VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/12 api 19-24
  • Ia riro tatou to te feia i noaa te faaroo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia riro tatou to te feia i noaa te faaroo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faaite i te tiaturi te tahi i te tahi
  • Te faaohiparaa e tano i te Parau a te Atua
  • Te faataaraa oraora i te mau hiˈoraa o te faaroo
  • Te mau ravea ia puai atu â i roto i te faaroo
  • Buka Bibilia numera 35—Habakuka
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • “E faarahi mai i to matou faaroo”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • A tiaturi ia Iehova no te ora ˈtu!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Eaha te taime e toe ra no te feia iino?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/12 api 19-24

Ia riro tatou to te feia i noaa te faaroo

‘No te feia tatou i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [nephe].’—HEBERA 10:39; MN.

1. No te aha e nehenehe ai e parau e mea faufaa roa te faaroo o te tavini taiva ore atoa a Iehova?

IA HAERE faahou â outou i roto i te hoê Piha a te Basileia î i te taata e haamori ra ia Iehova, a hiˈo na maa taime iti i te feia atoa e haaati ra ia outou. A feruri na nafea to ratou faaiteraa i te faaroo na roto i te mau ravea e rave rahi. E ite paha outou i te mau ruhiruhia tei tavini i te Atua tau ahuru matahiti i te maoro, te feia apî e faaruru ra i te faaheporaa a te mau hoa, e te mau metua e rohi ra i te rave i te mau tamarii e mǎtaˈu i te Atua. Te vai ra te mau matahiapo e te mau tavini tauturu a te amuiraa, e amo ra i te mau hopoia e rave rahi. Oia, e nehenehe outou e ite i te mau taeae e mau tuahine pae varua ua rau te faito matahiti e faaruru ra i te mau huru haafifiraa atoa no te tavini ia Iehova. Mea faufaa mau â te faaroo o te taata taitahi!—Petero 1, 1:7.

2. No te aha mea faufaa te aˈoraa a Paulo i roto i te Hebera pene 10 e te 11 no tatou i teie mahana?

2 Mea iti te feia tia ore, aore ra aita roa ˈtu, i taa ia ratou te faufaaraa o te faaroo hau aˈe i te aposetolo Paulo. Inaha, ua haapapu oia e ‘e ora ˈtu te [nephe]’ maoti te faaroo mau. (Hebera 10:39; MN) Ua ite râ Paulo e e arohia e e haaparuparuhia te faaroo i roto i teie nei ao faaroo ore. Ua tapitapi rahi oia i te mau Kerisetiano Hebera i Ierusalema e i Iudea, o te tutava ra i te paruru i to ratou faaroo. A hiˈo ai tatou i te tahi mau tuhaa o te Hebera pene 10 e te 11, e tapao tatou eaha te mau ravea ta Paulo i faaohipa no te patu i to ratou faaroo. A na reira ˈi tatou, e ite tatou nafea tatou e nehenehe ai e haapaari atu â i to tatou faaroo e to te feia e haaati ra ia tatou.

A faaite i te tiaturi te tahi i te tahi

3. Nafea te mau parau a Paulo i roto i te Hebera 10:39 e faaite ai e ua tiaturi oia i to ˈna mau taeae e mau tuahine i roto i te faaroo?

3 Te mea matamua ta tatou e nehenehe e tapao, o te manaˈo maitai ïa o Paulo i nia i te feia e faaroo ra ia ˈna. Teie ta ˈna i papai: “E ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri [i te haamouraa]; no te feia râ i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [nephe].” (Hebera 10:39; MN) Ua manaˈo oia i te mea maitai roa ˈˈe, eiaha i te mea ino roa ˈˈe, i to ˈna mau hoa Kerisetiano haapao maitai. A tapao atoa na e ua faaohipa oia i te parau ra “tatou.” E taata parau-tia o Paulo. Tera râ, aita oia i na nia ê mai i te feia e faaroo ra ia ˈna, mai te mea ra e e faito parau-tia teitei roa ˈˈe to ˈna i to ratou. (A hiˈo i te Koheleta 7:16.) Aita, ua faaô atoa oia ia ˈna i roto ia ratou. Ua faaite oia i te tiaturi haavare ore e e faaruru oia e ta ˈna feia taio Kerisetiano haapao maitai i te mau haafifiraa rahi e tiai maira ia ratou, e e patoi ratou ma te itoito i te orai tia i muri i te haamouraa, e e riro mau â ratou to te feia i noaa te faaroo.

4. No teihea mau tumu i tiaturi ai Paulo i to ˈna mau hoa faaroo?

4 Nafea te noaaraa ia Paulo taua tiaturi ra? Ua tapo anei oia i to ˈna mata i nia i te mau hape a te mau Kerisetiano Hebera? Aita, ua horoa oia i te tahi mau aˈoraa taa ê no te tauturu ia ratou ia haavî i to ratou mau paruparu i te pae varua. (Hebera 3:12; 5:12-14; 6:4-6; 10:26, 27; 12:5) Teie râ, e piti aˈe tumu maitai ta Paulo no te tiaturi i to ˈna mau taeae. (1) Ei taata e pee ia Iehova, ua tutava Paulo i te hiˈo i te nunaa o te Atua mai ta Iehova hiˈoraa ia ratou. Eiaha noa i ta ratou mau hape, i to ratou râ mau huru maitatai e to ratou neheneheraa e maiti i te rave i te mea maitai a muri aˈe. (Salamo 130:3; Ephesia 5:1) (2) E faaroo taatoa to Paulo i te puai o te varua moˈa. Ua ite oia e aita e haafifiraa, aita atoa e huru paruparu o te taata, e tapea ia Iehova ia ore oia e horoa i “te puai i hau aˈe i tei matauhia” na te mau Kerisetiano atoa e tutava ra i te tavini Ia ˈna ma te haapao maitai. (Korinetia 2, 4:7, MN; Philipi 4:13) No reira, e ere te tiaturi o Paulo i to ˈna mau taeae e mau tuahine i te mea tano ore, i te mea niu ore, aore ra i te manaˈo maitai matapo. Ua niu-papu-hia te reira i nia i te Bibilia.

5. Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te tiaturi o Paulo, e eaha paha te faahopearaa?

5 Papu maitai e ua riro te tiaturi o Paulo ei faaitoitoraa. Eita e ore e ua tauturu rahi to Paulo paraparauraa ma te faaitoito i te mau amuiraa i Ierusalema e i Iudea. I mua i te tâhitohitoraa patiatia e te tâuˈa ore teoteo o te mau ati Iuda patoi, ua tauturuhia te mau Kerisetiano Hebera na roto i taua mau parau ra e faaoti i roto i to ratou mafatu e riro ei feia i noaa te faaroo. E nehenehe anei tatou e na reira te tahi i te tahi i teie mahana? Mea ohie roa ia ite i nia ia vetahi ê e rave rahi hape e peu huru ê. (Mataio 7:1-5) E nehenehe râ tatou e tauturu rahi atu â te tahi i te tahi ia hiˈo e ia haafaufaa tatou i te faaroo otahi o te taata taitahi. Maoti taua faaitoitoraa ra e rahi mau â ˈi te faaroo.—Roma 1:11, 12.

Te faaohiparaa e tano i te Parau a te Atua

6. Nohea mai te faahitiraa a Paulo i to ˈna papairaa i te mau parau i roto i te Hebera 10:38?

6 Ua patu atoa Paulo i te faaroo o to ˈna mau taeae na roto i ta ˈna faaohiparaa aravihi i te mau Papai. Ei hiˈoraa, ua papai oia e: “E teie nei, te taata parau-tia i te faaroo ra, e ora ïa; area o te orai tia i muri ra, e ore roa tau aau e mauruuru ia ˈna.” (Hebera 10:38) Te faahiti ra Paulo i ǒ nei i te mau parau a te peropheta Habakuka.a Ua matau paha te feia taio a Paulo, te mau Kerisetiano Hebera i ite maitai i te mau buka parau tohu, i teie mau parau. Ia hiˈohia ta ˈna tapao—te haapaariraa i te faaroo o te mau Kerisetiano i roto e i pihai iho ia Ierusalema i te area matahiti 61 T.T.—ua tano maitai ïa te maitiraahia te hiˈoraa o Habakuka. No te aha?

7. Afea to Habakuka papairaa i ta ˈna parau tohu, e eaha te mau huru tupuraa i Iuda i taua taime ra?

7 E au ra e ua papai Habakuka i ta ˈna buka hau atu noa i te piti ahuru matahiti hou te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T. Ua ite orama te peropheta i to te Kaladaio (aore ra, Babulonia), e “fenua haere oioi e te aroha ore,” tairiraa ia Iuda e haamouraa ia Ierusalema, ma te horomii i te mau taata e te mau nunaa. (Habakuka 1:5-11) Ua tohuhia râ taua huru ati ra mai te tau o Isaia mai â, hau atu i te hoê senekele na mua ˈtu. I te tau o Habakuka, ua mono Iehoiakima i te Arii maitai ra o Iosia, e ua tupu faahou te ino i Iuda. Ua hamani ino e ua haapohe atoa Iehoiakima i te feia e paraparau ra ma te iˈoa o Iehova. (Paraleipomeno 2, 36:5; Ieremia 22:17; 26:20-24) E ere ïa i te mea maere ia pii te peropheta e horuhoru ra o Habakuka e: “[Mai te aha] te maoro, e Iehova?”—Habakuka 1:2; MN.

8. No te aha mea faufaa te hiˈoraa o Habakuka no te mau Kerisetiano i te senekele matamua e i teie mahana?

8 Aita Habakuka i ite e ua fatata anei Ierusalema i te haamouhia. Aita atoa te mau Kerisetiano i te senekele matamua i ite afea te faanahoraa ati Iuda o te mau mea e hope ai. I teie mahana atoa, aita tatou i ite i ‘te mahana e te hora’ e tupu ai te haavaraa a Iehova i nia i teie faanahoraa ino. (Mataio 24:36) E hiˈo mai ïa tatou i na pahonoraa e piti a Iehova ia Habakuka. A tahi, ua haapapu oia i te peropheta e e tae mai iho â te hopea i te hora mau. “E ore e haamaoro hua,” ta te Atua ïa i parau, noa ˈtu e i te manaˈo taata e au ra e mea taere. (Habakuka 2:3) A piti, ua faahaamanaˈo Iehova ia Habakuka e: “O tei tiahia . . . i te faaroo ra, e ora ïa.” (Habakuka 2:4) E mau parau mau ohie e te nehenehe mau â teie! Te mea faufaa roa, e ere ïa afea te hopea e tae mai ai, maoti râ e e tamau anei tatou i te ora i te hoê oraraa faaroo.

9. Nafea to te mau tavini auraro a Iehova tamau-noa-raa i te ora ma te haapao maitai (a) i te matahiti 607 H.T.T.? (b) i te matahiti 66 T.T.? (c) No te aha mea faufaa roa ia haapaari tatou i to tatou faaroo?

9 I to Ierusalema haapauraahia i te matahiti 607 H.T.T, ua ite Ieremia, ta ˈna papai parau o Baruka, o Ebeda-meleka, e te mau ati Rekabi taiva ore i te tanoraa mau o te parau ta Iehova i tǎpǔ ia Habakuka. Ua ‘ora noa’ ratou, inaha ua ora mai ratou i te haamouraa o Ierusalema. No te aha? Ua haamaitai Iehova i to ratou haapao maitai. (Ieremia 35:1-19, MN; 39:15-18; 43:4-7; 45:1-5) Eita e ore e ua farii maitai atoa te mau Kerisetiano Hebera i te senekele matamua i te aˈoraa a Paulo, no te mea i to te mau nuu Roma haruraa ia Ierusalema i te matahiti 66 T.T. e to ratou revaraa aita hoi e tumu, ua pee taua mau Kerisetiano ra ma te haapao maitai i te faaararaa a Iesu e maue ê. (Luka 21:20, 21) Ua ora noa ratou maoti to ratou haapao maitai. E ora noa atoa tatou ia itehia to tatou haapao maitai ia tae mai te hopea. E tumu faufaa roa ïa teie no te haapaari i to tatou faaroo i teie nei â!

Te faataaraa oraora i te mau hiˈoraa o te faaroo

10. Nafea to Paulo faataaraa i te faaroo o Mose, e nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Mose i roto i teie tuhaa?

10 Ua patu atoa Paulo i te faaroo na roto i te faaohipa-puai-raa i te mau hiˈoraa. A taio ai outou i te Hebera pene 11, a tapao na nafea oia e faataa ˈi ma te oraora i te mau hiˈoraa o te mau taata Bibilia. Ei hiˈoraa, te parau ra oia e e “itoito maite atura [Mose] i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:27) Aore ra, i te mea hoi e mea mau roa Iehova no Mose, mai te mea ra ïa e te ite mata roa ra oia i te Atua ite-ore-hia. Mai te reira atoa anei no tatou? Mea ohie ia parau e e taairaa to tatou e o Iehova, no te patu e no te haapaari râ i taua taairaa ra, e titauhia ïa te ohipa. Tera te ohipa e tia ia tatou ia rave! Mea mau roa anei Iehova no tatou a haapao ai tatou ia ˈna ia rave tatou i te mau faaotiraa, tae noa ˈtu i te mea nainai roa ia hiˈohia? E tauturu taua huru faaroo ra ia faaoromai tatou i roto i te patoiraa uˈana roa ˈˈe.

11, 12. (a) I roto i teihea mau tupuraa i tamatahia ˈi paha te faaroo o Enoha? (b) Eaha te haamaitairaa faaitoito ta Enoha i fanaˈo?

11 A hiˈo atoa na i te faaroo o Enoha. Mea fifi no tatou ia feruri i te patoiraa ta ˈna i faaruru. Ua titauhia Enoha ia faaite i te hoê poroi haavaraa mauiui i nia i te feia ino e ora ra i taua tau ra. (Iuda 14, 15) I te mea e ua ino e ua uˈana roa te hamani-ino-raa i nia i teie taata haapao maitai, ua “tahitihia oia” e Iehova mai te ora mai i roto atu i te taotoraa o te pohe hou te mau enemi e haru ai ia ˈna. Aita ïa Enoha i ite i te tupuraa o te parau tohu ta ˈna i faahiti. I te tahi aˈe râ pae, ua noaa ia ˈna te hoê ô maitai aˈe.—Hebera 11:5; Genese 5:22-24.

12 Te faataa ra Paulo e: “Hou hoi oia i tahitihia ˈi i ite ai [Enoha] e, te mauruuru ra te Atua ia ˈna.” (Hebera 11:5) Eaha te auraa o te reira? Hou oia a taoto ai i roto i te pohe, ua ite paha Enoha i te tahi huru orama, peneiaˈe o te Paradaiso i te fenua nei i reira oia e faaarahia ˈi ia tae i te hoê mahana e fatata maira. Noa ˈtu râ eaha te tupuraa, ua faaite Iehova ia Enoha e ua mauruuru roa Oia i to ˈna haerea haapao maitai. Ua faaoaoa Enoha i te mafatu o Iehova. (A hiˈo i te Maseli 27:11.) Mea putapû roa ia feruri i te oraraa o Enoha, e ere anei? E hinaaro anei outou e ora i taua huru oraraa faaroo ra? A feruri hohonu ïa i taua mau hiˈoraa ra; a hiˈo ia ratou mai te mau taata mau. A faaoti i te ora ma te faaroo i tera e tera mahana. A haamanaˈo atoa e aita te feia i noaa te faaroo e tavini ra ia Iehova ia au i te hoê taio mahana aore ra taime i faaauhia i reira te Atua e faatupu ai i ta ˈna mau tǎpǔ. Aita, ua faaoti tatou e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu! Te na reiraraa, o te huru oraraa maitai roa ˈˈe ïa i roto i teie faanahoraa o te mau mea e to mua nei.

Te mau ravea ia puai atu â i roto i te faaroo

13, 14. (a) Nafea paha te mau parau a Paulo i roto i te Hebera 10:24, 25 e tauturu ai ia tatou ia faariro i ta tatou mau putuputuraa ei mau taime oaoa? (b) Eaha te tumu matamua o te mau putuputuraa Kerisetiano?

13 Ua faaite Paulo e rave rahi mau ravea ohie ia nehenehe te mau Kerisetiano Hebera e haapaari i to ratou faaroo. E hiˈo mai tatou e piti noa ˈˈe ravea. Ua matau paha ia tatou ta ˈna aˈoraa i roto i te Hebera 10:24, 25, e faaue maira ia haere tamau tatou i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano. A haamanaˈo râ e aita te mau parau faauruahia a Paulo e faaue maira ia riro noa tatou ei feia mataitai noa i taua mau putuputuraa ra. Aita, te faataa ra Paulo i te mau putuputuraa mai te mau ravea no te haamatau te tahi i te tahi, no te turai te tahi i te tahi ia tavini roa ˈtu â i te Atua, e no te faaitoito te tahi i te tahi. To ǒ tatou no te horoa, eiaha no te rave noa mai. E tauturu te reira i te faariro i ta tatou mau putuputuraa ei mau taime oaoa.—Ohipa 20:35.

14 Na mua roa râ, e haere tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano no te haamori i te Atua ra o Iehova. E na reira tatou na roto i te apitiraa i roto i te pure e te himene, te faaroo-maitai-raa, e te pûpûraa i “te hotu o te vaha”—te mau arueraa ia Iehova i roto i ta tatou mau pahonoraa e mau tumu parau i te putuputuraa. (Hebera 13:15, MN) Ia tapea tatou i taua mau tapao ra i roto i to tatou feruriraa e ia faaohipa tatou i te reira i te mau putuputuraa atoa, papu maitai e e patuhia to tatou faaroo i te mau taime atoa.

15. No te aha Paulo i faaitoito ai i te mau Kerisetiano Hebera ia tapea maite i ta ratou taviniraa, e no te aha taua noâ aˈoraa ra e tano ai i teie mahana?

15 Te tahi atu ravea no te patu i te faaroo, o te ohipa pororaa ïa. Teie ta Paulo i papai: “Ia papu maite to tatou mauraa i ta tatou parau [i mua i te taata], ma te aueue ore; (e parau mau hoi ta ˈna ta tei parau maira).” (Hebera 10:23; MN) E faaitoito paha outou ia vetahi ê ia tapea maitai i te tahi mea mai te peu e e au ra e te faarue ra ratou. Ua faateimaha mau â Satani i taua mau Kerisetiano Hebera ra ia faarue i ta ratou taviniraa, e te faateimaha atoa ra oia i te nunaa o te Atua i teie mahana. I roto i taua faateimaharaa ra, eaha te tia ia tatou ia rave? E hiˈo mai tatou eaha ta Paulo i rave.

16, 17. (a) Nafea te noaaraa ia Paulo te itoito no te taviniraa? (b) Eaha te mau taahiraa avae e tia ˈi ia tatou ia rave ia taiâ tatou i roto i te tahi tuhaa o ta tatou taviniraa Kerisetiano?

16 Teie ta Paulo i papai i te mau Kerisetiano no Tesalonia: “Ua ite hoi outou e, pohe noâ matou i mutaa iho, e te hamani-ino-rahi-hia mai i Philipi ra, i itoito â matou i to matou Atua, i te parauraa ˈtu ia outou i te evanelia a te Atua, i roto â i te mârô rahi ra.” (Tesalonia 1, 2:2) Nafea to Paulo e to to ˈna mau hoa ‘hamani-ino-rahi-raahia’ i Philipi? Ia au i te tahi mau taata ite, te faaite ra te parau Heleni ta Paulo i faahiti i te hoê hamani-ino-raa na roto i te faainoraa, te faahaamaraa, aore ra te tuhi. Ua tairi te feia toroa no Philipi ia ratou i te raau, ua huri ia ratou i roto i te fare tapearaa, e ua tamau i to ratou avae i roto i te raau. (Ohipa 16:16-24) Eaha te huru o Paulo i mua i taua tupuraa mauiui mau ra? Ua ite anei te feia o te oire ta ˈna i tere atu i muri iho ei mitionare, o Tesalonia, e ua orai tia Paulo i muri no te mǎtaˈu? Aita, ua ‘faaitoito’ oia. Ua haavî oia i te mǎtaˈu e ua tamau i te poro ma te itoito.

