Te iteraa i te hau mau i roto i te hoê fenua arepurepu
“Tei rapaeau roa te mea riaria o te haavîraa uˈana aroha ore i to ˈna vairaa,” ta te hoê ïa parau faataa i faahiti i te matahiti 1969. Ua faahitihia te reira i te haamataraa te mau Arepurepuraa, te tau ahoaho i Irelane Apatoerau, i te uˈana.
UA RIRO te haavîraa uˈana e te taparahiraa taata aroha ore ei mau ohipa matauhia a haapaari noa ˈi te mau Porotetani e te mau Katolika taparahi taata, “te mau taata taehae i na pae e piti” o te aroraa i te pae politita e te pae faaroo, i te aro no te faatere i te fenua Irelane. Mai reira mai, “hau atu i te 3 600 taata tei taparahi-pohe-hia e e mau tausani tei pepe i roto fatata e 30 matahiti haavîraa uˈana,” ta te vea ïa The Irish Times e tapao ra.
Parau mau, e ere teie i te hoê aroraa apî. Ua faaruru te fenua Irelane i te reira e mau senekele i te maoro. I teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua itehia te mau faahopearaa atâta roa ˈˈe o te reira i Irelane Apatoerau, ua ino roa râ te oraraa o te taata e ati aˈe ia Irelane i te inoino e te amahamaha ta te reira i faatupu.
I roto i taua tupuraa ra, hau atu i te hoê hanere matahiti i teie nei to te mau Ite no Iehova faaiteraa eaha te ravea mau e afaro ai te mau fifi e faaruruhia ra e teie fenua arepurepu. Taua ravea ra, o te Basileia ïa o te Atua i roto i te rima o Iesu Mesia. (Mataio 6:9, 10) I te omuaraa o te mau Arepurepuraa i te matahiti 1969, te vai ra e 876 Ite no Iehova i Irelane. I teie nei, ua hau atu i te 4 500 i roto hau atu i te 100 amuiraa. Teie te tahi mau aamu o te tahi mau taata i faarue i te mau ohipa politita e te au i ta te nuu.
“Ia paari au, e apiti au i roto i te IRA!”
Ua paari Michaela ei Katolika i te Repubilita no Irelane. I te haapiiraa, ua haapii oia i te tahi mau mea no nia i te aamu o Irelane e ta ˈna aroraa e te fenua Beretane e mau senekele i te maoro. I to ˈna nainairaa, mea riri roa na ˈna te feia Beretane, ua hiˈo oia ia ratou ei “feia haavî i te nunaa Irelane.” I te 10raa o to ˈna matahiti, ua parau oia i to ˈna mama ruau e, “Ia paari au, e apiti au i roto i te IRA!” (Te Nuu Repubilita Irelane) “Ua poarahia vau, te haamanaˈo noa ra vau i te reira i teie mahana,” ta ˈna ïa e parau ra. Ua faaroo oia i muri aˈe e ua apiti na to ˈna papa ruau i roto i te nuu Beretane i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua. I te hoê taime, ua tia ˈtu to ˈna mama ruau i mua i to ˈna papa ruau ia ore te mau melo o te IRA e pupuhi ia ˈna.
Noa ˈtu râ, i te paariraa mai Michael, ua hinaaro oia e rave i te tahi mea no te tauturu i to ˈna mau hoa Katolika i Irelane Apatoerau. Te parau ra oia e: “E au ra ia ˈu e o te IRA anaˈe te feia e rave ra i te tahi mea no te tauturu i te mau Katolika i Irelane Apatoerau i taua tau ra.” I te mea e ua turaihia oia e te mea ta ˈna i manaˈo e e tumu tia, ua riro maira oia ei melo no te IRA e ua haapiihia oia nafea ia faaohipa i te mau mauhaa tamaˈi. E toru o to ˈna mau hoa tei pupuhi-pohe-hia e te mau pǔpǔ faehau Porotetani i Irelane Apatoerau.
I te pae hopea, ua inoino Michael i te aroraa e au i ta te nuu o tei haapeapeahia, ei hiˈoraa, e te mau tatamaˈiraa uˈana e tupu ra i rotopu i te mau pǔpǔ faehau taa ê. A mau ai oia i te fare tapearaa no te tahi mau hape no nia i te ohipa a te IRA, ua pure oia i te Atua ia tauturu mai ia ite oia i te ravea mau e tupu ai te hau e te parau-tia mure ore. Tau taime i muri aˈe, ua haere mai te mau Ite no Iehova i ǒ o ˈna ra. Ua faatupu râ te mau manaˈo tahito oti noa i te tahi mau haafifiraa. No Beretane te mau Ite. No to ˈna riri iti rahi, mea fifi no ˈna ia faaroo. “Aita vau i farii popou noa ia raua,” ta ˈna ïa e parau ra, “ua tamau noa râ raua i te haere mai e i te paraparau mai ia ˈu, e ua haamata aˈera vau i te ite e e faaore te Basileia o te Atua i te mau ohipa tia ore atoa i te pae politita e te pae totiale ta ˈu e tutava noa ra i te faaore.”—Salamo 37:10, 11; 72:12-14.
Ua tae maira te taime faufaa roa, i to Michael farereiraa i te tomana o te IRA, o tei parau e, “E ohipa ta matou na oe.” “Ua manaˈo vau e e tia ia ˈu ia maiti i reira iho,” ta Michael ïa e parau ra, “huti aˈera vau i te aho e na ô atura e, ‘E Ite no Iehova vau i teie nei,’ noa ˈtu e aita vau i bapetizohia ˈtura i taua taime ra. Ua ite noa vau e e hinaaro vau e riro ei tavini na Iehova.” “E tia ia faatiahia oe i mua i te hoê patu e ia pupuhihia,” o te pahonoraa ïa a te tomana. Noa ˈtu te haamǎtaˈuraa, ua faarue Michael i te IRA. Ua noaa ia ˈna te itoito e na reira na roto i te vaiihoraa e ia ohipa te mau parau a Iehova i nia i to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu. “I muri iho, ua pûpû atoa ta ˈu vahine e vetahi o ta mâua mau tamarii i to ratou oraraa no Iehova. I teie nei, e hau mau to roto i to matou mafatu. E e mauruuru noa matou ia Iehova no to ˈna faatiaraa e ia ite matou i te parau mau e ia apiti i roto i te haaparareraa i te hoê poroi hau i roto i te hoê fenua arepurepu.”—Salamo 34:14; 119:165.
E paruru mau e tiaraa amui ore
“Ua paari au i te mataeinaa i County Derry i Irelane Apatoerau,” ta Patrick ïa e parau ra. “I to ˈu nainairaa, aita hoê aˈe mea ta ˈu i ite maoti noa râ te mau Arepurepuraa. Papu maitai, ua ohipa taua huru tupuraa ra i nia i to ˈu manaˈo e huru feruriraa.” Ua faahotu Patrick i te mau manaˈo etaeta no te here aiˈa ino e te mau manaˈo hohonu oti noa e patoi ra i to Beretane. Ua ite oia i te feia faaroo i na pae e piti o te aroraa politita i te ofatiraa i te mau faaueraa tumu Kerisetiano faufaa e te mau faaueraa tumu o te tura faufaa o te taata. I te pae hopea, ua faarue oia i te haapaoraa, e ua riro mai ei taata Atua ore e ei Marxiste etaeta.—A hiˈo i te Mataio 15:7-9; 23:27, 28.
“Ta ˈu mau mea matamua roa e haamanaˈo ra, o to te mau taata ïa e au i te repubilita i tapeahia i te pae Apatoerau, faaearaa i te tamaa,” ta Patrick ïa e parau ra. “Ua aroha roa vau ia ratou. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu hutiraa i te mau reva Irelane e to ˈu papaipai-haere-raa i te mau hohoˈa faaino i to Beretane i te mau vahi atoa ta ˈu e nehenehe. I te 15raa noa o to ˈu matahiti, ua riro vau ei tiai i te hunaraa o te hoê taata tapeahia i faaea i te tamaa, o tei pohe i te fare tapearaa.” Mai e rave rahi ê atu i faaô atu i roto i te arepurepuraa e te huanane i taua tau ra, ua apiti atoa Patrick i roto i te mau tiarepuraa e te mau poroteraa no te titau i ta ˈna i hiˈo mai te aifaitoraa e te parau-tia totiale. Ua faahoa ˈtu oia i te feia here aiˈa etaeta e rave rahi, e e rave rahi hoi o ratou tei tapeahia e te feia mana toroa Beretane.
“I muri iho,” ta Patrick ïa e parau ra, “no te tahi mau tumu i te pae moni, ua faaea vau maa taime i Beretane. I reira, ua haru te mau mutoi Beretane hoê o to ˈu mau hoa i faauehia e rave i te ohipa topitaraa.” Noa ˈtu e te farii rahi noa ra Patrick i te tumu o te here aiˈa, ua haamata to ˈna huru i te taui. Ua haamata oia i te ite e mea hape roa to ˈna mau manaˈo oti noa e patoi ra i te feia Beretane atoa. “Ua haamata atoa i te taa ia ˈu,” ta ˈna ïa e parau ra, “e e ore roa ˈtu te ohipa e au i ta te nuu e faaafaro i te mau fifi e e faaore i te mau ohipa tia ore e haamauiui ra ia ˈu. Mea rahi roa te viivii e te tahi atu â mau huru tia ore i rotopu i te feia e faatere ra i te mau faanahonahoraa e au i ta te nuu.”—Koheleta 4:1; Ieremia 10:23.
Ua hoˈi atura Patrick i te pae hopea i Irelane Apatoerau. “I to ˈu taeraa ˈtu, ua haafarerei te hoê hoa ia ˈu e te mau Ite no Iehova.” Maoti ta ˈna haapiiraa Bibilia e te mau Ite, ua haamata Patrick i te ite i te ravea mau e afaro ai te aroraa e te amahamaharaa a te taata. Ua haere oioi oia i mua i te pae varua a ohipa ˈi te mau faaueraa tumu Bibilia i nia i to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu. (Ephesia 4:20-24) “I teie nei,” ta ˈna ïa e parau ra, “maoti i te opua e faatahuri i te faanahoraa e vai ra, te poro nei au i te poroi Bibilia o te hau, i te mau tuhaa fenua loyaliste atoa ta ˈu i ore roa ˈtu e ratere atu na mua ˈˈe. Inaha, i te mea e mea rahi roa te mau taparahiraa taata aroha ore i Belfast, o te mau Ite no Iehova anaˈe te nehenehe e tere noa i rotopu i te mau tuhaa fenua loyaliste e te here aiˈa na nia i te mau pereoo aita i paruruhia.” Mai te tahi atu mau Ite i Irelane Apatoerau i taua tau ra, ua ite oia e e paruru mau â te tiaraa amui ore, mai te mau Kerisetiano matamua ra. (Ioane 17:16; 18:36) Teie ta ˈna mau parau hopea: “Mea tiamâ roa ia ite e e faatupu Iehova na roto i te arai o Iesu Mesia i te parau-tia mau e e faatiamâ oia i te huitaata atoa i te haavîraa.”— Isaia 32:1, 16-18.
“O ta ˈu mau pupuhi anaˈe to ˈu paruru”
“Ua paari au i te tahi aˈe pae o te aroraa i te pae politita e te pae faaroo,” ta William ïa e parau ra. “Ua aˈa roa te mau manaˈo Porotetani oti noa i roto ia ˈu e mea riri roa na ˈu te mau mea Katolika atoa. Eita atoa vau e haere i roto i te hoê fare toa Katolika ia nehenehe au, e ua haere au e mataitai i te Repubilita Irelane hoê noa taime. Ua apiti au i roto e rave rau pǔpǔ e taatiraa Porotetani, mai te Ordre d’Orange—hoê faanahonahoraa i faataahia no te paruru i te haapaoraa e te huru oraraa Porotetani.” I te 22raa o to ˈna matahiti, ua faaô William i roto i te Pǔpǔ faehau paruru i Ulster, hoê pǔpǔ o te nuu Beretane i tihepuhia i reira. E Porotetani te rahiraa o to ˈna mau melo. Ua ineine mau â oia i te taparahi i te taata no te paruru i ta ˈna tufaa. “Mea rahi ta ˈu mau pupuhi e ia titauhia ra, eita vau e haamarirau i te faaohipa i te reira. E tuu noa vau hoê pupuhi i raro aˈe i to ˈu turua i te po.”
Ua tupu râ te hoê ohipa faufaa. “Ua haamata vau i te taa e mea taa ê te mau Ite no Iehova a rave ai au i te ohipa e te hoê o ratou e tataî i te hoê fare tahito. Ua haaputapû roa teie hoa ohipa ia ˈu. A tataî ai mâua toopiti i te fare, ua nehenehe au e ui ia ˈna e rave rahi mau uiraa i haapeapea ia ˈu no nia i te mau Arepurepuraa, te haapaoraa, e te Atua. Ua tauturu ta ˈna mau pahonoraa ohie e te maramarama ia ite au i te huru mau o te mau Ite no Iehova—e pǔpǔ taata tahoê, te haavî ore e te amui ore i roto i te mau ohipa politita, ua tapaohia ratou e te here no te Atua e no te taata-tupu.”—Ioane 13:34, 35.
I roto e maha avaˈe haapiiraa i te Bibilia, ua faarue William i te mau taatiraa faaroo e te politita atoa ta ˈna i apiti atu. “E taahiraa avae rahi teie no ˈu,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra, “no te mea ua tia ia ˈu ia faarue i te mau tutuu tahito e rave rahi ta ˈu i poihere.” Ua tupu râ ta ˈna tamataraa rahi roa ˈˈe i muri iho. “No te huru oraraa i Irelane Apatoerau, ua manaˈo vau e o ta ˈu mau pupuhi anaˈe to ˈu paruru. Ua hiˈohia vau ei ‘tapao papu maitai’ na te mau pǔpǔ faehau IRA. No reira, mea fifi roa ia faarue i teie mau pupuhi.” Ua taui mǎrû noa râ te mau aˈoraa Bibilia, i roto anei i te Isaia 2:2-4, i to ˈna manaˈo. Ua ite oia i te pae hopea e o Iehova to ˈna paruru mau, inaha Na ˈna atoa i paruru i te mau Kerisetiano i te senekele matamua. Ua faarue aˈera William i ta ˈna mau pupuhi.
“Hoê o te mau mea ta ˈu e oaoa mau ra,” ta William ïa e parau ra, “oia ïa i teie nei, mea piri roa vau i te feia ta ˈu i hiˈo i mutaa ihora ei mau enemi rahi e mea pinepine au i te amuimui ia ratou. Mea oaoa atoa te neheneheraa e afai i te poroi Bibilia o te tiaturiraa i ‘te mau tuhaa fenua opanihia’ i mutaa iho no ˈu. Ia feruri au i ta te parau mau i rave no ˈu e no to ˈu utuafare, e mauruuru vau e a muri noa ˈtu ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.”
“Aita e auraa to te mau mea”
Mea taa ê roa te huru oraraa o Robert e o Teresa. “No roto mai au i te hoê utuafare Porotetani rahi,” ta Robert ïa e parau ra. “Ua apiti vetahi o to ˈu mau fetii i roto i te mau ohipa e au i ta te nuu. Ua faaô atoa vau i roto i te Pǔpǔ faehau paruru i Ulster a te nuu Beretane i te 19raa o to ˈu matahiti. Ua pau te rahiraa o taua tau ra i roto i te ohipa tiairaa i te mau tuhaa fenua e faaeahia ra e Teresa. I te hoê po, ua faauehia vau e rave i te tahi atu â mau ohipa, eiaha te ohipa tiairaa matauhia. I taua po ra, ua paaina te Land Rover o tei tia hoi ia ˈu ia rave ahiri aita i taui ta ˈu ohipa. Ua pohe e piti faehau e ua pepe e piti ê atu.”
Ua haamata Robert i te uiui eaha te auraa o te oraraa. “Ua tiaturi noa vau i te Atua, ia hiˈo râ vau e ati aˈe i te fenua Irelane Apatoerau, aita e auraa to te mau mea no ˈu. Ua haamata mau â vau i te pure i te Atua. Ua ani au i te Atua e te vai mau ra anei oia, e mai te peu e e, ia faaite mai oia i te ravea tia no te ora i to ˈu oraraa. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu aniraa i te Atua e eita e ore e te vai ra te hoê haapaoraa mau i te tahi vahi!” Tau mahana i muri aˈe, ua haere te hoê Ite no Iehova i ǒ Robert e ua vaiiho i te tahi mau papai. I to ˈna hoˈiraa i te fare mai ta ˈna ohipa tiairaa i taua maororaa po ra, ua haamata Robert i te taio i te reira e ua faaoti i te hora pae i te poipoi. “Ua taa oioi ia ˈu te taˈi o te parau mau,” ta ˈna ïa e parau ra, “e ua nehenehe au e ite e no roto mai te mau mea atoa i papaihia i te Bibilia.” (Timoteo 2, 3:16) Ua haamata oia i te haapii i te Bibilia, e i roto maa taime poto, ua pûpû oia i to ˈna oraraa no te Atua.
“Ua aratai noa te mau Ite ia matou i nia i te Bibilia”
I te tahi aˈe pae, no roto mai Teresa i te hoê oraraa Katolika, i turu rahi i te here aiˈa. “Ei potii, ua faaô vau i roto i te Sinn Féin.”b Te faaite ra Teresa e: “Ua apiti au i roto i te tururaa i te ohipa e au i ta te nuu. Ua turu vau i te ohiraa i te moni no te aroraa a te nuu. E faaara noa vau i te IRA no nia i te ohipa e tupu ra i ta ˈu tuhaa fenua. Ua faaô atoa vau i roto i te mau faahuehueraa e te taoraraa i te ofai i nia i te mau mutoi e te mau faehau tiai a te nuu.
I to te tahi mau melo utuafare o Teresa haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua faaara-atoa-hia to ˈna hinaaro e ite. Ua ohipa rahi te mana o te Parau a te Atua i nia ia ˈna. “Ua aratai noa te mau Ite ia matou i nia i te Bibilia no te ite i te mau pahonoraa,” ta ˈna ïa e parau ra. “Ua faaaraara mau â te parau tǎpǔ i roto i te Daniela 2:44 i to ˈu mata. Ua ite au e o te Basileia o te Atua mau â te ravea e ore ai te mau ohipa tia ore atoa ta ˈu e aro ra.” Ua rahi noa to ˈna au ore i te tahi mau ohipa riaria i ravehia e te mau pǔpǔ faehau. Aita e taa ra ia Teresa, ei hiˈoraa, no te aha te feia aau aroha e te faatura e haapopou ai i te mau parau apî no nia i te hoê ohipa totoaraa i haapohe aore ra i haapepe i te mau faehau aore ra vetahi ê atu e i haamauiui e i haapeapea i te mau utuafare. Ua farii atoa oia i te parau mau i roto i te Bibilia e ua vaiiho i te mau faaueraa tumu a te Atua ia faaafaro i to ˈna mau manaˈo. Ua pûpû oia i to ˈna oraraa no te Atua e aita i maoro, ua bapetizohia oia.—Maseli 2:1-5, 10-14.
Ua farerei Teresa ia Robert i to raua toopiti haereraa i te mau putuputuraa i te hoê o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova i Irelane Apatoerau. Teie ta ˈna e parau ra: “I to ˈu farerei-matamua-raa ia Robert, ua maere roa vau i to ˈu paraparauraa ma te mǎrû e te hau roa i te hoê taata ta ˈu i hiˈo aita i maoro aˈenei ei melo no te faanahoraa faehau e te politita Beretane. Ua tauturu mau â te Parau a te Atua ia haapae roa vau i te riri rahi e te mau manaˈo oti noa i aˈa roa.” Ua ite aˈera raua Robert e maoti i te amahamaha no te riri rahi e te mau manaˈo oti noa no ǒ mai i ta raua mau tutuu e mau peu matau taa ê, i teie nei hoê â to raua huru. Te mea puai roa ˈˈe, o to raua ïa here no te Atua ra o Iehova. Ua faaipoipo aˈera raua. I teie nei, te ohipa amui ra raua i te faaiteraa i te poroi o te hau mau a te Atua i te mau taata o te mau huru oraraa e tiaturiraa atoa i roto i teie fenua arepurepu.
Hoê â tupuraa atoa to vetahi ê i Irelane. Na roto i te faarooraa e te fariiraa i te mau haapiiraa o te Parau faauruahia a te Atua, ua ora mai ratou i te mau “parau paari e te haavare faufaa ore” a te taata. (Kolosa 2:8) I teie nei, te tiaturi roa nei ratou i te mau parau tǎpǔ a te Atua i roto i te Bibilia. Te oaoa nei ratou i te faaiteraa i te feia e hinaaro e faaroo i to ratou tiaturiraa o te hoê oraraa hau i mua nei—hoê oraraa aita roa ˈtu e haavîraa uˈana aroha ore e te tahi atu â huru ino.—Isaia 11:6-9.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te mau iˈoa.
b E pǔpǔ politita piri roa e te IRA no te hoê tau poto.
[Hohoˈa i te api 10]
Te arue ra te mau hohoˈa i penihia i nia i te mau patu e ati aˈe ia Irelane Apatoerau i te aroraa e au i ta te nuu