Heside
Haapiiraa no ǒ mai i te mau manu
“A ui na râ i . . . te mau manu o te reva nei, e na te reira e faaite mai ia oe; o vai te ore i ite i taua mau mea ra e na te rima o te Atua teie i rave?”—Ioba 12:7, 9.
HAU atu i te 3 000 matahiti aˈenei, ua taa i te patereareha Ioba e mea rahi ta te mau manu o te reva e haapii mai ra no nia i ta te Atua e rave nei. Ua tano maitai atoa râ to ratou huru taa ê no te mau faahohoˈaraa. I roto i te Bibilia, ua faahitihia te manu e rave rahi taime. E haapiiraa faufaa mau te huti mai no nia i te oraraa e to tatou auhoaraa e te Atua. Teie te tahi mau hiˈoraa.
TE VAHI OFAARAA A TE ZEPHURA
Zephura
Ua matau te feia no Ierusalema i te mau zephura o te faanaho pinepine i ta ratou ofaaraa i raro noa mai i te mau tafare. Ua na reira vetahi i te hiero a Solomona. E haere paha teie mau manu e ofaa i ǒ i te mau matahiti atoa no te mea e vahi hau teie no te haapao i ta ratou fanauˈa.
Ua papai te hoê tamaiti a Kora i te Salamo 84. A tavini ai i te hiero hoê hebedoma i te mau ono avaˈe atoa, ua ite oia i teie mau ofaaraa i te hiero. Ua hinaaro o ˈna e riro mai te zephura o te noho tamau ra i te fare o Iehova i parau o ˈna: “E mea popou rahi to oe ra mau tiahapa, e Iehova sabaota. Te hinaaro nei tau aau, te nounou nei, i te mau hezere o Iehova. . . . Ua noaa hoi i te zephura te fare no ˈna, e i te opea te ofaaraa no ˈna iho, ei fanauraa i to ˈna ra pinia, ta oe ra mau fata, e Iehova sabaota, e tau arii, e tau Atua hoi.” (Salamo 84:1-3) Te hinaaro e te mauruuru atoa ra anei tatou e ta tatou tamarii i te putuputu tamau e te nunaa o te Atua?—Salamo 26:8, 12.
UA ITE TE HESIDE I TO ˈNA TAU
Ua papai te peropheta Ieremia: “Ua ite hoi te heside o te raˈi ra i to ˈna mau tau.” Ua matau maitai Ieremia i te taime e tae mai ai te mau heside i te Fenua tǎpǔhia. I te tau uaaraa tiare, ua taiohia hau atu i te 300 000 heside uouo ia rere mai Afirika mai no te haere i Europa ma te na nia ˈtu i te peho o Ioridana. Ua ite iho â teie mau manu e ua tae te taime no te hoˈi i te vahi veavea. Mai te tahi atu mau manu, ua ite iho â ratou i te taime o “to ratou haerea mai.”—Ieremia 8:7.
“Ua ite iho â te mau manu afea e taui ai i te fenua, tera te mea faahiahia,” o ta te hoê buka no nia i te mau manu ïa i parau. (Collins Atlas of Bird Migration) Ua horoa te Atua ra o Iehova i te paari i te mau manu no te ite i te tau e taui ai i te fenua. Ua horoa râ o ˈna i te taata i te aravihi no te haroaroa i te mau tau. (Luka 12:54-56) Taa ê atu i te heside, e titauhia te ite i te Atua ia taa i te taata te auraa o te mau tupuraa i to tatou tau. Aita te mau Iseraela i te tau o Ieremia i tâuˈa i taua mau tapao ra. E ua faataa te Atua eaha mau te fifi: “Ua faarue ratou i te parau a Iehova, e te paari ra, eaha to roto ia ratou?”—Ieremia 8:9.
I teie mahana, mea rahi te haapapuraa e te ora nei tatou i ta te Bibilia e parau ra te “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5) E pee anei oe i te hiˈoraa o te heside ma te haapao i ‘te tau’?
E HIˈO ATEA TE AETO
Aeto
Te faahiti ra te Bibilia i te aeto e rave rahi taime e ua matau te feia o te Fenua tǎpǔhia i te ite i tera manu faahiahia. Mai to ˈna ofaaraa i nia aˈe i te mau mato topatarere, ‘e tiai o ˈna i te maa.’ Te parau atoa ra te Bibilia e “e ite to ˈna mata i te maa i te atea ê ra.” (Ioba 39:27-29) E tae roa i te aeto ia ite i te hoê rapiti hoê kilometera i te atea.
Mai te aeto o te ‘ite atea,’ e nehenehe Iehova e ite atea i te a muri aˈe. No reira te Atua ra o Iehova i parau ai: “I te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra.” (Isaia 46:10) Ma te pee i ta Iehova aˈoraa, e faufaahia tatou i to ˈna paari e ite.—Isaia 48:17, 18.
Te faahohoˈa atoa ra te Bibilia i te feia e tiaturi i te Atua i te aeto: “O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto.” (Isaia 40:31) E faaohipa te aeto i te mataˈi veavea no te rere. Ia itehia ia ˈna te tahi, e haere o ˈna i roto, e hohora i to ˈna pererau a faaati noa ˈtu ai i tera mataˈi ia maraa roa o ˈna i nia. Aita ïa te aeto e faaohipa noa i to ˈna iho puai no te rere atea. Oia atoa no te feia e tiaturi ra ia Iehova, ua papu ia ratou e e horoa mai o ˈna i “te mana rahi maitai ra.”—Korinetia 2, 4:7, 8.
“MAI TE MOA E HAAPUTU I TO ˈNA FANAUˈA”
Moa e ta ˈna fanauˈa
Tau taime na mua ˈˈe Iesu a pohe ai, ua hiˈo o ˈna i te oire rahi ati Iuda e ua parau: “A tae hoi oe, e Ierusalema e, e Ierusalema! o tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi hoi i te ofai i te feia i tonohia ˈtu ia oe na e, e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou.”—Mataio 23:37.
Te tahi hinaaro puai e vai ra i roto i te mau manu, o te hinaaro ïa e paruru i to ratou fanauˈa. E vai ara te mau moa, tei raro hoi te ofaaraa, i te mau mea atâta atoa. Ia ite te hoê moa i te hoê nesa ia rere i nia aˈe ia ˈna, e faaara o ˈna i ta ˈna mau fanauˈa ma te hoê taˈi puai. E horo ïa ratou i raro aˈe i to ˈna pererau. Ua riro atoa to ˈna pererau no ratou ei parururaa i te mahana e te ûa puai. Oia atoa, ua hinaaro Iesu e horoa i te parururaa pae varua i te feia no Ierusalema. I teie mahana, te titau manihini mai ra Iesu ia haere ia ˈna ra no te ite i te tamǎrûraa e te parururaa i te mau fifi e faateimaharaa o te oraraa.—Mataio 11:28, 29.
Mea rahi mau te haapiiraa e huti mai i teie mau manu. A mataitai ai ia ratou, a haamanaˈo i te mau faahohoˈaraa Bibilia no nia ia ratou. Ia tauturu te zephura ia oe ia haafaufaa i te vahi haamoriraa a Iehova. Ia tiaturi oe i te Atua o te nehenehe e horoa ia oe te puai no te rere mai te aeto. Mai te fanauˈa o te horo i raro aˈe i te pererau o te moa, ia haere oe ia Iesu ra no te fanaˈo i ta ˈna paruru. Ia haamanaˈo te heside ia oe ia vai ara i te auraa o te mau tupuraa na te ao o te faaite i te tau ta tatou e ora nei.