17 Nohea mai te itoito o Paulo? No roto mai anei ia ˈna? Eita, ua parau oia e ua faaitoito oia maoti “to matou Atua.” Te na ô ra te hoê buka na te feia huri i te Bibilia e e nehenehe teie mau parau e hurihia mai teie “Ua iriti te Atua i te mǎtaˈu i roto i to matou mafatu.” Mai te peu e e ere outou i te mea itoito roa i roto i ta outou taviniraa, aore ra e au ra e e taiâ outou i roto i te tahi tuhaa o te reira, no te aha e ore ai e ani ia Iehova ia na reira atoa oia no outou? A ani ia ˈna ia iriti i te mǎtaˈu i roto i to outou mafatu. A ani ia ˈna ia tauturu ia outou ia faaitoito no te taviniraa. A rave atoa i te tahi atu â mau taahiraa avae ohie. Ei hiˈoraa, a faanaho i te poro e te hoê taata mea ite oia i te huru pororaa e haapeapea ra ia outou. Peneiaˈe te pororaa i te tuhaa fenua tapihoo, i roto i te aroâ, ma te faanaho-ore-hia, aore ra na roto i te niuniu paraparau. E hinaaro paha to outou apiti e o ˈna te haamata na mua. Mai te peu e e, a hiˈo e a tamau i ta ˈna raveraa. I muri iho râ, a faaitoito i te tamata i te reira.

18. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e fanaˈo ia faaitoito tatou i roto i ta tatou taviniraa?

18 Ia faaitoito mau â outou, a feruri i te nehenehe e tupu mai. Ia tamau e ia ore outou e haaparuparu, e nehenehe outou e ite i te tahi mau aamu maitatai i roto i te faaiteraa i te parau mau, ahiri aita ra, e ore roa outou e ite i te reira. (A hiˈo i te api 25.) E ite outou i te oaoa i te mea e ua faaoaoa outou ia Iehova na roto i te raveraa i te tahi mea fifi roa no outou. E ite outou i ta ˈna haamaitairaa e ta ˈna tauturu e haavî i to outou mǎtaˈu. E puai atu â to outou faaroo. Eita mau â outou e nehenehe e rohi i te paturaa i te faaroo o vetahi ê ma te ore e patu atoa i to outou iho faaroo i te hoê â taime.—Iuda 20, 21.

19. Eaha te haamaitairaa faufaa roa e tiai maira i ‘te feia i noaa te faaroo’?

19 Ia tamau noa outou i te haapaari i to outou faaroo e to vetahi ê e haaati ra ia outou. E nehenehe outou e na reira na roto i te paturaa ia outou e ia vetahi ê i roto i te faaohiparaa ma te aravihi i te Parau a te Atua, te tuatapaparaa i te mau hiˈoraa Bibilia o te faaroo e te faataaraa i te reira ma te oraora, te faaineineraa i te mau putuputuraa Kerisetiano e te apitiraa i roto, e te tapea-maite-raa i te haamaitairaa faufaa roa o te taviniraa i mua i te taata. Ia na reira outou, ia papu ia outou e “no te feia” outou “i noaa te faaroo.” A haamanaˈo atoa e e haamaitairaa faufaa roa ta taua huru taata ra. Inaha, “no te feia” ratou “i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te nephe.”b Ia tamau noa ïa to outou faaroo i te tupu i te rahi, e ia faaora mai te Atua ra o Iehova ia outou e a muri noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

a Ua faahiti Paulo i te huriraa o te Habakuka 2:4 a te Septante, e na ô atoa ra e “area o te orai tia i muri ra, e ore roa tau aau e mauruuru ia ˈna.” Aita teie mau parau i roto i te tahi papai Hebera e vai noa ra. Ua parau vetahi e ua niuhia te Septante i nia i te mau papai Hebera matamua roa aita e vai faahou ra. Noa ˈtu râ, ua faaô mai Paulo i te reira i ǒ nei na roto i te ohiparaa a te varua moˈa o te Atua. Ua faatia ïa te Atua i te reira.

b Teie te irava a te mau Ite no Iehova no te matahiti 2000: “E ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri . . . no te feia râ i noaa te faaroo.”—Hebera 10:39.

Nafea outou ia pahono?

◻ Nafea to Paulo faaiteraa i te tiaturi i te mau Kerisetiano Hebera, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te reira?

◻ No te aha i tano maitai ai to Paulo faahitiraa i te mau parau a te peropheta Habakuka?

◻ Eaha te mau hiˈoraa Bibilia o te faaroo ta Paulo i faataa ma te oraora?

◻ Eaha te mau ravea ohie ta Paulo i faaitoito i te pee no te patu i te faaroo?

[Hohoˈa i te api 23]

I muri aˈe i to ˈna hamani-ino-rahi-raahia i Philipi, ua faaitoito noa Paulo i te poro

[Hohoˈa i te api 24]

E nehenehe anei outou e faaitoito i te tamata i te mau pororaa huru rau?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono