E rave anaˈe i te mau mea atoa no te faahanahana i te Atua
1 Auê te oaoa e ia farerei anaˈe tatou i te tahi atu mau kerisetiano (Kor. 1, 16:17, 18)! Te ite nei tatou ia tatou iho i te mau putuputuraa, i te mau tairururaa haaati e te mataeinaa, e i roto i te taviniraa. Te vai atoa ra te tahi atu huru farereiraa, ei hiˈoraa ia titau manihini anaˈe tatou i to tatou mau hoa kerisetiano. Te hoê ïa tapao te reira no to tatou farii maitai e te hoê taime no te faaitoitoraa ia tatou iho (Roma 12:13; Petero 1, 4:9). No te mau oroa faaipoiporaa, te vai ra te mau aˈoraa maitai roa i roto i Te Pare tiairaa 15 no tiurai 1984 (farani).
2 Te mau faaanaanataeraa tapǔpǔ: ‘O ta tatou e amu ra, o ta tatou e inu ra, e te mea atoa ta tatou e rave ra, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.’ (Kor. 1, 10:31-33). Aita vetahi e faaroo ra i teie aˈoraa, e te tupu noa nei te mau fifi i roto i te mau oroa rarahi ia nehenehe e hiˈopoa-maitai-hia. Ua itehia na te tahi tau hanere taata i roto i te mau arearearaa i reira ratou e faaanaanatae ai mai teie nei ao. Te aufau nei te tahi mau taata i te titeti no te tomoraa ˈtu. Ua riro teie mau arearearaa a hape noa ˈtu ai ei oroa na teie nei ao, e te huru feruriraa e vai ra i reira aita roa ˈtu ïa e tuea ra i te haerea mâ e i te mau faaueraa tumu kerisetiano.—Roma 13:13, 14; Eph. 5:15-20.
3 Ua faatiahia e te tarahu nei te tahi mau pǔpǔ rahi Ite no Iehova i te tahi mau fare e te arearea nei ratou ma te tia ore e mai teie nei ao, e aore taata e haapao ra ia ratou. I roto i te mau hotela, ua faanaho vetahi i te mea o ta ratou e pii ra te “week-ends T.J.” No te mea hoi e ua rahi roa te mau manihini e mea fifi roa atoa ia vai ara i nia i teie huru tupuraa, e e tupu te mau fifi: te maniania, te inu-hua-raa i te ava, e tae noa ˈtu i te taatiraa i te pae tino tia ore (Eph. 5:3, 4). Aita teie huru amuimuiraa e faahanahana ra ia Iehova. Maoti râ te faaino ra ratou i te roo maitai o te amuiraa e te faatopa ra ratou vetahi mau taata.—Kor. 1, 10:23, 24, 29.
4 Te aˈohia ra te mau kerisetiano ia farii maitai ia vetahi ê, te tumu faufaa roa râ oia hoi te horoaraa i te faaitoitoraa i te pae varua (Roma 1:11, 12). E mea maitai aˈe ia amuimui e te hoê pǔpǔ iti. Te parau ra te buka Notre ministère, i te mau api 135-6, e: “Ua titau-manihini-hia te tahi mau utuafare i roto i te tahi atu utuafare no te fanaˈo i te au-taeae-raa kerisetiano (...). I roto i teie huru tupuraa, e mea tano e ia haapao te mau kerisetiano e titau manihini ra i te ohipa e tupu ra. Ma te ite i te reira, ua faaite te mau kerisetiano i to ratou ara-maite-raa e ua haava ratou ma te paari e taotia i te numera o ta ratou manihini e i te roaraa o te tamaaraa.” Ua faaite o Iesu e e ere e mea faufaa ia rave i te mau mea fifi no te faaitoito i to tatou mau hoa i te pae varua.—Luka 10:40-42.
5 E mea maitai ia farii maitai i to tatou mau hoa kerisetiano. Tera râ, te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i roto i te hoê tamaaraa nainai i te fare e i te hoê oroa rahi o te faaite ra i te huru feruriraa o te ao nei i roto i te vahi tarahuhia no te reira. Mai te peu e e manihini ta outou, e tia ia outou ia ite papu e e nehenehe outou e haapao i te tupuraa.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa no te 15 no atete 1992, i te mau api 17-20.
6 E haamaitairaa mau teie no ǒ mai i te Atua ra e fanaˈo i te mau taime oaoa e te mau taeae kerisetiano no te faaitoito ia tatou iho ia rave noa i te mau ohipa maitatai (Mat. 5:16; Petero 1, 2:12). Ma te faaohipa i te haehaa e te manaˈo tia i nia i te mau arearearaa i roto i te hoê pǔpǔ, e faahanahana noa ïa tatou i to tatou Atua e e faaitoito atoa tatou i to tatou mau hoa.—Roma 15:2.