A ara i te ereraa i te faaroo
“E ara, e au mau taeae, o te [mafatu] ino faaroo-ore-atoa-hia i roto i te hoê o outou na, i te faarueraa i te Atua ora ra.”—HEBERA 3:12; MN.
1. Te huti ra te mau parau a Paulo i te mau Kerisetiano Hebera i to tatou ara-maite-raa i nia i teihea tupuraa mau peapea?
AUÊ ïa manaˈo riaria e—e nehenehe te feia i fanaˈo na na mua ˈˈe i te hoê taairaa piri e o Iehova, e faatupu i te hoê “mafatu ino” e e ‘faarue i te Atua ora’! E auê ïa faaararaa e! Ua faataehia teie mau parau a te aposetolo Paulo, eiaha i te feia faaroo ore, i te feia râ i pûpû na i to ratou oraraa no Iehova i nia i te niu o te faaroo i roto i te tusia no te hoo o Iesu Mesia.
2. Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia hiˈopoa?
2 Nafea te hoê taata i roto i teie huru pae varua haamaitaihia, e nehenehe ai e faatupu i te hoê ‘mafatu ino faaroo ore’? Oia mau, nafea te hoê taata o tei tamata na i te here e te hamani maitai faito ore o te Atua, e faarue ai ia ˈna ma te opuahia? E e nehenehe anei te reira e tupu i nia ia tatou? E mau manaˈo teiaha mau teie, e e tia ia tatou ia hiˈopoa i te tumu e horoahia ˈi teie faaararaa.—Korinetia 1, 10:11.
No te aha teie huru aˈoraa puai?
3. A faataa na i te mau huru tupuraa e haapeapea ra i te mau Kerisetiano i te senekele matamua i roto ia Ierusalema e na pihai iho.
3 E au ra e ua faatae o Paulo i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano Hebera i Iudea i te matahiti 61 T.T. Ua parau te hoê taata tuatapapa aamu e i taua tau ra, “aita e hau aore ra e parururaa no te mau taata haapao maitai, haavare ore, i roto anei i te oire no Ierusalema aore ra i te tahi atu mau vahi ati aˈe te mataeinaa taatoa.” E tau o te vahavaharaa ture e o te haavîraa uˈana, tei faatupuhia e te hoê anoiraa o te mau nuu Roma faahepo, te faahua itoito o te mau ati Iuda Zélote aita e au ra i to Roma, e te mau ohipa iino a te feia eiâ o tei faaohipa i taua tau huenane ra. No teie mau mea atoa, e mea fifi roa ïa no te mau Kerisetiano, o tei tutava puai i te ore e faaô atu i roto i taua mau mea ra. (Timoteo 1, 2:1, 2) Inaha, no to ratou tiaraa amui ore, ua faariro vetahi ia ratou ei feia maamaa, e te orure hau atoa. E pinepine te mau Kerisetiano i te hamani-ino-hia, e ua erehia ratou iho.—Hebera 10:32-34.
4. Eaha te faateimaharaa i te paeau faaroo i faaruruhia e te mau Kerisetiano Hebera?
4 Te faateimaha-atoa-hia ra te mau Kerisetiano Hebera i te paeau faaroo. Ua faatupu te itoito o te mau pǐpǐ haapao maitai a Iesu e te maraaraa mai te amuiraa kerisetiano, i te pohehae e te riri o te mau ati Iuda—to ratou iho â râ mau raatira faaroo. Aita ratou i faaea i te haapeapea e i te hamani ino i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia.a (Ohipa 6:8-14; 21:27-30; 23:12, 13; 24:1-9) Noa ˈtu e ua ape roa vetahi mau Kerisetiano i te hamani-ino-raa, ua haavahavahahia e ua faaooohia ratou e te mau ati Iuda. Ua hiˈo-ino-hia te Kerisetianoraa mai te hoê haapaoraa apî tei erehia i te hanahana o te haapaoraa ati Iuda, no te mea aita ta ratou e hiero, e tahuˈa, e oroa, e tusia matauhia, e te vai atu â. Ua haapohe-atoa-hia to ratou raatira, o Iesu, ei taata ohipa ino tei faautuahia. No te faatupu i ta ratou haapaoraa, ua titauhia i te mau Kerisetiano te faaroo, te itoito, e te faaoromai tamau.
5. No te aha e mea faufaa roa no te mau Kerisetiano i Iudea ia vai ara noa i te pae varua?
5 Hau atu, te ora ra te mau Kerisetiano Hebera i Iudea i te hoê tau faufaa i roto i te aamu o taua nunaa ra. Ua tupu aˈena e rave rahi mau mea ta to ratou Fatu, o Iesu Mesia, i parau o te tapao hoi i te hopea o te faanahoraa ati Iuda. Aita ïa i atea roa te hopea. No te ora mai, e tia i te mau Kerisetiano ia vai ara noa i te pae varua e ia vai ineine no te ‘horo i te mouˈa.’ (Mataio 24:6, 15, 16) E faaroo anei to ratou, e mea pautuutu anei ratou i te pae varua o te titauhia no te ohipa oioi, mai ta Iesu i faaue? E au ra e e ere i te mea papu roa.
6. Eaha ta te mau Kerisetiano i Iudea i hinaaro ru?
6 I na matahiti hopea hoê ahuru na mua ˈˈe i te haamouraa o te faanahoraa taatoa ati Iuda o te mau mea, te faaruru ra te mau Kerisetiano Hebera i te faateimaharaa uˈana i roto e i rapaeau i te amuiraa. Ua hinaaro ratou i te faaitoitoraa. Ua hinaaro atoa râ ratou i te mau aˈoraa e te aratairaa no te tauturu ia ratou ia ite e e haerea maitai anei ta ratou i maiti e ia ore ratou ia mauiui e ia faaoromai tamau ma te faufaa ore. Auaa râ, ua nehenehe o Paulo e tauturu atu ia ratou.
7. No te aha e tia ia tatou ia anaanatae i ta Paulo i papai i te mau Kerisetiano Hebera?
7 Te mea o ta Paulo i papai i te mau Kerisetiano Hebera, e tia ïa ia riro ei mea faufaa roa no tatou. No te aha? No te mea te ora nei tatou i te hoê tau mai to ratou atoa. I te mau mahana atoa, te faaruru nei tatou i te mau faateimaharaa a te ao nei e faaterehia ra e Satani. (Ioane 1, 5:19) Te ite nei tatou e te tupu ra te mau parau tohu a Iesu e a te mau aposetolo no nia i te mau mahana hopea e “te hopea o [“te faanahoraa o te mau mea,” MN].” (Mataio 24:3-14; Timoteo 2, 3:1-5; Petero 2, 3:3, 4; Apokalupo 6:1-8) Hau atu, e tia ia tatou ia vai ara noa i te pae varua ia “ora” mai tatou ‘i teie nei mau mea atoa e fatata mai nei.’—Luka 21:36.
Tei rahi aˈe ia Mose
8. Na roto i te faahitiraa i tei papaihia i roto i te Hebera 3:1, eaha ta Paulo e faaitoito ra i to ˈna mau hoa kerisetiano ia rave?
8 Ma te faahiti i te hoê manaˈo faufaa, ua papai o Paulo e: “E [hiˈo] maitai i te [a]posetolo ra e te [t]ahuˈa [r]ahi i ta tatou nei parau, i te Mesia ra ia Iesu.” (Hebera 3:1; MN) Te auraa o te parau ra “e hiˈo maitai,” oia ïa “e taa maitai . . . e maramarama roa, e hiˈo maite.” (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words) No reira, te faaitoito nei o Paulo i to ˈna mau hoa faaroo ia tutava rahi i te haafaufaa mau i te tiaraa ta Iesu i rave i roto i to ratou faaroo e to ratou faaoraraa. Ia na reira ratou, e puaihia ïa ta ratou faaotiraa e mau papu i roto i te faaroo. Eaha ïa te tiaraa o Iesu, e no te aha e tia ia tatou ia “hiˈo maitai” ia ˈna?
9. No te aha o Paulo i faahiti ai ia Iesu mai te “aposetolo” e te “tahuˈa rahi”?
9 Ua faaohipa o Paulo i te mau taˈo ra “aposetolo” e “tahuˈa rahi” i nia ia Iesu. Te hoê “aposetolo,” o te hoê ïa taata i tonohia e i ǒ nei, ua taaihia oia i te mau ravea a te Atua no te paraparau i te huitaata nei. Te hoê “tahuˈa rahi,” mea na roto ia ˈna e nehenehe ai te mau taata e haafatata i te Atua. E mau faanahoraa faufaa roa teie no te haamoriraa mau, e o Iesu ïa te hiˈoraa hau ê o te reira. O ˈna tei tonohia mai mai te raˈi mai no te haapii i te huitaata nei i te parau mau no nia i te Atua. (Ioane 1:18; 3:16; 14:6) O Iesu atoa tei nominohia ei Tahuˈa Rahi no teie nei tau i roto i te faanahoraa o te hiero pae varua o Iehova, no te faaore i te hara. (Hebera 4:14, 15; Ioane 1, 2:1, 2) Mai te peu e te haafaufaa mau ra tatou i te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e fanaˈo na roto i te arai o Iesu, e noaa ïa ia tatou te itoito e te puai no te faaoti i te vai papu noa i roto i te faaroo.
10. (a) Nafea to Paulo tautururaa i te mau Kerisetiano Hebera ia taa e ua hau aˈe te Kerisetianoraa i te haapaoraa ati Iuda? (b) Eaha te parau mau rahi ta Paulo i faahiti no te haapapu i to ˈna manaˈo?
10 No te haamatara i te faufaaraa o te faaroo kerisetiano, ua faaau o Paulo ia Iesu ia Mose, o ta te mau ati Iuda hoi i faariro na ei peropheta rahi roa ˈˈe i rotopu i to ratou mau tupuna. Ahiri te mau Kerisetiano Hebera i taa ma te mafatu taatoa i te mea ra e mea rahi aˈe o Iesu ia Mose, aita ïa e tumu ia feaa ratou e ua hau aˈe te Kerisetianoraa i te haapaoraa ati Iuda. Ua faataa o Paulo e noa ˈtu e ua manaˈohia e e au ia Mose ia haapao i te “utuafare” o te Atua—oia hoi te nunaa, aore ra te amuiraa, Iseraela—e tauturu, aore ra e tavini haapao maitai noa oia. (Numera 12:7) I te tahi aˈe pae, o Iesu te Tamaiti, te fatu o te utuafare. (Korinetia 1, 11:3; Hebera 3:2, 3, 5) No te haapapu i teie manaˈo, ua faahiti o Paulo i teie parau mau rahi e: “E faatia hoi to te mau fare atoa nei, o te faatia râ i te mau mea atoa ra, o te Atua ïa.” (Hebera 3:4) Aita hoê aˈe taata e nehenehe e patoi e e mea rahi aˈe te Atua i te tahi taata, no te mea o ˈna te Hamani, aore ra te Poiete, o te mau mea atoa. I te mea hoi e o Iesu te rave ohipa apiti a te Atua, e mea tano ïa ia parau e mea rahi aˈe oia i te tahi atu mau mea atoa i poietehia, tae noa ˈtu ia Mose.—Maseli 8:30; Kolosa 1:15-17.
11, 12. Eaha ta Paulo i faaitoito i te mau Kerisetiano Hebera ia tapea papu “ma te itoito e tae noa ˈtu i te hopea,” e nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i teie aˈoraa?
11 Oia mau, e tiaraa faahiahia roa to te mau Kerisetiano Hebera. Ua faahaamanaˈo o Paulo ia ratou e ua “noaa atoa” ia ratou “te [“piiraa,” MN] no te raˈi maira,” te hoê ïa haamaitairaa taa ê te tia ia poiherehia hau aˈe i te tahi mea o ta te faanahoraa ati Iuda e pûpû mai. (Hebera 3:1) Eita e ore e na roto i te mau parau a Paulo, ua tupu te mauruuru i roto i teie mau Kerisetiano faatavaihia, e e fanaˈo ratou i te hoê tufaa apî, eiaha râ ia haapeapea i to ratou faarueraa i te mau mea i taaihia i ta ratou tufaa ati Iuda. (Philipi 3:8) Ma te faaitoito ia ratou ia tapea maite i ta ratou haamaitairaa taa ê e ia ore ia haafaufaa ore i te reira, ua parau o Paulo e: “Area te Mesia ra, ei tamaiti [“haapao maitai,” MN] ïa i nia i to [te Atua] ihora utuafare; o tatou hoi taua utuafare no ˈna ra, ia mau papu â tatou i to tatou tiaturiraa, e te tiairaa oaoa ra ma te itoito e tae noa ˈtu i te hopea ra.”—Hebera 3:6.
12 Oia mau, no te ora mai i te hopea i fatata mai o te faanahoraa ati Iuda o te mau mea, ua tia ïa i te mau Kerisetiano Hebera ia tapea maite i to ratou tiaturiraa i horoahia mai e te Atua “ma te itoito e tae noa ˈtu i te hopea.” E tia atoa ia tatou ia na reira i teie mahana mai te peu e te hinaaro ra tatou e ora mai i te hopea o teie faanahoraa. (Mataio 24:13) Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te mau haapeapearaa o te oraraa, te tâuˈa-ore-raa o te taata, aore ra to tatou iho mau hinaaro tia ore, ia faaaueue i to tatou faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a te Atua. (Luka 21:16-19) No te ite e nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito ia tatou iho, e hiˈopoa na tatou i te tahi atu mau parau a Paulo.
“Eiaha e faaetaeta i to outou mafatu”
13. Eaha te faaararaa ta Paulo i horoa, e mea nafea to ˈna faaohiparaa i te Salamo 95?
13 I muri aˈe i to ˈna faaiteraa i te tiaraa faahiahia roa o te mau Kerisetiano Hebera, ua horoa o Paulo i teie faaararaa e: “Mai ta te [varua moˈa] i parau maira, Ia tia ia outou i teie nei mahana i te faaroo i tana reo, eiaha e [faaetaeta] i to outou [mafatu], mai tei te [faaririraa] ra, i te mahana [tamataraa] i te medebara ra.” (Hebera 3:7, 8; MN) Te faahiti ra o Paulo i te Salamo 95, e ua nehenehe oia e faahiti i “ta te varua moˈa i parau maira.”b (Salamo 95:7, 8; Exodo 17:1-7) E mea faauruahia te mau Papai e te Atua na roto i to ˈna varua moˈa.—Timoteo 2, 3:16.
14. Eaha te huru o te mau ati Iseraela i mua i ta Iehova i rave no ratou, e no te aha?
14 I muri aˈe i to ratou tiamâraa mai te faatîtîraa i Aiphiti, ua fanaˈo te mau ati Iseraela i te haamaitairaa hanahana e ô i roto i te hoê faufaa e o Iehova. (Exodo 19:4, 5; 24:7, 8) Aita râ ratou i mauruuru i ta Iehova i rave no ratou, ua orure hau atura ratou. (Numera 13:25–14:10) Mea nafea te reira i te tupuraa? Ua faataa o Paulo i te tumu: te etaeta o to ratou mafatu. Teie râ, nafea te mau mafatu puta ohie e te farii i te Parau a te Atua e etaetahia ˈi? E eaha te tia ia tatou ia rave no te ape i te reira?
15. (a) Nafea te faarooraahia ‘te reo o te Atua’ i mutaa ihora e i teie nei? (b) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia uiui no nia i ‘te reo o te Atua’?
15 Ua haamata o Paulo i ta ˈna faaararaa e te pereota no te hoê tau poto ‘ia tia ia outou i te faaroo i tana reo.’ Ua paraparau mai te Atua i to ˈna nunaa na roto i te arai o Mose e te tahi atu mau peropheta. I muri iho, ua paraparau mai o Iehova ia ratou na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. (Hebera 1:1, 2) I teie mahana, te vai ra ia tatou nei te Parau taatoa faauruahia a te Atua, te Bibilia Moˈa. Te vai atoa ra “te tavini haapao maitai e te paari,” i nominohia e Iesu no te horoa i te “maa i te hora mau ra.” (Mataio 24:45-47) No reira, te paraparau noa maira te Atua. Teie râ, te faaroo ra anei tatou? Ei hiˈoraa, eaha to tatou huru i mua i te mau aˈoraa no nia i te ahu e te huru faanehenehe aore ra te maitiraa i te faaanaanataeraa e te upaupa? Te “faaroo” ra anei tatou, oia hoi te haapao ra e te auraro ra anei tatou i te mea i parauhia mai? Mai te peu e ua matau noa tatou i te imi i te mau otoheraa aore ra i te patoi i te mau aˈoraa, te faaû ra ïa tatou i te fifi haavarevare ra e etaetahia ˈi to tatou mafatu.
16. Nafea to tatou mafatu e nehenehe ai e etaetahia?
16 E nehenehe atoa to tatou mafatu e etaetahia mai te peu e e imi tatou i te ape i te rave i te mea ta tatou e nehenehe e e tia ia rave. (Iakobo 4:17) Noa ˈtu te mau mea atoa i ravehia e Iehova no te mau ati Iseraela, aita ratou i faatupu i te faaroo, ua orure hau ratou ia Mose, ua maiti ratou i te tiaturi i te faatiaraa ino no nia ia Kanaana, e aita ratou i tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia. (Numera 14:1-4) No reira, ua parau atura o Iehova e e faaea ratou e 40 matahiti i roto i te medebara—e maororaa tano ia pohe te mau melo faaroo ore o taua ui ra. No to ˈna inoino ia ratou, ua parau atura te Atua e: “Te hapa noa nei â to ratou [mafatu], e aitâ ratou i ite i [to ˈu mau eˈa]. Tǎpǔ ihora vau i tau ririraa ra e, E ore roa ratou e ô i [roto i] to ˈu ra faaearaa.” (Hebera 3:9-11; MN) Te ite ra anei tatou i te tahi haapiiraa no tatou i roto i teie manaˈo?
Te tahi haapiiraa no tatou
17. Noa ˈtu e ua ite mata roa ˈtu ratou i te mau ohipa puai a Iehova e ua faaroo roa ˈtu i ta ˈna mau parau, no te aha te mau ati Iseraela i erehia ˈi i te faaroo?
17 Ua ite mata roa ˈtu te ui o te mau ati Iseraela o tei haere mai i rapaeau ia Aiphiti, i te mau ohipa puai a Iehova e ua faaroo roa ˈtu ratou i ta ˈna mau parau. Noa ˈtu râ, aita ratou i tiaturi e e nehenehe te Atua e aratai ia ratou ma te fifi ore i te Fenua Tǎpǔhia. No te aha? “Aitâ ratou i ite i [“to ˈu mau eˈa,” MN]” o ta Iehova ïa i parau. Ua ite ratou e eaha ta Iehova i parau e i rave, aita râ ratou i tiaturi e e nehenehe oia e haapao ia ratou. Ua tapitapi rahi roa ratou no to ratou iho mau hinaaro, e ua manaˈo rii noa ratou i te mau eˈa e te opuaraa a te Atua. Oia, ua erehia ratou i te faaroo i roto i ta ˈna parau tǎpǔ.
18. Ia au i te parau a Paulo, eaha te ohipa ta te hoê ‘mafatu ino faaroo ore’ e faatupu?
18 E tano atoa teie mau parau ê atu i to Hebera, no tatou: “E ara, e au mau taeae, o te [“mafatu,” MN] ino faaroo-ore-atoa-hia i roto i te hoê o outou na, i te faarueraa i te Atua ora ra.” (Hebera 3:12) Ua haere roa o Paulo i te hohonuraa o te fifi ma te parau e te faahopearaa o te hoê ‘mafatu ino faaroo ore,’ o “te faarueraa [ïa] i te Atua ora ra.” Na mua ˈtu i roto i teie rata, ua parau oia no nia i ‘te painuraa’ no te tâuˈa-ore-raa. (Hebera 2:1, MN) Te auraa râ o te taˈo Heleni i hurihia e “faarueraa,” oia ïa “e faaatea ê” e ua taaihia oia i te taˈo ra “ohipa apotata.” Te faataa ra oia i te hoê patoiraa, te haere-ê-raa, e te hoê faarueraa opua-papu-hia, apitihia mai e te tahi haavahavaharaa.
19. Nafea te oreraa e faaroo i te mau aˈoraa e faatupu ai i te mau faahopearaa iino? A faataa na.
19 Te haapiiraa e huti mai, oia ïa ia topa noa ˈtu tatou i roto i te peu matauhia ra e eiaha e “faaroo i tana reo,” na roto i te oreraa e tâuˈa i te mau aˈoraa ta Iehova e horoa ra na roto i ta ˈna Parau e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai, eita e maoro e paarihia e e etaetahia to tatou mafatu. Ei hiˈoraa, e mea piri roa paha te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo-ore-hia. Eaha te tupu ia ore raua e tâuˈa i te fifi? E paruru anei te reira ia raua ia ore e rave faahou i ta raua i rave na, aore ra e faaohie noa ˈtu â te reira ia raua ia na reira faahou? Oia atoa, ia horoa anaˈe te pǔpǔ o te tavini i te mau aˈoraa ia maiti maitai i ta tatou mau upaupa e mau faaanaanataeraa manaˈo e au, e te vai atu â, te farii ra anei tatou i te reira ma te mauruuru e te rave ra anei tatou i te mau tauiraa e titauhia ra? Ua faaitoito mai o Paulo ia tatou e ‘eiaha e faarue i ta tatou haaputuputuraa.’ (Hebera 10:24, 25) Noa ˈtu teie aˈoraa, aita vetahi e tâuˈa ra i te mau putuputuraa kerisetiano. Te manaˈo nei paha ratou e e ere roa ˈtu i te mea ino ia mairi aore ra ia haamoe i te tahi mau putuputuraa.
20. No te aha e mea faufaa roa ia farii maitai tatou i te mau aˈoraa a te mau Papai?
20 Ia ore tatou e faaroo i te “reo” o Iehova e faaite-maitai-hia ra i roto i te mau Papai e te mau buka niuhia i nia i te Bibilia, e oioi ïa tatou i te ‘faarue i te Atua ora.’ E nehenehe te ore-roa-raa e tâuˈa i te mau aˈoraa e riro oioi mai ei peu haafaufaa ore, faaino, e te patoi i te reira. Ia ore te reira e faatitiaifarohia, e tupu mai ïa te hoê ‘mafatu ino faaroo ore,’ e mea fifi roa ia matara mai i taua huru haerea ra. (A faaau e te Ephesia 4:19.) Ua tano o Ieremia i te papairaa e: “E haavare rahi to te [“mafatu,” MN] i te mau mea atoa nei, e ua ino roa; o vai te ite?” (Ieremia 17:9) No te reira tumu i faaitoito ai o Paulo i to ˈna mau hoa Hebera faaroo e: “E aˈo maite râ te tahi i te tahi eiaha ei mahana e tuua, oi vai aˈe te ao, ia ore roa ia [etaeta] noa ˈtu te hoê o outou i te [mana] haavare o te [hara] ra.”—Hebera 3:13; MN.
21. Te aˈohia ra tatou paatoa ia rave i te aha, e eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo?
21 Auê tatou i te oaoa e te paraparau noa maira o Iehova ia tatou i teie mahana, na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa! Te mauruuru nei tatou e te tamau noa ra “te tavini haapao maitai e te paari” i te tauturu ia tatou ia ‘tapea maite â i to tatou tiaturi matamua ra e tae noa ˈtu i te hopea.’ (Hebera 3:14) Teie te taime no tatou ia farii i te here e te aratairaa a te Atua. Ia na reira tatou, e nehenehe tatou e fanaˈo i te tahi atu parau tǎpǔ faahiahia a Iehova—e “ô” i roto i to ˈna faaearaa. (Hebera 4:3, 10) O te tumu parau ïa ta Paulo e tauaparau i muri iho i te mau Kerisetiano Hebera, e o ta tatou atoa e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Ua faatia o Josèphe e i muri iti noa ˈˈe i te poheraa o Phesito, riro maira o Ananus (Anania) no te pǔpǔ faaroo amaha a te mau Sadukea, ei tahuˈa rahi. Ua afai oia ia Iakobo, te taeae o Iesu, e te tahi atu mau pǐpǐ i mua i te Sunederi, e ua faautuahia ˈtura ratou i te utua pohe e ua pehîhia i te ofai.
b Papu maitai e ua faahiti o Paulo i te tatararaa Heleni ra Septante, o te huri ra i te taˈo Hebera ra no “Meriba” e “tatamaˈi” e no “Masa” e “tamataraa.” A hiˈo i te mau api 983 e 1003 o te Auxiliaire pour une meilleure intelligence de la Bible, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
E nehenehe anei outou e faataa?
◻ No te aha o Paulo i papai ai i teie huru aˈoraa puai no te mau Kerisetiano Hebera?
◻ Nafea to Paulo tautururaa i te mau Kerisetiano Hebera ia taa e e taoˈa maitai aˈe ta ratou i te oraraa i raro aˈe i te haapaoraa ati Iuda?
◻ Nafea te mafatu o te hoê taata e etaetahia ˈi?
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave no te ape i te faatupu i te hoê ‘mafatu ino faaroo ore’?
[Hohoˈa i te api 10]
Te faatupu ra anei outou i te faaroo i roto ia Iesu, te Mose Rahi?