VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/12 api 14-19
  • Ia ore roa ˈtu tatou e orai tia i muri i te haamouraa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia ore roa ˈtu tatou e orai tia i muri i te haamouraa!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te auraa e orai tia i muri i te haamouraa
  • Te faahepohia ra te mau Kerisetiano ia orai tia i muri
  • Te tumu e ore roa ˈi ratou e orai tia i muri i te haamouraa
  • Te tumu e ore roa ˈi tatou e orai tia i muri i te haamouraa
  • Ia riro tatou to te feia i noaa te faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Buka Bibilia numera 58—Hebera
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Eiaha e faarue i te hororaa no te ora!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • A ara i te ereraa i te faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/12 api 14-19

Ia ore roa ˈtu tatou e orai tia i muri i te haamouraa!

“E ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri [i te haamouraa].”—HEBERA 10:39; MN.

1. Eaha te mau tupuraa i turai i te aposetolo Petero ia mǎtaˈu?

EITA e ore e ua huru ê te mau aposetolo i te parauraa to ratou Fatu here ra o Iesu e e purara ê ratou pauroa e e faarue ratou ia ˈna. Nafea hoi te reira ohipa e tupu ai—i teie nei hora e hinaaro rahi ai oia ia ratou? Ua onoono aˈera Petero e: “Maheaitu noâ ratou atoa nei, e ore roa vau.” Oia mau, e taata itoito Petero e te mǎtaˈu ore. Tera râ, i to Iesu hooraahia e to ˈna haruraahia, ua purara ê te mau aposetolo, tae noa ˈtu ia Petero. I muri aˈe, a uiuihia ˈi Iesu i te fare o te Tahuˈa Rahi ra o Kaiapha, te hahaere noa ra Petero ma te haapeapea i roto i te aua. A mairi mǎrû noa ˈi te rui toetoe, peneiaˈe ua mǎtaˈu Petero ia haapohehia Iesu e te feia i apiti atu ia ˈna. I te iteraa te tahi mau taata i reira e e hoa rahi Petero no Iesu, ua riaria roa aˈera oia. E toru taime to ˈna hunaraa i to ˈna auhoaraa e o Iesu. Ua huna atoa Petero e ua matau oia ia ˈna!—Mareko 14:27-31, 66-72.

2. (a) No te aha te haerea mǎtaˈu o Petero i te po a haruhia ˈi Iesu e ore ai e faariro ia ˈna ei ‘taata i orai tia i muri’? (b) Eaha ta tatou faaotiraa e tia ˈi?

2 E taime paruparu roa teie i roto i te oraraa o Petero, eita e ore e ua tatarahapa roa oia i te reira e tae noa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa. Tera râ, ua faariro anei te haerea o Petero i taua rui ra ia ˈna ei taata mǎtaˈu haere noa? Ua faariro anei te reira ia ˈna ei hoê o “te feia” ta te aposetolo Paulo i faataa i muri aˈe i to ˈna papairaa e: “E ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri [i te haamouraa]”? (Hebera 10:39; MN) E parau paha te rahiraa o tatou e eita te mau parau a Paulo e au ia Petero. No te aha? No te mea e maa taime poto noa to te mǎtaˈu o Petero, hoê noa hape i roto i te hoê oraraa i tapaohia e te itoito e te faaroo faahiahia mau. E rave rahi atoa o tatou nei tei ite i te tahi mau taime i mutaa iho ta tatou e haamanaˈo ra ma te haama rii, e mau taime i riro taue ai tatou i te mǎtaˈu e i ore ai e turu ma te itoito i te parau mau mai ta tatou i hinaaro. (A hiˈo i te Roma 7:21-23.) E nehenehe tatou e tiaturi papu e aita taua mau hape poto noa ra e faariro ra ia tatou ei feia o te orai tia i muri i te haamouraa. Ia faaoti râ tatou eiaha roa ˈtu e riro mai taua mau taata ra. No te aha? E nafea ïa tatou e ore ai e riro mai te reira?

