Iehova te Atua e opuaraa ta ˈna
“O ta ˈu mau i imi ra, o te reira te tupu; e o ta ˈu i opua ra, o te reira te mau.”—ISAIA 14:24.
1, 2. Eaha ta te mau taata e rave rahi e parau ra no nia i te tumu o te oraraa?
TE ANI nei te taata na te mau vahi atoa e: “Eaha te tumu o te oraraa?” Ua faaite te hoê tia politita no te pae Tooa o te râ e: “Mea rahi roa ˈtu â te taata o te ani nei, ‘O vai tatou? Eaha te tumu tatou e ora ˈi?’” I te taime a uiui ai te hoê vea i te tahi mau taurearea e eaha te tumu o te oraraa, teie te mau pahonoraa i horoa-pinepine-hia mai: “No te rave i te mau mea atoa e hinaarohia e to oe mafatu.” “No te fanaˈo i te mau taime tataitahi.” “A faaanaanatae.” “Ia fanau i te tamarii, ia oaoa e i muri iho, ia pohe.” Te manaˈo nei te pae rahi e tera anaˈe te oraraa e aita ˈtu. Aita hoê i faahiti i te parau no te hoê opuaraa maoro no te oraraa i nia i te fenua.
2 Ua parau te hoê taata ite no te faaroo a Confucius e: “Te itehia ra te tumu mau o te oraraa i roto i to tatou oraraa taata matauhia.” Ia au i teie manaˈo, e tamau noa te taata i te fanauhia, i te rohi e 70 aore ra e 80 matahiti, e i muri iho, e pohe e e aramoina roa e a muri noa ˈtu. Ua parau te hoê aivanaa e tiaturi ra e ua tupu noa mai te mau mea e: “Te titau nei paha tatou i te tahi tatararaa ‘maramarama’ aˈe—teie râ, aita ˈtu tatararaa.” No teie mau taata e tiaturi ra e ua tupu noa mai te mau mea, ua riro te oraraa ei aroraa ia ora mai tei puai aˈe, e o te pohe te hopea. Te horoa nei teie mau tatararaa philosopho i te hoê hiˈoraa aita e tiaturiraa no nia i te oraraa.
3, 4. Nafea te mau huru tupuraa o te ao nei ia ohipa i nia i te huru hiˈoraa o te mau taata e rave rahi no nia i te oraraa?
3 E rave rahi o te feaa nei e e tumu to te oraraa ia ite anaˈe ratou e ua î roa te oraraa taata nei i te mauiui rahi. I to tatou nei tau, a parauhia ˈi e ua naeahia te taata i te hoê faito teitei i te pae tapihaa e i te pae aivanaa, fatata hoê miria taata na te ao nei o tei roohia i te maˈi ino mau aore ra o te ore e ravai ra i te maa. E mau mirioni tamarii o te pohe nei i te mau matahiti atoa no teie mau tumu. Hau atu, i roto i teie senekele e 20, ua tataimahahia te feia i pohe i te tamaˈi i na senekele e maha amuihia na mua ˈtu. Te taparahiraa taata, te haavîraa uˈana, te raau taero, te amahamaharaa te utuafare fetii, te SIDA, e vetahi atu mau maˈi parare na roto i te mau taatiraa o te tino—te roa noa ˈtura te tabula o te mau ohipa iino. Aita ta te mau faatere o te ao nei e ravea no te arai i teie mau fifi.
4 I mua i teie mau huru tupuraa, ua faaite te hoê vahine i te manaˈo ta te pae rahi e tiaturi ra: “Aita e tumu to te oraraa. Mai te peu e te tupu ra teie mau mea iino atoa, aita ïa e faufaa to te oraraa.” E ua parau te hoê taata ruhiruhia e: “Ua aniani au e no te aha vau e ora ˈi, i te rahiraa o to ˈu oraraa. Mai te peu e te vai ra te hoê tumu, e ere vau i te mea tâuˈa roa i teie nei.” No reira, no te mea e aita te mau nahoa taata i ite e no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui, te turai nei te mau huru tupuraa peapea o te ao nei ia ratou ia manaˈo e aita e tiaturiraa mau no a muri aˈe.
