E poro anaˈe na i tera e tera fare ma te tuutuu ore
1 I Iseraela tahito ra, e pûpûhia na te mau tusia i te mau mahana atoa (Exo. 29:38-42). E ama tamau noa te auahi o te fata; ua riro te auauahi e matara mai ei “hauˈa noˈanoˈa” mau na Iehova (Exo. 29:18). I teie mahana, te titau-ru-hia nei tatou ia ‘pûpû i te tusia haamaitai i te Atua, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa’. (Heb. 13:15.) Maoti i te pûpû i te mau tusia i faauehia e te Ture, te haamori nei tatou ia Iehova na roto i te arueraa ia ˈna ma te tuutuu ore.—Isa. 43:21; Ohipa 5:42.
2 Ua haapii mai o Iesu Mesia ia tatou, o ˈna hoi te Ite rahi roa ˈˈe i ora aˈenei i nia i te fenua nei, e nafea ia pûpû i te hoê haamoriraa viivii ore na roto i te mau tusia haamaitairaa. Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa o te poroi ta ratou e poro ra. Ua ite oia e te ravea maitai roa ˈˈe no te faaite i te parau apî maitai i te mau taata, o te haereraa ïa i ǒ ratou no te paraparau roa ˈtu ia ratou (Mat. 10:7, 12). Ua auraro maite te mau aposetolo i ta ˈna mau aˈoraa i faauruahia e te Atua ma te pororaa i tera e tera fare.—Ohipa 20:20.
3 Hoê â huru i teie mahana. Na nia i to ratou tiaraa pǐpǐ no Iesu, te pee ra te mau kerisetiano mau i to ˈna hiˈoraa na roto i te pororaa i te parau apî maitai i tera e tera fare. E faainohia aore ra e hamani-ino-hia ratou, tera râ, i te mau matahiti atoa, te apiti maira te mau hanere tausani pǐpǐ apî i te nahoa rahi; na te reira e haapapu ra e te hinaaro ra Iehova ia tupu to ˈna hinaaro. No reira tatou e tamau maite ai i roto i te taviniraa.
4 Te mau maitai e roaa mai na roto i te pororaa i tera e tera fare: “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia (...), o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:34, 35). Ia haere tia ˈtu tatou i roto i te utuafare tataitahi o ta tatou tabula fenua, te faaite ra ïa tatou e aita tatou e maiti ra i te huru o te taata e te pûpû nei tatou i te ravea ia faaroo tamau te taata tataitahi i te poroi o te Basileia. E roaa i te feia e faaroo ra te hoê tauturu e tano i to ratou mau hinaaro.
5 Fatata te feia poro atoa, e tae noa ˈtu i te mau taurearea, te feia ruhiruhia e te feia atoa i haere apî mai, e nehenehe ratou e apiti atu i roto i te pororaa i tera e tera fare. Mea na reira te taatoaraa e ‘faˈi ai i te parau, e ia roaa ˈtu te ora’. (Roma 10:10.) E tahoê te pororaa i tera e tera fare e te tahi atu feia poro, ia tatou, na roto i te mau taairaa o te here. I taua atoa taime ra, e horoa mai te reira i te ravea e nehenehe atu ai tatou e faaite i to tatou faaoromai i mua i te tǎuˈa ore aore ra i te patoiraa. Ma te faaiteraa i to tatou faaroo i mua i te taatoaraa, e riro tatou “ei hiˈoraa na to te ao”, e e ite ïa te feia aau rotahi e ua faaineinehia tatou no te haapii i te Bibilia e e nehenehe ratou e fanaˈo i taua haapiiraa ra (Kor. 1, 4:9). Te faaite-maitai-hia ra e te haamaitai ra Iehova i te pororaa i tera e tera fare e te faaohipa ra oia i te reira no te haaputuputu i te nahoa rahi i roto i to ˈna “fare”, te haamoriraa viivii ore.—Isa. 2:2-4.
6 I teie mahana hau atu i te mau tau atoa, te hinaaro nei to tatou taata-tupu e faaroo i te poroi o te Basileia. E tamau anaˈe na tatou i te poro i tera e tera fare ma te tuutuu ore, e tae roa i te taime e faaoti ai Iehova e ua navai (Isa. 6:11). Ia na reira tatou, e roaa mai ia tatou te hoê haamauruururaa: te oaoa e roaa mai na roto i te apitiraa i roto i te pororaa i tera e tera fare, ohipa faufaa e te maitai i teie anotau hopea.—Kor. 1, 15:58.