Te auraa e orai tia i muri i te haamouraa

3. Nafea to te mau peropheta Elia e Iona riroraa i te mǎtaˈu?

3 I to Paulo papairaa no nia i “te feia i orai tia i muri i te haamouraa,” aita oia i parau no te feia i erehia paha i te itoito i te hoê taime. Papu maitai e ua ite Paulo i te aravihi o Petero e to vetahi ê atoa. I te hoê taime, ua mǎtaˈu o Elia, te hoê hoi peropheta itoito e te haavare ore, e ua horo ê oia no te haamǎtaˈuraa a te Arii vahine ino ra o Iezebela e haapohe ia ˈna. (Te mau arii 1, 19:1-4) Ua ite te peropheta Iona i te mǎtaˈu rahi atu â. Ua faaue Iehova ia ˈna ia haere i te oire no Nineve, oire matauhia no to ˈna haavî uˈana e to ˈna ino. Ua paiuma oioi atura Iona i nia i te hoê pahi e fano ra i Taresisa—e 3 500 kilometera i te atea i te tahi roa ˈˈe pae! (Iona 1:1-3) Teie râ, eita e tano ia parau e ua riro teie mau peropheta haapao maitai e te aposetolo Petero ei feia i orai tia i muri. No te aha e ore ai?

4, 5. (a) Nafea te mau irava tapiri e tauturu mai ai ia taa ia tatou i te auraa o te parau ra “haamouraa” a Paulo i roto i te Hebera 10:39? (b) Eaha te auraa o te mau parau a Paulo: ‘E ere tatou i to te feia i orai tia i muri i te haamouraa’?

4 A tapao na i te mau parau taatoa a Paulo: “E ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri i te haamouraa.” Eaha te auraa o te parau ra “haamouraa”? Te auraa o te parau Heleni ta ˈna i faaohipa i te tahi mau taime, o te haamouraa mure ore ïa. Te tuea ra teie faataaraa e te mau irava tapiri. No faaara noa ˈtura hoi Paulo e: “Ua noaa na ia tatou te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa ˈtu e taraehara toe, area e manaˈonaˈoraa riaria i te utua, e te riri uˈana e pau roa ˈtu ai te mau enemi ra.”—Hebera 10:26, 27.

5 No reira, i to Paulo parauraa i to ˈna mau hoa faaroo e, “E ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri i te haamouraa,” ua hinaaro oia e parau e ua faaoti oia e ta ˈna feia taio Kerisetiano haapao maitai eiaha roa ˈtu e faarue ia Iehova e e faaea i te tavini ia ˈna. Aita anaˈe, o te haamouraa mure ore ïa. O Iuda Isakariota te hoê i ora tia i muri i taua haamouraa ra, mai te tahi atu â mau enemi o te parau mau i opua e patoi i te varua o Iehova. (Ioane 17:12; Tesalonia 2, 2:3) Tei roto taua mau huru taata ra i te feia “mǎtaˈu noa” o te haamou-roa-hia i roto i te roto auahi taipe. (Apokalupo 21:8) Eita ïa tatou e hinaaro e riro mai ia ratou!

6. Eaha te haerea ta te Diabolo ra o Satani e hinaaro ra ia rave tatou?

6 Te hinaaro ra te Diabolo ra o Satani ia orai tia tatou i muri i te haamouraa. Ei fatu o “te mau ravea paari,” ua ite oia e e pinepine mea nainai ia haamata taua haerea ino ra. (Ephesia 6:11) Ia ore te hamani-ino-roa-raa ˈtu i te taata e manuïa, e imi oia i te faaino i te faaroo o te mau Kerisetiano mau na roto i te mau ravea haavarevare atu â. E hinaaro oia ia mamû te mau Ite no Iehova itoito e te mǎtaˈu ore. E hiˈo mai tatou eaha te mau ravea ta ˈna i faaohipa i nia i te mau Kerisetiano Hebera ta Paulo i papai.

Te faahepohia ra te mau Kerisetiano ia orai tia i muri

7. (a) Eaha te aamu o te amuiraa i Ierusalema? (b) Eaha te mau huru tupuraa pae varua o te tahi feia taio a Paulo?

7 Ia au i te mau haapapuraa, ua papai Paulo i ta ˈna rata i to Hebera i te area matahiti 61 T.T. E aamu peapea to te amuiraa i Ierusalema. I muri aˈe i to Iesu poheraa, ua tupu te mau hamani-ino-raa rahi mau, ua purara ê aˈera e rave rahi Kerisetiano o te oire. Ua tupu mai râ te hoê tau hau i muri mai, e ua rahi maira te numera o te mau Kerisetiano. (Ohipa 8:4; 9:31) A mairi ai te mau matahiti, ua tupu te tahi atu mau hamani-ino-raa e mau ati i te tahi mau taime. E au ra e i te taime a papai ai Paulo i te rata i to Hebera, te fanaˈo faahou râ te amuiraa i te hau huru au noa. Te vai ra râ te mau faaheporaa. Fatata e toru ahuru matahiti i mairi mai to Iesu tohuraa e e haamouhia o Ierusalema. Ua manaˈo paha vetahi e ua maoro roa te hopea e eita paha te reira e tae mai a ora noa ˈi ratou. Aita hoi vetahi ê atu, mea apî roa i roto i te faaroo, i faaruru atura i te hamani-ino-raa uˈana e aita ratou i ite maitai i te faufaaraa o te faaoromai i roto i te tamataraa. (Hebera 12:4) Papu maitai e ua imi Satani i te faaohipa i taua mau huru tupuraa ra. Eaha “te mau ravea paari” ta ˈna i faaohipa?

8. Eaha te huru o te mau ati Iuda e rave rahi i nia i te amuiraa Kerisetiano apî?

8 Ua hiˈo ino te nunaa ati Iuda i Ierusalema e i Iudea i te amuiraa Kerisetiano apî e te aravihi ore. Ia au i ta Paulo i papai i roto i ta ˈna rata, te ite ra tatou i te tahi mau tâhitohitoraa a te mau raatira faaroo ati Iuda teoteo e a ta ratou mau pǐpǐ i te mau Kerisetiano. Inaha, ua parau paha ratou e: ‘Na matou te hiero rahi i Ierusalema, ehia senekele i teie nei! E tahuˈa rahi ta matou e ohipa ra i ǒ, e ta ˈna mau tahuˈa apiti. E pûpûhia te mau tusia i te mau mahana atoa. Tei ia matou ra te Ture, i horoahia ia Mose na roto i te arai o te mau melahi e i haamauhia ma te mau tapao rahi i nia i te Mouˈa Sinai. Area teie pǔpǔ iti faaroo apî ra, teie mau Kerisetiano, i taiva i te Haapaoraa ati Iuda, aita ïa ta ratou teie mau mea!’ Ua ohipa anei taua tâhitohitoraa ra? E au ra e ua ahoaho te tahi mau Kerisetiano Hebera i te mau parau patiatia. Ua tae maira te rata a Paulo i te taime au no te tauturu ia ratou.

Te tumu e ore roa ˈi ratou e orai tia i muri i te haamouraa

9. (a) Eaha te manaˈo tumu e haamatarahia ra i roto i te rata i to Hebera? (b) I roto i teihea auraa i tavini ai te mau Kerisetiano i roto i te hoê hiero maitai aˈe i tei Ierusalema?

9 E hiˈo mai tatou e piti tumu ta Paulo i horoa ia ore roa ˈtu to ˈna mau taeae e mau tuahine i Iudea ia orai tia i muri i te haamouraa. O te hau-ê-raa o te faanahoraa Kerisetiano i te pae haamoriraa te tumu matamua i faahiti-rahi-roa ˈˈe-hia i roto i te rata i to Hebera. I roto i ta ˈna rata, ua haamatara Paulo i teie manaˈo tumu. Te hiero i Ierusalema, e hohoˈa noa ïa o te hoê hiero rahi aˈe, te hiero pae varua o Iehova, “aore i hamanihia e te rima.” (Hebera 9:11) E haamaitairaa ta taua mau Kerisetiano ra e tavini i roto i taua faanahoraa pae varua o te haamoriraa viivii ore ra. Te tavini ra ratou i raro aˈe i te hoê faufaa maitai aˈe, te faufaa apî i tǎpǔ-maoro-hia, o Iesu Mesia te Arai o tei hau ê ia Mose.—Ieremia 31:31-34.

10, 11. (a) No te aha te ihotatau o Iesu i ore ai e haafifi ia ore oia e riro ei Tahuˈa Rahi i roto i te hiero pae varua? (b) Nafea to Iesu riroraa ei Tahuˈa Rahi i hau ê i tei tavini i te hiero i Ierusalema?

10 E Tahuˈa Rahi maitai aˈe ta taua mau Kerisetiano ra, o Iesu Mesia. E ere oia no roto ia Aarona ra. Eita, e Tahuˈa Rahi oia “ia au i te parau ia Melekisedeka.” (Salamo 110:4) E arii e e tahuˈa rahi o Melekisedeka, aita i papaihia to ˈna opu fetii, i Salema i tahito ra. E hohoˈa parau tohu tano maitai ïa oia no Iesu, ua niuhia to ˈna tahuˈaraa, eiaha i nia i te tahi tupuna tia ore, i nia râ i te hoê mea rahi aˈe—te tǎpǔ a te Atua ra o Iehova. Mai ia Melekisedeka, e Tahuˈa Rahi e e Arii atoa o Iesu, te hoê o te ore roa ˈtu e pohe.—Hebera 7:11-21.

11 Hau atu â, aita Iesu i titauhia ia pûpû i te mau tusia i tera e tera matahiti mai te tahuˈa rahi i te hiero i Ierusalema. Ta ˈna tusia, o to ˈna ïa ora tia roa, ta ˈna i pûpû hoê roa taime. (Hebera 7:27) E ata noa taua mau tusia atoa ra i pûpûhia i te hiero, e mau hohoˈa o te mea i pûpûhia e Iesu. Maoti ta ˈna tusia tia roa e faaore-mau-hia ˈi te mau hara a te feia atoa e faaohipa i te faaroo. Mea tamahanahana atoa te mau parau a Paulo e faaite ra e teie Tahuˈa Rahi, o taua noâ ïa Iesu ra ta te mau Kerisetiano i Ierusalema i matau. E taata haehaa oia, te maitai, e te “aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei.” (Hebera 4:15; 13:8) E haamaitairaa ta taua mau Kerisetiano faatavaihia ra te riroraa ei tahuˈa apiti na te Mesia! Nafea ïa ratou e nehenehe ai e orai tia i muri i te mau mea “rii tia ore” a te Haapaoraa ati Iuda viivii?—Galatia 4:9.

12, 13. (a) Eaha te piti o te tumu ta Paulo i horoa ia ore roa ˈtu tatou e orai tia i muri? (b) No te aha to ratou faaoromai i tahito ra e faaitoito ai i te mau Kerisetiano Hebera eiaha roa ˈtu e orai tia i muri i te haamouraa?

12 Mai te mea ra e aita i navai, ua horoa Paulo i te piti o te tumu ia ore roa ˈtu to Hebera e orai tia i muri i te haamouraa—to ratou iho hiˈoraa o te faaoromai. Teie ta ˈna i papai: “A haamanaˈo na . . . i tei mutaa ihora anotau, a haamaramaramahia ˈi outou na, i tautoo ai outou i faaoromai ai i taua mau pohe rarahi ra.” Ua faahaamanaˈo Paulo ia ratou e ua faarirohia ratou ei “hiˈoraa i te vahi taata ra” ma te faaino e te ati rahi. Ua mau vetahi i te fare tapearaa; ua aroha e ua turu vetahi atu i tei tapeahia. Oia, ua faaite ratou i te hoê faaroo e te hoê tamau-maite-raa faahiahia mau. (Hebera 10:32-34) Teie râ, no te aha Paulo i ani ai ia ratou ia “haamanaˈo” i taua mau ohipa mauiui ra? Eita anei te reira e haaparuparu ia ratou?

13 Eita, ia “haamanaˈo” to Hebera “i tei mutaa ihora anotau,” e haamanaˈo ratou nafea to Iehova tururaa ia ratou i roto i te tamataraa. Maoti ta ˈna tauturu, ua patoi aˈena ratou i te mau aroraa e rave rahi a Satani. Teie ta Paulo i papai: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou [here] i to ˈna ra iˈoa.” (Hebera 6:10; MN) Oia, ua haamanaˈo Iehova i ta ratou mau ohipa atoa o te faaroo, tei roto te reira i to ˈna mehara otia ore. Te faahaamanaˈohia maira tatou i te aˈoraa a Iesu e haapue i te mau taoˈa i nia i te raˈi. Eita hoê e nehenehe e eiâ i teie mau taoˈa; eita te reira e pau i te huhu aore ra i te pe. (Mataio 6:19-21) Inaha, e nehenehe teie mau taoˈa e pau ia orai tia noa te hoê Kerisetiano i muri i te haamouraa. E mâuˈa ïa ta ˈna mau taoˈa atoa i haapue i nia i te raˈi. E tumu puai mau â ta Paulo i horoa na te mau Kerisetiano Hebera ia ore roa ˈtu ratou e na reira! No te aha e haamâuˈa ˈi i ta ratou mau matahiti taviniraa haapao maitai? Mea tano e mea maitai aˈe e tamau noa i te faaoromai.

Te tumu e ore roa ˈi tatou e orai tia i muri i te haamouraa

14. Eaha te mau haafifiraa ta tatou e faaruru ra e tuea ra e tei faaruruhia e te mau Kerisetiano i te senekele matamua?

14 I teie mahana, hoê â tumu puai e ore ai te mau Kerisetiano mau e orai tia i muri. A tahi, e haamanaˈo tatou e e haamaitairaa ta tatou i roto i te huru haamoriraa viivii ore ta Iehova i horoa mai. Mai te mau Kerisetiano i te senekele matamua, te ora nei tatou i te hoê tau e te faaooo ra e te tâhitohito ra te mau melo o te mau haapaoraa rahi ia tatou, a faaiteite ai ratou ma te faaoru i ta ratou mau fare pure rarahi e te maororaa o ta ratou mau tutuu. Te haapapu maira râ Iehova e te farii ra oia i ta tatou huru haamoriraa. Inaha, te fanaˈo ra tatou i te mau haamaitairaa i teie mahana ta te mau Kerisetiano i te senekele matamua i ore i fanaˈo. E uiui paha outou e, ‘Nafea ïa?’ Inaha hoi, te ora ra ratou i te taime a haamata ˈi te hiero pae varua. Ua riro te Mesia ei Tahuˈa Rahi i to ˈna bapetizoraahia i te matahiti 29 T.T. Ua ite mata vetahi o ratou i te mau ohipa semeio a te Tamaiti a te Atua. I muri aˈe atoa i to ˈna poheraa, ua rahi atu â te mau semeio. Mai tei tohuhia râ, ua ore taua mau ô ra i te pae hopea.—Korinetia 1, 13:8.

15. Te ora nei te mau Kerisetiano mau i teie mahana i roto i te tupuraa o teihea parau tohu, e eaha te auraa o te reira no tatou?

15 Teie râ, te ora nei tatou i roto i te hoê tupuraa faufaa o te parau tohu o te hiero rahi i roto i te Ezekiela pene 40-48.a Ua ite ïa tatou i te haamau-faahou-raahia te faanahoraa o te haamoriraa viivii ore a te Atua. Ua tamâhia taua hiero pae varua ra i te mau mea viivii atoa i te pae faaroo e i te peu haamori idolo. (Ezekiela 43:9; Malaki 3:1-5) A feruri na i te mau haamaitairaa ta teie tamâraa i horoa mai.

16. Eaha te ohipa haaparuparu ta te mau Kerisetiano no te senekele matamua i faaruru?

16 I te senekele matamua, aita te amuiraa Kerisetiano faanahonahohia i taa maitai eaha te tupu a muri aˈe. Ua tohu Iesu e mai te mea ra e e ueuehia te zizania i roto i te hoê faaapu sitona i tanu-apî-hia, aita ˈtura i taa-maitai-hia teihea te sitona e teihea te zizania. (Mataio 13:24-30) E ua tupu iho â te reira. I te hopea o te senekele matamua, a ohipa ˈi te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane ei taata hopea i tapea i te mea viivii, te tupu aˈena ra te taivaraa. (Tesalonia 2, 2:6; Ioane 1, 2:18) I muri iti noa ˈˈe i te poheraa o te mau aposetolo, ua fa mai te hoê pǔpǔ ekalesiatiko taa ê, e haavî ra i te nǎnǎ e e oomo ra i te hoê ahu taa ê. Te parare ra te taivaraa mai te maˈi roherohe. Mea haaparuparu mau â te reira no te mau Kerisetiano haapao maitai! Ua ite ratou i te na nia-ê-raa te hoê faanahoraa viivii i te faanahoraa o te haamoriraa viivii ore i haamau-apî-hia. Ua tupu te reira iti aˈe i te hoê senekele i muri aˈe i to te Mesia haamauraa i te amuiraa.

17. I roto i teihea auraa i vai maoro aˈe ai te amuiraa Kerisetiano no teie tau i to te senekele matamua?

17 I teie nei, e hiˈo mai tatou i te hoê tupuraa taa ê. I teie mahana, mea maoro aˈe te haamoriraa viivii ore i te tau hou te mau aposetolo a pohe ai. Mai te taime a neneihia ˈi te numera matamua o teie vea i te matahiti 1879 ra, ua haamaitai Iehova ia tatou na roto i te hoê haamoriraa tamâhia e maraa ra. Ua tomo Iehova e te Mesia ra o Iesu i roto i te hiero pae varua i te matahiti 1918 no te tamâ i te reira. (Malaki 3:1-5) Mai te matahiti 1919 mai â, ua tamâ-mǎrû-noa-hia te faanahoraa no te haamori i te Atua ra o Iehova. Ua maramarama ˈtu â tatou i te mau parau tohu e te mau faaueraa tumu Bibilia. (Maseli 4:18) O vai te faahanahanahia no te reira? E ere te taata tia ore. O Iehova anaˈe, e ta ˈna Tamaiti te Upoo o te amuiraa, te nehenehe e paruru i To ˈna nunaa i te viivii i teie anotau ino. Eiaha roa ˈtu ïa tatou e mairi i te haamauruuru ia Iehova no to ˈna faatiaraa ia tatou ia apiti i roto i te haamoriraa viivii ore i teie mahana. E ia faaoti papu tatou eiaha roa ˈtu e orai tia i muri i te haamouraa!

18. Eaha ta tatou tumu e ore roa ˈi tatou e orai tia i muri i te haamouraa?

18 Mai taua mau Kerisetiano Hebera ra, te vai ra ta tatou te tahi atu â tumu e haapae ai tatou i te hoê haerea mǎtaˈu haere noa o te orai tia i muri—to tatou hiˈoraa o te faaoromai. Noa ˈtu e ua haamata tatou i te tavini ia Iehova i teie mau matahiti i mairi aˈenei aore ra tau ahuru matahiti i teie nei to tatou na reiraraa ma te haapao maitai, ua rave tatou i te mau ohipa Kerisetiano. E rave rahi o tatou tei faaruru i te hamani-ino-raa, te fare tapearaa, te opaniraa, te taparahiraa, aore ra te ereraa i te mau faufaa. E rave rahi atu â tei faaruru i te patoiraa a te fetii, te tâhitohitoraa, te faaoooraa, e te tâuˈa-ore-raa. Ua faaoromai tatou pauroa, a tamau noa ˈi tatou i te tavini ia Iehova ma te haapao maitai noa ˈtu te mau haafifiraa e te mau tamataraa o te oraraa. Ia tatou i na reira, ua faaite tatou i te tamau-maite-raa ta Iehova e ore e haamoe, ua haaputu tatou i te mau taoˈa i nia i te raˈi. Papu maitai ïa e e ere teie te taime no te orai tia i muri i te faanahoraa tahito viivii ta tatou i faarue! No te aha hoi e haafaufaa ore ai i ta tatou mau ohipa puai atoa? E parau mau iho â râ te reira i teie mahana, inaha “e vahi iti poto roa” te toe ra hou te hopea.— Hebera 10:37.

19. Eaha te tuatapapahia i roto i ta tatou tumu parau i mua nei?

19 Oia, ia faaoti tatou e ‘e ere tatou i to te feia i orai tia i muri [i te haamouraa]’! Maoti râ i to ‘te feia i noaa te faaroo.’ (Hebera 10:39; MN) Nafea tatou e papu ai e te au ra ia tatou taua mau parau ra, e nafea tatou e tauturu ai i te mau hoa Kerisetiano ia na reira atoa? E tuatapapahia te reira i roto i ta tatou tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1999, mau api 8-23.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te auraa e orai tia i muri i te haamouraa?

◻ Eaha te mau faaheporaa e faateimaha ra i te mau Kerisetiano Hebera ta Paulo i papai?

◻ Eaha te mau tumu ta Paulo i horoa na to Hebera ia ore ratou e orai tia i muri i te haamouraa?

◻ Eaha ta tatou mau tumu e faaoti ai tatou eiaha roa ˈtu e orai tia i muri i te haamouraa?

[Hohoˈa i te api 15]

Aita to Petero riroraa i te mǎtaˈu i faariro ia ˈna ei ‘taata i orai tia i muri i te haamouraa’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono