo paari e to ˈna here no te taviniraa, ua ora mai te utuafare taatoa.
6 I teie mahana, e mea faufaa ia ara tatou i te mau ravea atoa no te horoaraa i te faaiteraa e no te imiraa i te feia “e haerea fariihia to ratou no te ora mure ore.” (Ohi. 13:48, MN) Ma te faaau atu i te huru tupuraa i to ratou vahi, te faanaho nei te mau matahiapo o te amuiraa i te mau putuputuraa no te pororaa i te mau taime ohie no te taatoaraa, i te poipoi anei, i te avatea aore ra i te ahiahi. Te mau tumu parau o Te taviniraa o te Basileia e te mau tuhaa e hohorahia i roto i te putuputuraa no te taviniraa, te mau tairururaa haaati e mataeinaa, e mau ravea anaˈe teie no te fanaˈoraa i te mau manaˈo tauturu e te mau faaitoitoraa no nia i te mau tuhaa taa ê o te pororaa. Hau atu â, te faaineine nei te mau tiaau haaati e mataeinaa i te feia poro no te pororaa i roto i te mau aroâ, te faaite nei ratou e nafea ia poro i roto i te mau fare toa e te huti nei ratou i te ara-maite-raa i nia i te tahi atu mau raveraa no te poro na te mau vahi e farereihia ˈi te taata. Te faahaamanaˈo maira te reira e e tia ia tatou ia faaite i te parau apî maitai ma te tuutuu ore.
7 Teie ta te mau aposetolo a Iesu i parau ma te itoito e: “E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” Nafea to ratou neheneheraa e faaoromai noa ˈtu te mau haafifiraa e rave rahi? Ua ani ratou i te tauturu a Iehova, e ua horoahia mai, ua “faaîhia maira ratou atoa i te [varua moˈa], ua parau noa ihora i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.” (Ohi. 4:20, 29, 31) Aita te taatoaraa e fanaˈo ra i te mau tupuraa anaanatae i roto i te taviniraa, mai te peu râ e te hinaaro mau nei tatou e faaite i te parau apî maitai ma te tuutuu ore e mai te peu e e tutava tatou i te na reira i te mau mahana atoa, e tauturu mai ïa Iehova ia tatou.