5. No te aha te mau haapaoraa o teie nei ao e faarahi ai i te taa-ore-raa no nia i te tumu o te oraraa?
5 Ua amahamaha atoa te mau tia faaroo, e te feaa nei ratou, no nia i te tumu o te oraraa. Ua parau te hoê ekalesiatiko tahito no te Fare pure rahi no St. Paul i Lonedona e: “I to ˈu oraraa atoa, ua tutava vau i te maimi i te tumu o te oraraa. . . . Aita râ vau i manuïa.” Oia mau, e rave rahi mau tia faaroo o te haapii nei e ia pohe anaˈe te taata, e haere te feia maitatai i nia i te raˈi, area te feia iino ra, e haere ïa ratou i roto i te po auahi e a muri noa ˈtu. Teie râ, ia au i teie hiˈoraa, e tamau noa ïa te huitaata nei i te ora ma te peapea i nia i te fenua. E mai te peu e te opuaraa a te Atua, e ia ora ïa te taata i nia i te raˈi, no te aha oia i ore ai i hamani ia ratou ei mau mea ora no te raˈi i te omuaraa ra iho, mai ta ˈna i hamani i te mau melahi, e na reira, eita ïa te mau taata e roohia i teie mau mauiui atoa? Ua parare te taa-ore-raa no nia i te tumu o te oraraa i nia i te fenua aore ra te patoiraa i te tiaturi e te vai ra te hoê tumu.
Te Atua e opuaraa ta ˈna
6, 7. Eaha ta te Bibilia e parau maira no nia i te Mana hope o te ao taatoa nei?
6 Teie râ, te faaite maira te buka opere-rahi-roa ˈˈe-hia i roto i te aamu, oia hoi te Bibilia Moˈa, e o Iehova, te Mana hope o te ao taatoa nei, te Atua e opuaraa ta ˈna. Te faaite maira oia e te vai ra ta ˈna te hoê opuaraa no te hoê tau maoro, oia hoi e a muri noa ˈtu, no te huitaata nei i nia i te fenua. E ia opua anaˈe Iehova i te hoê mea, e tupu iho â ma te hape ore. Mai ta te ûa e pîpî i te huero ia tupu, o ta te Atua ïa e parau ra, “oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” (Isaia 55:10, 11) Noa ˈtu eaha te mea ta Iehova e parau e e faatupu oia, “o te reira te mau.”—Isaia 14:24.
7 E nehenehe tatou te mau taata, e tiaturi maite e e tapea te Puai hope i ta ˈna mau parau tǎpǔ inaha, e “ore e tia” i te Atua “ia haavare.” (Tito 1:2; Hebera 6:18) Ia parau oia ia tatou e e rave oia i te hoê mea, ua riro ta ˈna parau ei haapapuraa e e tupu mau iho â. Mai te mea ïa e ua tupu ê na. Te na ô ra oia e: “O vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra: e te parauraa e, O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave . . . o ta ˈu i parau ra, o ta ˈu ïa e faatupu; ua opuahia e au ra, e na ˈu ïa e rave.”—Isaia 46:9-11.
8. E nehenehe anei te feia e hinaaro mau ra e ite i te Atua?
8 Hau atu, “aita roa [Iehova] i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) No teie nei tumu, eita o ˈna e hinaaro e ia vai ite ore noa te taata ia ˈna. Ua parau te hoê peropheta o Azaria to ˈna iˈoa e: “Ia imi outou [i te Atua], e itea ïa oia e outou: ia faarue râ outou ia ˈna, e faarue atoa oia ia outou.” (Paraleipomeno 2, 15:1, 2) No reira, e nehenehe mau â ta te feia e hinaaro papu ra e ite i te Atua e ta ˈna mau opuaraa, e na reira mai te peu e e rave ratou i te tutavaraa no te maimi ia ˈna.
9, 10. (a) Eaha tei horoahia mai no te feia e hinaaro ra e ite i te Atua? (b) Eaha ta te maimiraa i te Parau a te Atua e tauturu ia tatou ia rave?
9 E maimi ihea? No te feia o te maimi mau i te Atua, ua horoa mai oia i ta ˈna Parau, te Bibilia. Na roto i te ravea o to ˈna varua moˈa, taua puai ohipa ra o ta ˈna atoa i faaohipa no te poiete i te ao taatoa nei, ua aratai te Atua i te mau taata haapao maitai ia papai i te mea o ta tatou e titau ra i te ite no nia i ta ˈna mau opuaraa. Ei hiˈoraa, no nia i te mau parau tohu a te Bibilia, ua parau te aposetolo Petero e: “E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.” (Petero 2, 1:21) Oia atoa, ua parau te aposetolo Paulo e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra; ia [aravihi] roa te taata no te Atua [e ia ineine roa] i te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17; Tesalonia 1, 2:13.
10 A tapao na e maoti te Parau a te Atua, e nehenehe tatou ‘e aravihi roa, e e ineine roa,’ eiaha râ maa vahi iti noa aore ra aita i hope roa. Maoti te reira e papu maitai te taata e o vai te Atua, eaha ta ˈna mau opuaraa, e eaha ta ˈna e titau ra i ta ˈna mau tavini. Te reira mau â hoi te titauhia i te hoê buka no ǒ mai i te Atua ra. E te reira anaˈe te pu ta tatou e nehenehe e maimi ia noaa mai te ite papu no nia i te Atua. (Maseli 2:1-5; Ioane 17:3) Ia na reira tatou, e ‘ore tatou e riro faahou mai te aiû e taueue-noa-hia e te are ra e o te pee haere noa i te mataˈi o te mau huru haapiiraa atoa, i te ravea haavare a te taata, i ta ratou ravea maramarama no te faahaperaa.’ (Ephesia 4:13, 14, T.a.a.) Ua faaite te papai salamo i te huru manaˈo e au: “E lamepa ta oe [ta te Atua] parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.”—Salamo 119:105.
Ua faaite-maine-hia mai te mau opuaraa a te Atua
11. Nafea to Iehova faaiteraa mai i ta ˈna mau opuaraa i te huitaata nei?
11 I te omuaraa ra iho o te fetii taata nei, ua faaite Iehova i ta ˈna mau opuaraa no te fenua e te mau taata i nia iho ra. (Genese 1:26-30) Teie râ, i te taime a faarue ai to tatou nau metua matamua i te mana arii o te Atua, ua topa ˈtura te huitaata nei i roto i te pouri pae varua e te pohe. (Roma 5:12) Noa ˈtu râ, ua ite Iehova e e tia mai vetahi mau taata o te hinaaro e tavini ia ˈna. No reira, i roto i te roaraa o te mau senekele, ua faaite maine mai oia i ta ˈna mau opuaraa i ta ˈna mau tavini haapao maitai. Vetahi feia o ta ˈna i paraparau atu, o Enoha ïa (Genese 5:24; Iuda 14, 15), o Noa (Genese 6:9, 13), o Aberahama (Genese 12:1-3), e o Mose (Exodo 31:18; 34:27, 28). Ua papai te peropheta a te Atua ra o Amosa e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.”—Amosa 3:7; Daniela 2:27, 28.
12. Mea nafea to Iesu horoa-faahou-raa mai i te maramarama no nia i te mau opuaraa a te Atua?
12 I to te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, parahiraa mai i nia i te fenua nei tau 4 000 matahiti i muri aˈe i te orureraa i Edene ra, e rave rahi atu â mau tuhaa iti o te mau opuaraa a Iehova o tei faaitehia mai. No nia iho â râ i te opuaraa a te Atua e haamau i te hoê Basileia i nia i te raˈi no te faatere mai i te fenua nei. (Daniela 2:44) Ua faariro o Iesu i taua Basileia ra ei upoo parau o ta ˈna haapiiraa. (Mataio 4:17; 6:10) Ua haapii oia e ta ˈna mau pǐpǐ e, i raro aˈe i te Basileia, e faatupuhia te opuaraa matamua a te Atua no te fenua e no te huitaata nei. E faarirohia te fenua ei paradaiso e faaeahia e te mau taata tia roa, o te ora e a muri noa ˈtu. (Salamo 37:29; Mataio 5:5; Luka 23:43; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:4) Hau atu, ua faaite o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e eaha te mea o te tupu i roto i taua ao apî ra na roto i te mau semeio o ta te Atua i horoa mai i te mana na ratou ia rave.—Mataio 10:1, 8; 15:30, 31; Ioane 11:25-44.
13. No nia i te mau taairaa o te Atua e te huitaata nei, eaha te tauiraa i tupu i te Penetekose o te matahiti 33 ra?
13 I te Penetekose o te matahiti 33, e 50 mahana i muri aˈe i te tia-faahou-raa o Iesu, ua niniihia mai te varua o te Atua i nia i te amuiraa o te mau pǐpǐ a te Mesia. Ua mono mai oia ia Iseraela taiva ei nunaa ta Iehova i fafau i te faufaa. (Mataio 21:43; 27:51; Ohipa 2:1-4) Ua riro te niniiraahia te varua moˈa i taua taime ra ei haapapuraa e, mai taua taime ra e haere mai ai, e faaite mai te Atua i te mau parau mau no nia i ta ˈna mau opuaraa na roto i teie arai apî. (Ephesia 3:10) I te senekele matamua ra, ua haamauhia te faanahoraa o te amuiraa kerisetiano.—Korinetia 1, 12:27-31; Ephesia 4:11, 12.
14. Nafea te feia maimi i te parau mau e ite papu ai i te amuiraa kerisetiano mau?
14 I teie mahana, e nehenehe te feia maimi i te parau mau e ite e o vai te amuiraa kerisetiano mau na roto i to ˈna faaite-tamau-raa i te huru hau aˈe o te Atua, oia hoi te here. (Ioane 1, 4:8, 16) Oia mau, ua riro te here taeae ei tapao haapapuraa o te kerisetianoraa mau. Ua parau o Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” “Teie ta ˈu parau, Ia aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na.” (Ioane 13:35; 15:12) E ua faahaamanaˈo atu o Iesu i te feia i faaroo mai ia ˈna e: “O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Ioane 15:14) No reira, te mau tavini mau a te Atua, o te feia ïa o te ora ra ia au i te ture o te here. Eita ratou e paraparau noa, inaha “te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe atoa ïa.”—Iakobo 2:26.
Maramaramaraa
15. Eaha ta te mau tavini a te Atua e nehenehe e tiaturi papu?
15 Ua tohu o Iesu e, a mairi ai te tau, e haamaramarama-hau-hia ˈtu â te amuiraa kerisetiano mau no nia i te mau opuaraa a te Atua. Ua tǎpǔ oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Na te [tauturu] râ, na te [varua moˈa] ra, o ta te Metua e tono mai ma to ˈu nei iˈoa ra, na ˈna e haapii mai ia outou i te mau mea atoa.” (Ioane 14:26) Ua parau atoa o Iesu e: “Inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:20) No reira, te rahi noa ˈtura te maramaramaraa no nia i te parau mau no te Atua e ta ˈna mau opuaraa i rotopu i te mau tavini a te Atua. Oia mau, “o te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.”—Maseli 4:18.
16. Eaha ta to tatou haamaramaramaraahia i te pae varua e faaite maira no te faataa e teihea roa tatou i roto i te mau opuaraa a te Atua?
16 I teie mahana, ua puai roa te anaana o teie maramarama pae varua, no te mea ua tae tatou i te taime i reira e rave rahi mau parau tohu a te Bibilia o te tupu nei aore ra o te fatata roa i te tupu. Te faaite maira te reira e te ora nei tatou i ‘te mau mahana hopea’ o teie faanahoraa o te mau mea ino. Teie te tau piihia ‘te hopea o te faanahoraa o te mau mea’; e e apeehia oia e te ao apî a te Atua. (Timoteo 2, 3:1-5, 13; Mataio 24:3-13) Mai ta Daniela i tohu mai, fatata roa “e hope roa hoi taua mau basileia ra [e vai nei] i te parari e e pau [i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi], e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.
17, 18. Eaha te mau parau tohu rahi o te tupu ra i teie nei?
17 I rotopu i te mau parau tohu e tupu ra i teie nei, te vai ra tei papaihia i roto i te irava 14 o te Mataio pene 24. Te na ô ra o Iesu e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Na te fenua atoa nei, e mau mirioni Ite no Iehova o te rave nei i teie ohipa pororaa i te Basileia. E e mau hanere tausani taata o te apiti mai nei ia ratou i te mau matahiti atoa. Ua au maite te reira e te parau tohu i roto i te Isaia 2:2, 3, e na ô ra e “i te mau mahana hopea” o teie ao ino, e haere mai te mau taata no te mau nunaa e rave rahi i te haamoriraa mau a Iehova ra, e ‘na ˈna e haapii mai ia ratou i ta ˈna haapaoraa, e e haere ratou na ta ˈna mau eˈa.’
18 Te haaputuputu nei teie mau taata apî i roto i te haamoriraa a Iehova “mai te ata,” ia au i tei tohuhia mai i roto i te Isaia pene 60, irava 8. Te na ô râ te irava 22 e: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e [faaoioi] i te reira, i to ˈna tau.” Te faaite ra te mau haapapuraa, e taua tau ra, tei teie nei ïa. E e nehenehe te feia apî e tiaturi e na roto i te apitiraa mai e te mau Ite no Iehova, ua ati mai ratou e te amuiraa kerisetiano mau.
19. No te aha tatou e parau ai e te haere maira te feia apî o te apiti ra e te mau Ite no Iehova i roto i te amuiraa kerisetiano mau?
19 Nafea tatou e papu ai? No te mea ua pûpû teie mau taata apî, e te mau mirioni taata tei roto ê na i te faanahonahoraa a Iehova, i to ratou oraraa no te Atua e te rave nei ratou i to ˈna hinaaro. Oia atoa ïa, te oraraa ia au maite i te ture o te here paieti. Ei haapapuraa i te reira, ‘ua tiapai’ teie mau kerisetiano ‘i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau e aore ratou e haapii faahou ra i te tamaˈi.’ (Isaia 2:4) Ua na reira te mau Ite no Iehova atoa na te ao nei no te mea te faaohipa nei ratou i te here. Oia hoi te auraa e eita roa ratou e nehenehe e rave i te mau mauhaa tamaˈi no te aro atu ratou ratou iho aore ra i te tahi atu taata. E mea otahi roa ratou i roto i teie tuhaa—e mea taa ê roa i te mau haapaoraa o teie nei ao. (Ioane 13:34, 35; Ioane 1, 3:10-12, 15) Eita ratou e faaô atu i roto i te here aiˈa o te faaamahamaha, no te mea ua riro ratou ei autaeaeraa na te ao nei tei taatihia e te here, “e taai no te tahoêraa tia roa.”—Kolosa 3:14, T.a.a.; Mataio 23:8; Ioane 1, 4:20, 21.
Te maiti nei te rahiraa eiaha e ite
20, 21. No te aha te pae rahi o te huitaata nei e vai ai i roto i te pouri pae varua? (Korinetia 2, 4:4; Ioane 1, 5:19)
20 A anaana ˈi te maramarama pae varua i rotopu i te mau tavini a te Atua, te topa noa ˈtura te toea o te huiraatira o te fenua nei i roto i te pouri taotao i te pae varua. Aita ratou i ite ia Iehova aore ra i ta ˈna mau opuaraa. Ua faataa mai te peropheta a te Atua i teie tau i to ˈna parauraa e: “Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau [nunaa] i te pouri taotao.” (Isaia 60:2) Te tupu nei te reira no te mea aita te taata e faaite ra i te anaanatae haavare ore i te haapiiraa no nia i te Atua, e aita atoa ratou e hiaai ra e tamata i te faaoaoa ia ˈna. Ua parau o Iesu e: “Teie taua faahapa ra, o te maramarama ua tae mai i te ao nei, e hinaaro aˈenei te taata i te pouri, aore te maramarama, no te mea te ino ra ta ratou parau. O tei mau i te parau ino ra, aore oia i hinaaro i te maramarama, e ore hoi oia e haere mai i te maramarama o te itea ta ˈna parau.”—Ioane 3:19, 20.
21 Aita teie mau taata e anaanatae mau ra i te iteraa i te hinaaro o te Atua. Maoti râ, te niu nei ratou i to ratou oraraa i nia i te raveraa i to ratou iho hinaaro. Na roto i te tâuˈa-ore-raa i te hinaaro o te Atua, te tuu nei ratou ia ratou iho i roto i te hoê tupuraa atâta, inaha te na ô ra ta ˈna Parau e: “O tei fariu ê i to ˈna tariˈa eiaha ia ite i te ture, e riro ta ˈna pure ei mea faufau.” (Maseli 28:9) E faaruru ratou i te mau faahopearaa o te haerea i maitihia e ratou. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”—Galatia 6:7.
22. Eaha ta te mau nahoa taata e hinaaro ra e ite i te Atua, e rave ra i teie nei?
22 Teie râ, e mau nahoa taata rahi o te hinaaro ra e ite i te hinaaro o te Atua, o te maimi nei ia ˈna ma te aau haavare ore, e o te aratohia nei ia ˈna ra. “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na,” o ta te Iakobo 4:8 ïa e parau ra. Ua parau o Iesu no teie mau taata e: “O tei haapao ra i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia itea-maitai-hia e, te au ra ta ˈna parau i te Atua.” (Ioane 3:21) Auê ïa tau faahiahia mau no a muri aˈe ta te Atua i opua no te feia o te haere mai i te maramarama ra! E tuatapapa ta tatou tumu parau i muri nei i te mau tiaturiraa putapû mau.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha ta e rave rahi mau taata e parau ra no nia i te tumu o te oraraa?
◻ Nafea Iehova e faaite ai e o ˈna te Atua e opuaraa ta ˈna?
◻ Eaha te haamaramaramaraa rahi o tei tupu i te senekele matamua ra?
◻ Nafea te amuiraa kerisetiano mau e itehia ˈi i teie mahana?