Te pahono ra te Bibilia i te mau uiraa faufaa o to tatou tau
MEA faufaa anei te Bibilia i teie mahana? No te parau e e, e tia mau ïa i teie buka tahito roa ia horoa no ta ˈna mau taata taio i te aratairaa no nia i te mau tumu parau no te mau mahana atoa e te faufaa. E horoa anei te Bibilia i te mau aˈoraa maitatai no nia i te mau tumu parau e mea faufaa mau i roto i teie nei ao?
E hiˈo mai tatou e piti tumu parau matauhia. No te na reiraraa, e hiˈopoa tatou eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i teie mau parau.
No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?
Ia hiˈohia te mau tupuraa i te ao nei i teie mahana, teie te hoê o te mau uiraa matau-roa ˈˈe-hia: No te aha te Atua e faatia ˈi ia mauiui te taata hapa ore? Ua tano iho â teie uiraa, i te mea e te rahi noa ˈtura te taata e roohia ra i te taparahiraa taata, te ohipa taviri, te haamouraa nunaa, te ati e te vai atu â.
Ei hiˈoraa, i te avaˈe Tiunu 1998, ua û te hoê pereoo auahi tere puai i nia i te hoê eˈaturu i te pae apatoerau no Helemani, ma te haapohe hau atu i te hoê hanere horo patete. Ua peapea roa te mau taote e te feia tupohe auahi aravihi o tei haapao i te feia pepe e tei pohe, no teie ati rahi. Ua ui te hoê epikopo o te Ekalesia Evanelia e: “E te Atua e, No te aha teie ohipa i tupu ai?” Aita te epikopo iho i pahono aˈe.
Te faaite ra te tupuraa e ia roohia te taata hapa ore i te ino ma te ore e taa i te tumu, i te tahi mau taime, e inoino roa ratou. I ǒ nei te Bibilia e nehenehe ai e tauturu, no te mea te faataa ra oia no te aha te taata hapa ore e roohia ˈi i te ino e te mauiui.
I to te Atua ra o Iehova poieteraa i te fenua e te mau mea atoa i nia iho, aita oia i opua e ia haafifihia te huitaata e te ino e te mauiui. Nafea tatou e papu ai? No te mea i to ˈna faaoti-roa-raa i ta ˈna poieteraa, “hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” (Genese 1:31) A uiui ia outou iho, ‘Ahiri e te ite ra vau i te tahi mea ino, e parau anei au e “mea maitai roa” te reira?’ Eita roa ïa! Hoê â ïa huru i to te Atua parauraa e e “mea maitai roa” te mau mea atoa, aita hoê vahi ino i nia i te fenua. No reira, afea e nafea te ino i te haamatararaa mai?
I muri iti noa ˈˈe i te poieteraa o to tatou nau metua matamua o Adamu raua o Eva, ua haafatata maira te hoê varua puai i te vahine e ua patoi oia e e parau mau ta Iehova e i te tia-mau-raa o to ˈna mana arii. (Genese 3:1-5) Ua faahua parau râ teie mea ora o te Diabolo ra o Satani i muri aˈe e eita te taata e tapea i to ratou taiva ore i te Atua i mua i te patoiraa. (Ioba 2:1-5) Eaha te huru o Iehova i mua i taua tupuraa ra? Ua vaiiho oia ia mairi te tau ia ite-papu-roa-hia e eita te taata e nehenehe e aratai ma te manuïa i to ratou taahiraa avaˈe ma te faataa ê atu ia ˈna. (Ieremia 10:23) Ia ofati te mau mea ora i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua, o te hara ïa te faahopearaa o te faatupu mai i te mau tupuraa iino. (Koheleta 8:9; Ioane 1, 3:4) Noa ˈtu teie mau tupuraa iino, ua ite râ Iehova e e tapea te tahi mau taata i to ratou taiva ore ia ˈna.
Mai taua orureraa ino i Edene ra, fatata ïa e 6 000 matahiti tei mairi. Mea maoro roa anei te reira? E nehenehe Iehova e haamou ia Satani e to ˈna mau taata turu a tau senekele aˈenei. E ere anei râ i te mea maitai aˈe ia tiai e ia faaorehia te mau manaˈo feaa atoa no nia i te tia-mau-raa o te mana arii o Iehova e te taiva ore o te taata ia ˈna? E ere anei mai te reira no te huru haavaraa o teie tau e e nehenehe te hoê haavaraa e rave ehia rahiraa matahiti no te haapapu o vai tei tano e o vai tei hape?
Ia hiˈohia te faufaaraa o te mau tumu parau i mua ia Iehova e te huitaata—te mana arii i nia i te ao taatoa e te taiva ore o te taata—mea paari mau te Atua ia vaiiho oia ia mairi te tau! I teie nei, te ite papu ra tatou eaha te tupu ia ore te taata e tâuˈa i te mau ture a te Atua e ia faatere ratou i ta ratou iho mau ohipa. O te parareraa o te ino te faahopearaa. E no reira ïa e rave rahi taata hapa ore e mauiui ai i teie mahana.
Ma te oaoa râ, te faaite ra te Parau a te Atua e eita te ino e vai e a muri noa ˈtu. Oia mau, e fatata roa Iehova i te faaore i te ino e i te feia e faatupu ra i te reira. Te na ô ra te Maseli 2:22 e: “E tâpû-ê-hia te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” I te tahi aˈe pae, e nehenehe te feia haapao maitai i te Atua e tiai i te hoê tau, e fatata maira hoi i teie nei, ‘e ore roa ˈi te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.’—Apokalupo 21:4.
No reira, te faataa maitai ra te Bibilia no te aha te taata hapa ore e mauiui ai. Te haapapu atoa ra oia ia tatou e e fatata roa te ino e te mauiui i te hope. A faaruru noa ˈi râ tatou i te mau fifi o teie nei oraraa, te titau ra tatou i te pahonoraa o te tahi atu uiraa faufaa.
Eaha te tumu o te oraraa?
Peneiaˈe i teie nei, hau atu i te tahi atu tau o te aamu o te huitaata, te tamata nei te taata i te ite eaha te auraa o te oraraa. E uiui e rave rahi ia ratou iho, ‘No te aha vau e ora ˈi? Nafea vau e ite ai i te auraa o to ˈu oraraa?’ E turai te mau tupuraa rau ia ratou ia faahiti i teie mau uiraa.
E nehenehe te oraraa o te hoê taata e vavahihia e te hoê ati. Ei hiˈoraa, i te omuaraa o te matahiti 1998, ua haruhia e ua haapohehia te hoê tamahine 12 matahiti i Bavière, i Helemani. Hoê matahiti i muri aˈe, ua faˈi to ˈna metua vahine e e maimi oia i te mau mahana atoa i te tumu o te oraraa—aita râ oia i manuïa. Te turaihia ra te tahi feia apî ia uiui no nia i te auraa o te oraraa. E maimi ratou i te oraraa papu, te oaoa e te taairaa i te hoê pǔpǔ taata, o te hepohepo noa râ i mua i te parareraa o te haavare e te ohipa taviri ta tatou e ite mai. E patu vetahi mau taata i to ratou oraraa i nia i te hoê toroa, e itea mai râ ia ratou e eita te puai, te hanahana, e te mau faufaa e haamâha i to ratou hinaaro hohonu e ite i te tumu no to ratou oraraa.
Noa ˈtu eaha te turai ra i te hoê taata ia imi i te tumu o te oraraa, te titau ra teie uiraa i te hoê pahonoraa au maitai. I ǒ nei faahou, e nehenehe te Bibilia e riro ei haamaitairaa rahi. Te faataa ra oia ia Iehova mai te hoê Atua e opuaraa ta ˈna, te hoê e tumu maitai anaˈe no te mea atoa ta ˈna e rave. Te uiui atu nei matou, E hamani anei outou i te hoê fare aita e tumu? Eita ïa, i te mea e e titau te paturaa i te hoê fare i te hoê haamâuˈaraa moni rahi e e nehenehe e raea e mau avaˈe aore ra e mau matahiti i te maoro. E patu outou i te hoê fare ia nehenehe outou aore ra te tahi taata e faaea i roto. E nehenehe e faaohipahia te hoê â haaferuriraa i nia ia Iehova. Aita oia i rohi i te poiete i te fenua e te mau mea ora i nia iho aita e tumu, e opuaraa. (A hiˈo i te Hebera 3:4.) Eaha ta ˈna opuaraa no te fenua?
Te faataa ra te parau tohu a Isaia ia Iehova mai “te Atua [mau] o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani.” Oia mau, “na ˈna hoi i haamau” papu i te fenua, “aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia.” (Isaia 45:18; MN) Oia, mai te taime a poietehia ˈi te fenua, te opuaraa a te Atua, ia taatahia ïa. Te na ô ra te Salamo 115:16 e: “Te mau raˈi ra, na Iehova ïa mau raˈi; area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei.” No reira, te faaite ra te Bibilia e ua poiete Iehova i te fenua ia faaeahia e te mau taata e auraro o te nehenehe e atuatu atu.—Genese 1:27, 28.
Ua turai anei te orureraa a Adamu raua o Eva ia taui Iehova i ta ˈna opuaraa? Aita. Nafea tatou e papu roa ˈi? A hiˈo na i teie manaˈo: Ua papaihia te Bibilia e mau tausani matahiti i muri aˈe i te orureraa i Edene. Ahiri e ua faarue te Atua i ta ˈna opuaraa tumu, no te aha ïa aita te reira i faahitihia i roto i te Bibilia? Te faaotiraa tano, eita ïa ta ˈna opuaraa no te fenua e no te huitaata e taui.
Hau atu â, e tupu iho â te opuaraa a Iehova. Na roto ia Isaia, te horoa maira te Atua i teie haapapuraa: “Mai te ûa mau e topa nei, e mai te hiona, no nia mai i te raˈi ra, e aore i hoˈi faahou i reira; ua faararirari râ i te fenua ra, e ua faatupu ra, e ua faahotu mai hoi i ta ˈna, i noaa ˈi hoi te huero i te feia e ueue, e te maa i te feia i amu ra: oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.”—Isaia 55:10, 11.
Ta te Atua e titau maira ia tatou
Papu maitai ïa e e nehenehe tatou e tiaturi e e tupu te opuaraa a te Atua no te fenua o te faaeahia e te mau taata e auraro e a muri noa ˈtu. Mai te peu e hinaaro tatou e riro i rotopu i te feia e haamaitai-taa-ê-hia e ora tamau noa i te fenua nei, e tia ïa ia tatou ia rave i ta te Arii paari ra o Solomona i parau: “A mǎtaˈu i te Atua mau ra e a haapao i ta ˈna mau faaueraa. O te hopoia ïa a te taata.”—Koheleta 12:13, MN; Ioane 17:3.
Ia ora ia au maite i te opuaraa a Iehova no te huitaata, o te iteraa ïa i te Atua mau e te faaauraa i ta ˈna mau titauraa i faataahia i roto i te mau Papai Moˈa. Ia na reira tatou i teie nei, e nehenehe tatou e atuatu i te tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te fenua paradaiso, i reira eita roa ˈtu tatou e faaea i te haapii i te mau mea apî no nia i te Atua e ta ˈna poieteraa faahiahia. (Luka 23:43) Auê ïa tiaturiraa faahiahia e!
E fariu tia ˈtu e rave rahi e maimi ra i te tumu o te oraraa i nia i te Bibilia e e oaoa rahi ratou i teie nei. Ei hiˈoraa, aita i itea i te hoê taata apî o Alfred te iˈoa te auraa o te oraraa. Ua faufau oia i te faaôraa o te haapaoraa i roto i te tamaˈi, e ua inoino roa oia i te haavare e te ohipa taviri i roto i te politita. Ua haere Alfred e farerei i te mau Indien no Marite Apatoa ma te tiaturi e e noaa mai te mau haamaramaramaraa i nia i te tumu o te oraraa, ua hoˈi noa râ oia i Europa ma te inoino. Ma te peapea, ua fariu tia ˈtu oia i nia i te mau raau taero e te upaupa hairiiri. Teie râ, i muri aˈe, ua tauturu te hoê hiˈopoa-maite-raa e te tamau i te Bibilia ia Alfred ia taa i te tumu mau o te oraraa e ia ite i te mauruuru.
Te hoê lamepa papu no to tatou eˈa
Eaha ˈtura ïa ta tatou e nehenehe e faaoti no nia i te Bibilia? Mea faufaa anei te reira i teie mahana? Oia mau, no te mea te horoa maira oia i te aratairaa i nia i te mau tumu parau matauhia. Te faataa ra te Bibilia e e ere na te Atua i opua i te ino i te ohipa a ta Atua e te tauturu maira ia tatou ia ite i te hoê tumu oaoa i roto i te oraraa. Hau atu â, e rave rahi parau ta te Bibilia e parau ra no te tahi atu mau ohipa o te anaanatae-rahi-hia ra i teie mahana. Ua tuatapapahia te mau tumu parau mai te faaipoiporaa, te raveraa i te tamarii, te mau taairaa totiale, e te tiaturiraa no tei pohe i roto i te Parau a te Atua.
Mai te peu e aita outou i na reira ˈtura, a hiˈopoa maite i te mau tumu parau o te Bibilia. A itea ˈi ia outou te faufaa mau o to ˈna mau eˈa no te oraraa, e manaˈo paha outou mai te papai salamo tei fariu tia ˈtu i te Atua ra o Iehova no te aratairaa e tei himene: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.”—Salamo 119:105.
[Hohoˈa i te api 6]
Ua ite anei outou no te aha te Atua e vaiiho ai ia mauiui te taata hapa ore?
[Hohoˈa i te api 7]
E nehenehe outou e fanaˈo i te hoê oraraa e auraa to ˈna