E nehenehe anei outou e tavini ia Iehova ei pionie?
1 I te matahiti i mairi aˈenei, i te tairururaa mataeinaa “Te feia amo i te maramarama”, ua ani te hoê taata orero e: “E nehenehe anei outou e riro mai ei pionie? E riro anei râ outou?” Ua faahaamanaˈo oia e e uiuihia teie mau uiraa ma te papu aˈe no te mea hoi te piri roa maira o Aramagedo; no reira, mea ru mau â te ohipa pororaa. — Kor. 1, 7:29a.
2 E mea papu e e ohipa teimaha mau te taviniraa pionie. Te titau nei oia i te faatitiaifaroraa e te hoê faanahoraa maitai. Teie râ, “e ere i te mea faufaa ore” ta tatou ohipa i roto i te taviniraa (Kor. 1, 15:58). E nehenehe atoa anei e na reira i te parau no te tahi atu â mau ohipa o tatou paha e maiti nei e o te rave nei i te rahiraa o to tatou taime e to tatou puai? E turai te here ia Iehova i te mau kerisetiano ia tavini ia ˈna ma te itoito, e ua aratai taua itoito ra i te mau taata e rave rahi ia riro mai ei mau pionie. — Ioane 1, 5:3; Apo. 4:11.
3 No faaoti noa maira e rave rahi mau tavini apî o Iehova i ta ratou tau haapiiraa e ua opua ratou ma te papu e riro mai ei mau pionie. Ua tano maitai ratou. Eaha te toroa hau atu â i te faufaa i te taviniraa ma te taime taatoa (Mat. 6:33)? E tia ia porohia te parau apî maitai o te Basileia o te Atua; e ohipa teie na Iehova. Auê ia ohipa faahiahia mau i te apitiraa ˈtu mai to ˈna apîraa mai â! — Mat. 24:14.
4 E te mau metua, te faaitoito ra anei outou i ta outou mau tamarii ia rave i te taviniraa ma te taime taatoa? Te taa maitai ra anei i ta outou mau tamarii e te hinaaro nei outou ia horoa ratou ia ratou iho ma to ratou mafatu atoa, ma to ratou nephe atoa, ma to ratou feruriraa atoa, e ma to ratou puai atoa i roto i taua ohipa maitai ra (Mar. 12:30)? Te faaineine nei e rave rahi mau taurearea taata poro no te taviniraa pionie tamau ma te riroraa mai ei mau pionie tauturu i te mau taime atoa e nehenehe ai ratou i roto i te matahiti haapiiraa. E faaoaoa mau teie huru paieti i te mafatu o Iehova! — Mas. 27:11.
5 E mea papu, eita te taatoaraa e nehenehe e riro mai ei pionie. Tera râ, noa ˈtu e e taata faaipoipo aore ra e taata faaea taa noa outou, e taurearea aore ra e taata paari, ua feruri maite anei outou e na roto i te pure, ia nehenehe outou ia tavini ia Iehova ei tia no te parau apî maitai ma te taime taatoa (Kol. 3:23)? Te faanaho nei e rave rahi feia faaipoipo apî no te faarahi atu â i ta ratou taviniraa, ia nehenehe te hoê o na hoa faaipoipo e piti, aore ra raua e piti atoa ra, e riro mai ei pionie.
6 Mai te peu e eita ta outou e nehenehe e riro mai ei pionie tamau i teie nei, eita anei outou e nehenehe e riro mai ei pionie tauturu? Peneiaˈe e te opua nei e rave rahi mau taata poro o ta outou amuiraa i te na reira i te avaˈe eperera. E nehenehe anei outou e apiti atu ia ratou? Noa ˈtu e te fanaˈo ra te mau tavini haapao maitai atoa o Iehova i te mau haamaitairaa e rave rahi, e parau mau iho â râ no te feia o te nehenehe e horoa hau atu â i te taime i roto i te taviniraa o te Basileia, i te imiraa i te mau taata o ta te Bibilia e faaau ra i te mau mamoe. — Ohi. 20:35.