VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/12 api 4-8
  • Te Noela—Eaha i tae atoa ˈi i Hitia o te râ?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Noela—Eaha i tae atoa ˈi i Hitia o te râ?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ohipa a te opereraa ô
  • Te tumu o te Noela
  • Te maramaramaraa paari i te Noela maoti te mau Papai
  • Te mau aˈa o te Noela no teie nei tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Eaha no outou te Noela?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E auraa anei to te horoaraa taoˈa i te Noela?
    A ara mai na! 1992
  • No te aha eita e tia i te mau kerisetiano ia faatupu i te oroa Noela
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/12 api 4-8

Te Noela—Eaha i tae atoa ˈi i Hitia o te râ?

TE VAI ra te hoê tiaturiraa tahito no Hitia o te râ e faahaamanaˈo ra i te Papa Noela. O te tiaturiraa Korea ïa i te hoê taata o Chowangshin te iˈoa, e e ite-atoa-hia te hoê tiaturiraa mai teie i roto i te tahi mau Tinito e mau Tapone.

Te parauhia ra e o Chowangshin, o te atua ïa e haapao ra i te fare utuuturaa maa, te hoê atua o te auahi i taaihia i te haamoriraa Korea tahito i te auahi. (I te tau tahito, e taitai to Korea i te arahu ma te haapao maitai eiaha roa ˈtu te reira ia pohe.) E tiaturihia na e e tiai maite teie atua i te mau melo o te utuafare i te roaraa hoê matahiti, i muri aˈe i te reira, e hoˈi oia i nia i te raˈi na roto atu i te umu e te faahaereraa auahi o te fare utuuturaa maa.

Te parauhia ra e e tia ˈtu o Chowangshin i mua i te arii o te raˈi i te 23 no te avaˈe Titema. E tiaihia ia hoˈi mai oia i te hopea matahiti na roto mai i te faahaereraa auahi e te umu, ma te afai mai i te utua maitai e te faautuaraa ia au i te haerea o te taata taitahi. I te mahana e hoˈi mai ai oia, e tia i te mau melo o te utuafare ia tutui i te mau mori hinu i roto i te fare utuuturaa maa e i te tahi atu mau vahi o te fare. Te vai ra te tahi atu â tuatiraa o te mau hohoˈa o taua atua o te fare utuuturaa maa ra e te Papa Noela—mea uteute to ˈna ahu! E peu matauhia na e te hunoa vahine te hamaniraa i na totini Korea i te rua poto e te horoaraa ˈtu na to ˈna metua hoovai vahine. Na te reira ïa e faaite i to ˈna hinaaro ia ora maoro te metua hoovai vahine, i te mea e e roahia mai te mau mahana i muri aˈe i taua taio mahana ra.

Aita anei outou e ite ra i te mau tuatiraa i rotopu i te mau mea i nia nei e te Noela? Hoê â te mau aamu e te mau peu: te faahaereraa auahi, te mori hinu, te opereraa ô, te mau totini, te hoê taata paari ma te ahu uteute, e te taio mahana. Teie râ, e ere no teie noa mau tuatiraa i farii-ohie-hia ˈi te Noela i Korea. Fatata roa te tiaturiraa ia Chowangshin i te moe i te taime a tae mai ai te Noela i Korea. Oia mau, aita te rahiraa o to Korea i teie mahana i ite e te vai ra taua tiaturiraa ra.

Noa ˈtu râ, te faaite ra te reira e ua parare roa te mau peu i taaihia i te rua poto e i te hopea matahiti na te ao atoa nei na roto i te mau ravea rau. I te senekele 4 T.T., ua taui te ekalesia mana roa ˈˈe o te Hau emepera Roma i te iˈoa o te oroa no Saturne, te oroa etene Roma no te mahana fanauraa o te atua mahana, e ua faariro i te reira ei tuhaa o te Noela. Te oroa Noela, o te faaoraora-faahou-raa ïa i te mau peu tumu ma te hoê iˈoa apî. Nafea te reira i te tupuraa mai?

Te ohipa a te opereraa ô

Te opereraa ô, o te hoê ïa peu aita i moe aˈenei. Mea maoro i teie nei to te mau taata no Korea oaoa-rahi-raa i te horoaraa e te fariiraa i te mau ô. O te hoê tumu teie i tui ai te roo o te oroa Noela i Korea.

I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua riro te mau fare pure ei vahi farereiraa e opereraa ô e tauturu ati na te mau faehau Marite e tia ra i Korea o te hinaaro ra e faaetaeta i to ratou taairaa e te nunaa. Ei te mahana Noela iho â râ te reira e tupu ai. I haere na te mau tamarii e rave rahi i te mau fare pure no te hiˈo noa, e i reira ratou i ite ai i ta ratou ô totora matamua. Te taa ra ïa ia outou, e rave rahi o ratou tei tiai ru na i te Noela i muri aˈe.

No taua mau tamarii ra, te Papa Noela, o te hoê ïa faehau Marite ma te taupoo uteute. Te parau ra te Maseli 19:6 e: “E taua anaˈe te taata atoa nei no te taata horoa noa i te taoˈa.” Oia, ua manuïa mau â te opereraa ô. Mai ta outou râ e manaˈo ra ia au i taua irava ra, eita teie mau ô e haapapu i te auhoaraa maoro. Inaha i Korea atoa, te taairaa o te taata e rave rahi e te ekalesia, aita ïa i hau atu i te taota o te totora i to ratou apîraa ra. Aita râ te Noela i haamoehia. No te tupu-oioi-raa o te faanavairaa faufaa i Korea, ua tupu oioi atoa te manaˈo tapihoo, e e ravea noa te opereraa ô a te Noela no te haamaraa i te haamâuˈaraa moni a te feia hoani. Ua faaohipa te feia tapihoo i te Noela no te faarahi i te apî.

Na te reira e haamaramarama ia outou no nia i te Noela i Hitia o te râ i teie mahana. Ma te tiaturi i te mau hoo-haere-raa mai rarahi i te Noela, ua hamanihia te mau tauihaa apî. E haamata te mau faanahoraa no te faatianianiraa i ropu i te tau veavea. E taea i te mau hooraa te faito rahi roa ˈˈe i te hopea matahiti, auaa te hooraa i te mau ô, te mau tareta, e te mau upaupa haruharuhia no te Noela. Inaha, e faatupu te mau faatianianiraa i te manaˈo e te erehia ra ratou ia faaea noa ratou i te fare e ia ore ratou ia fanaˈo i te hoê noa ˈˈe ô i te Po Noela i roto i te mau taurearea au noa!

A fatata noa mai ai te Mahana Noela, e î roa te mau fare toa e te mau fare rahi hooraa taoˈa i Séoul i te taata i tae atu no te hoo mai i te mau ô, e hoê â te aamu e i ǒ i te mau oire no Tooa o te râ. E apǐapǐ roa te tereraa pereoo i te nahoa. E î roa te mau hotela, te mau tuhaa tapihooraa, te mau fare tamaaraa, e te mau fare oriraa i te feia hoani. E faaroohia te mau taˈi o te arearearaa oia hoi te himene-puai-raa. I te Po Noela, e itehia te mau tane e te mau vahine taero e na roto atu i te mau aroâ î roa i te pehu i te haere.

O te reira mau ïa te Noela. E ere faahou te Noela i Hitia o te râ i te hoê oroa a tei parauhia e Kerisetiano. Papu maitai, i Korea mai i te tahi atu mau vahi, o te manaˈo tapihoo te fanaˈo rahi roa ˈˈe i roto i teie oroa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. O te manaˈo tapihoo anaˈe râ anei te tia ia parihia i roto i te hoê Noela tei atea ê roa i te huru feruriraa o te Mesia? E titauhia i te mau Kerisetiano mau ia maimi hohonu atu â no nia i teie tumu parau faufaa.

Te tumu o te Noela

Te hoê animala oviri e tuuhia i roto i te hoê aua i roto i te hoê vahi mataitairaa animala, e animala taehae noâ ïa. E hape rahi mau ïa te tiaturiraa e ua rata oia no te mea noa e ua maoro rii oia i roto i te aua e e au e te oaoa ra oia e to ˈna mau fanauˈa. Peneiaˈe e ua faaroo outou no te tahi feia rave ohipa i te vahi mataitairaa animala tei auauhia.

Fatata ïa hoê â huru no nia i te oroa Noela. Na mua ˈˈe, e “animala taehae” oia e ora ra i rapae i te Kerisetianoraa. I te upoo parau ra “Taairaa e te oroa Roma a Saturne,” te tapao ra Te buka ite rahi Kerisetiano (na roto i te reo Korea)a no nia i te Noela e:

“Ua mau hohonu roa te oroa etene a Saturne e te Brumalia i roto i te peu a te taata, eita e noaa i te mana Kerisetiano ia turai i te hiti. Na te fariiraahia te Sabati (te mahana o Phœbus e Mithra e te Mahana o te Fatu atoa) e te emepera Constantin paha . . . i aratai i te mau Kerisetiano no te senekele maha ia manaˈo e mea maitai ia faatano i te mahana fanauraa o te Tamaiti a te Atua i to te mahana mau. No te mea mea au roa na te taata te oroa etene e to ˈna mau arearearaa rahi, ua oaoa roa te mau Kerisetiano i teie ravea no te tamau noa i te haapao atu ma te ore e taui rahi i te huru feruriraa aore ra te peu.”

Ia manaˈo outou, e nehenehe anei teie ohipa e tupu noa ma te ore roa ˈtu e patoihia? Te parau ra taua noâ buka ite rahi ra e: “Ua patoi te feia poro Kerisetiano no Tooa o te râ e Hitia o te râ piri noa ˈtu, i te haerea maamaa e te hairiiri ia faatupuhia te oroa mahana fanauraa o te Mesia, area te mau Kerisetiano no Mesopotamia ra, ua pari ïa ratou i to ratou taeae no Tooa o te râ i te haamori idolo e te haamori mahana no to ratou fariiraa i teie oroa etene ei oroa Kerisetiano.” Oia mau, te vai ra te hoê mea hape mai te omuaraa iho â. Te tapao ra te buka ite rahi e: “Teie râ, ua farii-oioi-hia te oroa e i te pae hopea, ua haamau-maitai-hia e aita roa ˈtu te orureraa hau Porotetani o te senekele ono i nehenehe e faaore i te reira.”

Oia, ua faaôhia mai te oroa o te atua mahana, no rapae mai i te Kerisetianoraa mau, i roto i te ekalesia e mana ra. E iˈoa ê to ˈna—teie râ ua vai noa mai to ˈna huru etene. E ua tauturu te reira ia ô te haapaoraa etene i roto i te mau ekalesia parauhia Kerisetiano e ia inohia te huru pae varua o te taata taitahi. Te haapapu ra te aamu e a tupu ai te Amuiraa faaroo Kerisetiano, ua monohia te huru feruriraa o te “aroha i to enemi” e te inoraa i te pae morare e te mau tamaˈi uˈana.

Ia maoro rii, ua papuhia e noa ˈtu to ˈna iˈoa hape, te faaite ra te Noela i to ˈna tumu etene, ma te arearearaa, te inu-hua-raa, te oaoaraa, te ori, te opereraa ô, e te faaunaunaraa i te mau fare i te mau tumu raau eita e pohe i te tau toetoe. No te mau fa rahi o te ohipa tapihoo—ia rahi atu â te hooraa—ua faaohipahia te Noela na roto i te mau ravea atoa. E faatietie te mau vea i te reira; e faaanaanatae-noa-hia te huiraatira. I ropu i te oire o Séoul, ua faaite-roa-hia te hoê fare toa e hoo noa i te mau ahu no roto i roto i te vea afata teata no to ˈna faaiteraa i te hoê tumu raau Noela i faaunauna-anaˈe-hia e te mau ahu no roto i muri mai i te hiˈo fare toa. Ua ite-maitai-hia te huru tupuraa o te Noela, aita roa ˈtu râ e tapao o te fariiraa i te Mesia.

Te maramaramaraa paari i te Noela maoti te mau Papai

Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie mau tupuraa o te aamu? Ia hape te tapitopitoraa i te hoê piriaro aore ra te hoê ahu mai te omuaraa, hoê noa ïa ravea no te faaafaro atu, te haamata-apî-raa. E ere anei i te parau mau? Noa ˈtu teie parau mau, te parau nei vetahi e noa ˈtu e o te haamoriraa mahana te tumu o te reira, ua fariihia te Noela e te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Te manaˈo nei ïa ratou e ua haamoˈahia te mahana oroa ei mahana fanauraa o te Mesia e ua horoahia ˈtu te auraa apî.

E nehenehe tatou e huti mai i te haapiiraa faufaa na roto i te ohipa i tupu i roto i te aamu o Iuda i tahito ra. I te matahiti 612 H.T.T., ua hopoi mai to Iuda i te haamoriraa mahana etene i roto i te hiero i Ierusalema. Ua haamoˈahia anei taua haamoriraa etene ra i to ˈna hopoiraahia mai i te vahi i faataahia no te haamoriraa viivii ore a te Atua ra o Iehova? Ua papai te taata papai Bibilia ra o Ezekiela no nia i te haamoriraa mahana i ravehia na i te hiero i Ierusalema: “Inaha, tei te uputa o te hiero o Iehova, i roto i te area i te tomoraa e te fata ra, na taata hoê taau e ma pae, ma to ratou . . . mata i te fariuraa i te hitia o te râ ra; piˈo tia ˈtura ratou i raro i te mahana i te pae i te hitia o te râ ra. Ua parau maira oia ia ˈu, Ua ite atura oe i te reira, e te tamaiti a te taata na? e mea iti mâmâ anei i te utuafare o Iuda ia rave ratou i te mau parau faufau ta ratou i rave i ô nei? ua faaî ratou i te fenua i ta ratou ravea uˈana, e aita i tuutuu i te faaooo mai ia ˈu ia riri: e inaha, te tuu ra ratou i te amaa raau i to [ˈu] apoo ihu.”—Ezekiela 8:16, 17; MN.

Oia mau, maoti i te haamoˈahia, ua haafifi teie huru haamoriraa etene i te hiero taatoa. Ua î roa Iuda i teie mau raveraa e te reira te tumu i rahi ai te peu uˈana e te inoraa o te fenua i te pae morare. Mai te reira atoa i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, to mua roa hoi te mau peu i niuhia i nia i te haamoriraa mahana a Saturne, i te Noela. Ua itehia te reira, tau matahiti i muri aˈe i to Ezekiela fariiraa i te orama, ua farerei Ierusalema i te haavaraa a te Atua—ua haamouhia oia e to Babulonia.—Paraleipomeno 2, 36:15-20.

Ua ata paha outou i te faataaraa a te hoê taata ite no Korea i te tamarii ra o Iesu, i faatiahia i roto i te tumu parau i mua ˈtu. Te ite nei râ tatou e e faufaa rahi to teie manaˈo no te mea o to te hoê taata aita i ite maitai i te Mesia. E nehenehe te reira e haaferuri maitai i te feia e haapao i te oroa Noela. No te aha? No te mea aita roa ˈtu te Noela e faaite ra i te Mesia ma te tano. Oia mau, te haapouri ra te reira i to ˈna tiaraa mau i teie nei. E ere faahou o Iesu i te hoê pêpe i roto i te phatene.

E na nia noa te Bibilia i te haamatara e ua riro Iesu ei Mesia i teie nei, ei Arii puai o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. (Apokalupo 11:15) Ua ineine oia i te faaore i te veve e te hepohepo ta te tahi mau taata e ore e haamoe i te tau Noela ia horoa ratou i te ô tauturu.

Oia mau, aita te Noela i haamaitai i te mau fenua o te Amuiraa faaroo Kerisetiano aita atoa i te tahi atu mau fenua, e tae noa ˈtu i to Hitia o te râ. Aita, ua haafariu ê te reira i te ara-maitai-raa i te poroi Kerisetiano mau no nia i te Basileia o te Atua e te hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea. (Mataio 24:14) Te titau atu nei matou ia uiui outou i te mau Ite no Iehova nafea te hopea e tae mai ai. E e nehenehe outou e haapii ia ratou ra no nia i te mau haamaitairaa e tupu mai i muri aˈe i te fenua nei, i raro aˈe i te aratairaa a te Basileia o te Atua e te Arii e faatere ra o Iesu Mesia.—Apokalupo 21:3, 4.

[Nota i raro i te api]

a Ia au i te buka ra The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge.

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Na te Noela i tauturu ia ô mai te haapaoraa etene i roto i te mau ekalesia e parauhia Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 5]

E rave rahi mau tamarii tei haere noa e hiˈo i te mau fare pure e tei farii i te mau ô totora. Mai reira mai to ratou tiai-ru-raa i te Noela i muri aˈe

[Hohoˈa i te api 7]

Te Po Noela i ropu i te oire o Séoul i Korea

[Hohoˈa i te api 8]

E ere faahou te Mesia i te hoê pêpe, o te Arii puai râ o te Basileia o te Atua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono