VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 9/95 api 3-5
  • E faaohipa maitai anaˈe i ta tatou mau vea

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faaohipa maitai anaˈe i ta tatou mau vea
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • Papai tei tuea
  • A haamanaˈo i te faaohipa i te mau vea i roto i ta outou taviniraa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2005
  • Te faaite ra te mau vea i te Basileia
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
  • E faanaho tatou i te taime no te poro maoti i te mau vea
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
  • Te mau tapura opereraa vea: E navai anei ia afai i te vea?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2014
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
km 9/95 api 3-5

E faaohipa maitai anaˈe i ta tatou mau vea

1 Ia haere outou na mua i te hoê fare toa e hoohoo ra i te mau vea, eaha ta outou e ite ra? Te mau vea. I roto i te hoê fare hoohooraa i te poro o te hoê aroâ, eaha te huti mai i te mata? Te mau vea. Eaha to roto i te pute a te taata opere rata i teiaha ˈi? Te mau vea. Inaha, eaha ta te rahiraa taata e taio nei? Te mau vea. Te faaite ra te mau titorotororaa e i rotopu i te mau taurearea e 10 e tae atu i te 18 matahiti, e te mau taata paari atoa, e 9 taata i nia i te 10 o te taio ra hoê aˈe vea i te avaˈe tataitahi. Mea au roa na te mau taata i te mau vea.

2 E nehenehe anei tatou e aratai i te mau taata aau rotahi ia anaanatae i te taioraa i te A ara mai na! e Te Pare Tiairaa? E, mai te peu e e anaanatae TATOU i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Nafea ïa? Teie te tahi mau manaˈo tauturu:

◼ E taio anaˈe i te mau vea: Ua faaite te hoê tiaau ratere e i nia i te hoê faito au noa e 1 taata poro anaˈe no ta ˈna tuhaa haaati i nia i te 3 o te taio ra i te numera tataitahi o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! mai te haamataraa e tae atu i te hopea. Te na reira ra anei tatou? Na roto i te taioraa i te tumu parau tataitahi, e uiui tatou e: ‘O vai te anaanatae i teie mau haamaramaramaraa: te hoê metua vahine, te hoê taata feaa, te hoê tane toroa, te hoê taurearea?’ E reni tatou hoê aore ra e piti manaˈo i roto i ta tatou vea o ta tatou e nehenehe e faaohipa ia pûpû tatou i te vea. I muri iho e feruri tatou e nafea tatou e nehenehe ai e faaara i te anaanatae no te tumu parau na roto i te tahi noa mau parau.

◼ Ia ani tatou i te rahiraa vea papu: E haere tatou e tapao i te hoê parau aniraa papu i te taeae haapao i te mau vea ia noaa mai te rahiraa tano o te vea tataitahi. E noaa ïa i to tatou utuafare e tatou iho i te hoê rahiraa tano noa o te mau mea.

◼ E faanaho tatou i te hoê mahana vea tamau: Te faanaho nei e rave rahi amuiraa i te hoê mahana i reira ratou e pûpû taa ê ai i te mau vea. E nehenehe anei tatou e apiti atu i taua ohipa ra? Mai te peu e eita, e tamata ïa tatou i te faaherehere tamau i te taime no te pûpû i te mau vea i roto i te aroâ, na te mau uputa e i roto i ta tatou mau eˈa opereraa vea.

◼ Ia anaanatae tatou i “Te Pare Tiairaa” e te “A ara mai na!”: E afai anaˈe na muri iho ia tatou i te mau vea ia ratere tatou aore ra ia haere tatou e hoohoo mai. E pûpû atu tatou i to tatou mau hoa rave ohipa, i te feia tapiri, i to tatou mau hoa haapiiraa aore ra i ta tatou mau orometua haapii ia paraparau atu tatou ia ratou. E peu matauhia e nau hoa faaipoipo o te rave pinepine nei hoi i te manureva i te tauaparau e te horopatete i pihai iho noa ia raua na roto i te faaohiparaa i te hoê manaˈo i roto i te hoê o te mau vea hopea. Ua tupu e rave rahi tauaparauraa anaanatae. Te afai tamau nei te tahi mau taurearea i te mau vea o te faaanaanatae i ta ratou mau orometua haapii aore ra to ratou mau hoa. E afai anaˈe i te tahi mau vea na muri iho ia tatou ia haere tatou i te fare toa e e pûpû anaˈe na te feia hoo i muri iho i ta tatou mau hoohooraa. Te haere pinepine nei te rahiraa o tatou e faaî i to ratou pereoo i te mori; no te aha e ore ai e pûpû atu te mau vea na te taata rave ohipa i te fare titoraa mori? Ia tapea tatou i te mau vea i roto i to tatou rima ia farii anaˈe tatou i te fetii, ia rave tatou i te pereoo mataeinaa aore ra ia tiai anaˈe tatou no te hoê farereiraa. Te manaˈo ra anei tatou i te tahi atu mau huru tupuraa tano maitai?

◼ E faaineine anaˈe i te hoê faaiteraa ohie o te mau vea: Ia faaiti mai tatou i te parau, ma te maitai râ. Ia faaite tatou i te aau tae. E tamata tatou i te haaputapû i te mafatu. Ia papu ta tatou parau. E maiti tatou i te hoê manaˈo o te hoê tumu parau, e faahiti tatou i te reira na roto i te tahi noa mau parau e e pûpû anaˈe i ta tatou mau vea. Te ravea maitai roa ˈˈe oia hoi te faahitiraa ïa i te hoê uiraa i nia i te hoê tumu parau e te faaiteraa ˈtu i te hoê tumu parau o te horoa ra i te pahonoraa no roto mai i te mau Papai. E hiˈo mai tatou i te tahi mau hiˈoraa o ta tatou e nehenehe e pee:

3 Mai te peu e e haafaufaa tatou i te hoê tumu parau no nia i te maraaraa o te taparahiraa taata, e nehenehe tatou e ui e:

◼ “Eaha te titauhia ia nehenehe tatou e taoto ma te ore e mǎtaˈu i te taparahiraa taata?” E nehenehe te taata e faaite mai i te hoê manaˈo peapea, e ore roa te huru oraraa e maitai mai. E pahono atu tatou e e rave rahi o te manaˈo nei mai te reira e te vai ra ia tatou nei i te mau haamaramaramaraa o te faaanaanatae papu mau ia ˈna. I muri iho e faaite tatou i te hoê manaˈo tano o te tumu parau.

4 Ia pûpû anaˈe tatou i te hoê tumu parau no nia i te oraraa utuafare, e nehenehe tatou e parau e:

◼ “E rave rahi o te manaˈo ra e ere i te mea ohie ia noaa mai te hoê ohipa e ia faaamu i te hoê utuafare i to tatou nei mahana. E rave rahi buka o te tauaparau nei no nia i teie tumu parau, aita râ te manaˈo o te feia aravihi iho e tuea ra no nia i te ravea no to tatou mau fifi. Te vai ra anei te hoê pu o te mau aˈoraa papu?” I reira ïa tatou e faaite ai i te taata i te hoê parau a te hoê vea o te faataa ra i te paari i roto i te Bibilia.

5 Mai te peu e e pûpû tatou i te hoê tumu parau no nia i te hoê tupuraa totiale, e nehenehe tatou e parau e:

◼ “Te farerei nei iho â te rahiraa taata i te mau fifi i teie mahana. Aita roa ˈtu te Atua i hinaaro noa ˈˈe e mai te reira iho â.” E faaite tatou i muri iho e te tauturu ra te mau manaˈo bibilia o te tumu parau ia tatou ia faaruru i te mau fifi i teie nei â e ia tiaturi tatou i te hoê ravea o te vai maoro no te tau no a muri aˈe.

6 E faahaamanaˈo tatou i te mau taata e mea na roto i te mau ô i manuïa ˈi te neneiraa o ta tatou mau vea (14 tara te vea).

7 Te horoa ra te pororaa faanaho-ore-hia i roto i te aroâ i te faahopearaa maitai: A tahi ra te numera no te avaˈe tenuare 1940 o te Informant (i teie nei Te taviniraa o te Basileia) i faaitoito ai i te feia poro ia faanaho i te hoê mahana taa ê i te hebedoma tataitahi no te pûpûraa i te mau vea i roto i te aroâ. Te farerei ra anei tatou i te mau taata i roto i te aroâ ia poro anaˈe tatou na te mau fare? Mai te peu e e, te faaohipa ra anei tatou i taua taime ra no te pûpû atu ia ratou i te mau vea hopea? E noaa mai ia tatou i te mau faahopearaa maitatai mai te peu e ua ineine maitai tatou. I te mea hoi e ite-ohie-noa-hia tatou i roto i te aroâ, e mea faufaa roa ïa ia pahere maitai i to tatou rouru e ia oomo i te ahu au, mai tei tia i te mau tavini a te Atua.—Tim. 1, 2:9, 10.

8 Te mau eˈa opereraa vea: Te vaiiho rahi nei te feia e eˈa opereraa ta ratou i ta tatou mau vea, noa ˈtu e te poro-pinepine-hia ra te mau tuhaa fenua. E ravea maitai te mau eˈa opereraa vea no te haamata i te mau haapiiraa bibilia.

9 Ia haere tamau anaˈe tatou e farerei i te mau taata no te vaiiho atu i te mau vea, te ite ra tatou e te riro nei te mau taairaa ei mea mahanahana roa ˈtu â e te auhoa. Hau atu â tatou i te matau i te taata, e hau atu â ïa i te ohie ia paraparau no nia i te mau tumu parau bibilia. E nehenehe te reira e tapae atu i nia i te hoê haapiiraa bibilia hotu maitai. Mai te peu e te ite nei tatou e te faahiahia nei te taata i ta tatou mau vea, e pûpû ïa tatou i te tamatahitiraa. Eiaha e haamoe i te tapao i te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei i te mau taime atoa e farerei tatou ia ˈna.

10 E afai noa na te hoê tuahine i te mau vea na te hoê vahine o tei farii noa hoi, tera râ e parau oia e: “Aita vau e tiaturi ra i ta oe e parau maira.” I te hoê râ hoˈi-faahou-raa, ua farerei te tuahine i te tane. I muri aˈe i te hoê tauaparauraa auhoa, ua haamata o ˈna i te hoê haapiiraa bibilia. Ua haamatau atura te tuahine i na tamaiti e toru o tei apiti mai i roto i te haapiiraa. I te pae hopea, ua pûpû te metua vahine e ta ˈna mau tamaiti i to ratou oraraa no Iehova e ua bapetizo ia ratou. I teie mahana, e 35 melo o taua utuafare ra o tei farii i te parau mau. Auaa ïa te tuahine o tei tamau i te afai i te mau vea.

11 E rave rahi ravea no te haamata i te hoê eˈa opereraa. E navai noa te tapaoraa i te mau vea o ta tatou i vaiiho e te hoˈiraa i te mau piti hebedoma atoa e afai i te mau vea hopea i te taata. Te hoê ravea o te faaohiparaa ïa i te tumu parau tarenihia “I roto i ta matou numera i mua.” Ia hoˈi tatou e farerei i te taata, e parau tatou ia ˈna e te vai ra ia tatou nei te tumu parau o ta tatou i paraparau na. Aore ra, e haamata tatou mai teie e: “Na roto i te taioraa i teie tumu parau, ua manaˈo vau e faaanaanatae te reira ia oe...” E faataa poto noa tatou i muri iho i te tumu parau e e pûpû atu ai. I muri aˈe i te farereiraa, e tapao tatou e pae manaˈo i nia i ta tatou nota i tera e tera fare: 1) te iˈoa o te taata, 2) to ˈna vahi faaearaa, 3) te taio mahana o te farereiraa, 4) te mau numera i vaiihohia e 5) te tumu parau o ta tatou i tauaparau. Ua manuïa rahi te tahi feia poro i roto i taua ohipa ra e te taio nei ratou e 40 taata i nia i ta ratou tabula, e hau atu atoa!

12 Te mau tuhaa fenua tapihooraa: Te vaiiho nei te feia poro o te poro ra na roto i te mau tuhaa fenua tapihooraa e rave rahi vea. Ua tamata anei tatou i te poro na te mau fare toa? Te faaite ra te mau tabula e aita teie ohipa e turu-maitai-hia ra i roto i te tahi mau amuiraa. I te haamataraa, e mǎtaˈu vetahi e paraparau i te feia hoo, i muri aˈe râ e piti aore ra e toru taime, e haamata ratou i te au i teie ohipa anaanatae e te maitai. No te aha e ore ai e ani i te hoê taata poro aravihi aore ra i te hoê pionie ia tauturu mai ia tatou?

13 E rave rahi tuhaa maitatai to te pororaa na te mau fare toa. Mea iti te feia hoo e mairi, i te hora tatararaa iho â râ! E feia maitai te rahiraa, noa ˈtu e aita ratou e anaanatae maitai i te Bibilia. E haamata oioi anaˈe; e farii-maitai-hia mai paha tatou. I muri aˈe i te faaiteraa ˈtu e o vai tatou, e parau tatou e e mea fifi roa ia farerei i te feia hoo i to ratou fare e no reira ïa tatou e haere mai ai e farerei ia ratou maa taime poto noa i nia i ta ratou vahi raveraa ohipa no te pûpû ia ratou i te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! E faaite tatou e e rave rahi taata hoo o te faahiahia nei i ta tatou mau vea no te mea e tia ia ratou ia ite noa i te mau ohipa e tupu ra na te ao nei, e mea iti râ to ratou taime no te taio. Te vauvau nei te mau vea na roto i te hoê manaˈo apî i te mau haamaramaramaraa o te turai ia feruri, ma te ore e maiti i te faaroo, i te politita aore ra te tapihooraa. E nehenehe atoa e faaô mai i roto i ta tatou eˈa opereraa i te mau taata anaanatae i roto i te mau tuhaa fenua tapihooraa.

14 E faaineine anaˈe ia tatou e te utuafare: I roto i te haapiiraa utuafare, e faanaho tatou i te hoê taime no te paraparau no nia i te mau tumu parau o te mau vea hopea tano maitai no te pûpû atu i roto i te tuhaa fenua. E nehenehe te mau melo o te utuafare, te mau tamarii atoa, e rave i te hoê faaiteraa te tahi i muri iho i te tahi e e pahono i te mau patoiraa matau-roa ˈˈe-hia, mai teie e: “E ohipa ta ˈu,” “E haapaoraa iho â ta ˈu” aore ra “Aita vau e anaanatae ra.” E nehenehe te utuafare taatoa maoti te hoê faaineineraa maitai e apiti tamau i roto i te opereraa i te mau vea.

15 Te tauturu a te taeae e aratai i te haapiiraa buka: I te mau vahi atoa e nehenehe, a faanaho i te mau putuputuraa no te pororaa o te mahana vea i roto i te mau haapiiraa buka eiaha râ e haaputuputu mai i te taatoaraa o te amuiraa i te Piha no te Basileia. E faaineine maitai ïa te feia e aratai i taua mau putuputuraa ra e e horoa ratou i te mau manaˈo tauturu papu no te pǔpǔ. Te hoê manaˈo paha no roto mai i te faaiteraa e te hoê aore ra e piti manaˈo no roto mai i te mau vea hopea e o te faaara i te anaanatae o te feia o te tuhaa fenua. E haapoto noa i te mau putuputuraa no te pororaa, e te faanahonahoraa atoa i te pǔpǔ, e eiaha ia mairi i te 10 e tae atu i te 15 minuti. E tia i te mau taeae aratai i te mau haapiiraa buka ia ite papu e ua navai maitai te tuhaa fenua ia nehenehe te pǔpǔ e ohipa i te roaraa taatoa o te pororaa.

16 E haafaufaa anaˈe i te mau vea: Teie te manaˈo faufaa e horoahia ra i roto i te tumu parau “E faaohipa maitai anaˈe i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!” i roto i Te taviniraa o te Basileia no tiurai 1993: “E tapea noa Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i to raua faufaaraa, noa ˈtu e eita tatou e opere pauroa i roto i te avaˈe aore ra na avaˈe e piti i muri aˈe i te taio mahana o to ratou matararaa mai. Eita te poroi e vai ra i roto e erehia i to ˈna faufaaraa ia mairi anaˈe te taime (...). Ia vaiiho tatou e ia pue noa aore ra ia ore roa tatou e faaohipa, te faaite ra ïa tatou e te faaiti nei tatou i te faufaaraa o teie mau mauhaa taoˈa rahi. (...) Maoti i te tuu i te hiti te mau numera tahito e a haamoe atu ai, e ere anei e mea maitai aˈe ia tutava tatou i te horoa ˈtu i te mau taata farii maitai?”

17 I teie mahana, e rave rahi taata aau rotahi e imi ra i te parau mau. E nehenehe te mau haamaramaramaraa e vai ra i roto i te hoê vea e riro ei ohipa o ta ratou e hinaaro ra no te ite atu i te reira! Te horoa maira Iehova na tatou i te hoê poroi maere e ia faaite, e te hauti atoa ra ta tatou mau vea i te hoê tuhaa faufaa no te afai i taua poroi ra na to tatou taata-tupu. E anaanatae rahi atu â anei tatou i te mau vea a muri aˈe? E faaohipa anei tatou i te tahi o teie mau manaˈo tauturu i teie iho â hopea hebedoma? E fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa rahi.

Te mau aˈoraa ohie:

◼ E taio tatou i te mau vea na mua roa, e e haamatau ia tatou i te mau tumu parau.

◼ E maiti tatou i te hoê tumu parau o te tatara i te hoê manaˈo anaanatae-rahi-hia i to tatou tuhaa fenua.

◼ E faaineine tatou i te hoê faaiteraa tano i te mau huru taata atoa: te mau tane, te mau vahine aore ra te mau taurearea. E faaite tatou e no te taata e faaroo maira teie vea e e faahiahia to ˈna utuafare atoa i te reira.

◼ E faanaho ia tatou no te poro i te hoê taime e mea rahi te taata i te fare. Te faanaho ra te mau amuiraa i te horoa i te faaiteraa i te pae ahiahi maoti te mau vea.

◼ Ia poto e ia papu ta tatou faaiteraa.

◼ Eiaha tatou e paraparau vitiviti. Mai te peu e aita te taata e anaanatae maira, eita tatou e faaohie i te mau mea na roto i te paraparau-vitiviti-raa. Ia tutava tatou i te faaite i te mǎrû, e e vaiiho tatou i te taata ia faaite mai i to ˈna manaˈo.

E pûpû anaˈe i te mau vea na te mau fare:

◼ Ia faaite tatou i te hoê hohoˈa mata ataata auhoa e te hoê taˈiraa reo au.

◼ E pûpû tatou i te mau vea ma te aau tae.

◼ E paraparau mǎrû tatou e ma te taa maitai.

◼ E tauaparau tatou i nia i te hoê noa tumu parau; e faaara tatou i te anaanatae na roto i te tahi mau parau e e faaite tatou i to ˈna faufaaraa i te taata e faaroo maira.

◼ E huti tatou i te ara-maite-raa i nia hoê tumu parau.

◼ E faaite tatou hoê noa vea, e pûpû tatou i te tahi no te apiti atu.

◼ E tuu tatou i te mau vea i roto i te rima o te taata.

◼ E faaite tatou ia ˈna e e faanaho tatou no te hoˈi mai.

◼ Ia faaoti tatou i nia i te hoê manaˈo auhoa e te maitai mai te peu e eita ta tatou mau vea e fariihia.

◼ E tapao tatou i nia i te hoê nota i tera e tera fare i te anaanatae tei faaitehia e i te mea ta tatou i vaiiho.

Te mau taime e nehenehe e vaiiho i te mau vea:

◼ Pororaa i tera e tera fare

◼ Pororaa faanaho-ore-hia e te amuiraa i roto i te aroâ

◼ Pororaa i tera e tera fare toa

◼ Eˈa opereraa vea

◼ Pororaa i te pae ahiahi

◼ Te mau hoˈi-faahou-raa e farerei

◼ Te farereiraa i te mau taata o tei haapii na mua ˈˈe

◼ Te ratere, te haereraa e hoohoo mai

◼ Te mau aparauraa e to tatou utuafare, to tatou mau hoa rave ohipa, te feia tapiri, to tatou mau hoa haapiiraa, ta tatou mau orometua haapii

◼ I roto i te mau pereoo mataeinaa, i roto i te mau piha tiairaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono