Afea te toru o te mileniuma e haamata ˈi?
UA FAAROO aˈena anei outou i te parau e eita te toru o te mileniuma e haamata i te matahiti 2000, i te matahiti 2001 râ? Ua tano ïa parau—i te hoê râ faito. Ia rave tatou i tei matauhia i teie nei mai te matahiti 1 H.T.T. ei matahiti i fanauhia ˈi Iesu Mesia mai tei manaˈohia na e vetahi pae, e hope ïa te piti o te mileniuma i te 31 no Titema 2000 (eiaha râ i te matahiti 1999), e e haamata te toru o te mileniuma i te 1 no Tenuare 2001.a I teie râ mahana, fatata pauroa te feia ite o te farii e aita Iesu i fanauhia i te matahiti 1 H.T.T. Afea ïa oia i fanauhia ˈi?
Afea Iesu i fanauhia ˈi?
Aita te Bibilia e faaite ra i te matahiti iho i fanauhia ˈi Iesu. Te parau nei râ oia e ua fanauhia oia “i te tau o te arii ra o Heroda.” (Mataio 2:1) Te tiaturi ra e rave rahi feia tuatapapa Bibilia e ua pohe o Heroda i te matahiti 4 H.T.T. e ua fanauhia Iesu na mua ˈˈe—peneiaˈe i te matahiti 5 aore ra 6 H.T.T. ra. E niu ratou i ta ratou mau faaotiraa no nia i te poheraa o Heroda i nia i te mau parau a te taata tuatapapa aamu ati Iuda no te senekele matamua o Flavius Josèphe.b
Ia au i te manaˈo o Josèphe, tau taime noa hou te poheraa o te Arii Heroda, ua tupu te hoê tapoˈiraa avaˈe. E faahiti te feia ite i te Bibilia i te tapoˈiraa o te hoê pae o te avaˈe i te 11 no Mati 4 H.T.T., no te haapapu e ua pohe mau o Heroda i taua matahiti ra. Teie râ, i te matahiti 1 H.T.T., ua tupu te hoê tapoˈiraa avaˈe i te 8 no Tenuare e te hoê tapoˈiraa o te hoê pae o te avaˈe i te 27 no Titema. Aore roa e taata e nehenehe e faaite e te parau ra anei Josèphe no te mau tapoˈiraa avaˈe o te matahiti 1 H.T.T. aore ra to te matahiti 4 H.T.T. No reira, eita tatou e nehenehe e faaohipa i te mau parau a Josèphe no te haapapu i te matahiti mau i pohe ai Heroda. Noa ˈtu e oia, eita ta tatou e nehenehe e faataa afea Iesu i fanauhia ˈi aita anaˈe e haapapuraa hau.
No roto i te Bibilia ta tatou haapapuraa puai roa ˈˈe no nia i te matahiti i fanauhia ˈi Iesu. Te faaite ra te aamu faauruahia e ua haamata o Ioane Bapetizo, te taeae fetii o Iesu, i to ˈna toroa peropheta i te 15raa o te matahiti faatereraa a te Emepera Roma ra o Tiberio Kaisara. (Luka 3:1, 2) Te haapapu ra te aamu o teie nei ao e ua nominohia o Tiberio ei emepera i te 15 no Setepa 14 T.T., ua haamata ïa te 15raa o ta ˈna matahiti faatereraa i te hopea matahiti 28 T.T. e ua hope i te hopea matahiti 29 T.T. Ua haamata Ioane i ta ˈna taviniraa i taua taime ra, e o Iesu, papu maitai e ono avaˈe i muri iho. (Luka 1:24-31) Ia amuihia te reira i te tahi atu haapapuraa, te itehia ra e ua haamata te taviniraa a Iesu i te tau toparaa rauere o te matahiti 29 T.T.c Te parau ra te Bibilia e “i te toru o te ahuru o to Iesu matahiti” i haamata ˈi oia i ta ˈna taviniraa. (Luka 3:23) Mai te peu e e 30 matahiti to ˈna i te tau toparaa rauere o te matahiti 29 T.T., ua fanauhia ïa oia i te tau toparaa rauere o te matahiti 2 H.T.T. I teie nei, ia numera tatou e piti tausani matahiti mai te tau auhune o te matahiti 2 H.T.T. e haere mai ai (a haamanaˈo e aita e matahiti aore; no reira, mai te matahiti 2 H.T.T. e tae atu i te matahiti 1 T.T., e piti ïa matahiti), te ite ra tatou e ua hope te piti o te mileniuma e ua haamata te toru i te tau toparaa rauere o te matahiti 1999!
Mea faufaa anei te reira? Ei hiˈoraa, ia haamata te toru o te mileniuma, i reira atoa anei e haamata ˈi te Faatereraa Tausani Matahiti a Iesu Mesia i faahitihia i roto i te buka Apokalupo? Eita. Aita roa ˈtu te Bibilia e faaite ra e ua taaihia te toru o te mileniuma e te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia.
Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e parau haere noa no nia i te mau taio mahana: “Aore ïa i haapaohia e ia ite outou i te taime e te anotau, i vaiihohia e te Metua ia ˈna ihora.” (Ohipa 1:7) Na mua ˈtu, ua faaite Iesu e aita atoa oia i ite i taua taime ra afea te Atua e faatupu ai i te haavaraa i nia i teie faanahonahoraa ino, a faaineine ai i te Faatereraa Mileniuma a te Mesia. Ua na ô oia e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi [e ore atoa te Tamaiti]; maori râ o tau Metua anaˈe ra.”—Mataio 24:36; MN.
Mea tano anei ia manaˈo tatou e e hoˈi mai te Mesia e 2 000 matahiti tia i muri aˈe i to ˈna fanauraahia ei taata? Eita roa ˈtu. Ua ite iho â ïa Iesu i to ˈna mahana fanauraa. E ua ite mau â oia nafea ia taio e 2 000 matahiti mai reira mai. Aita râ oia i ite i te mahana e te hora e tae mai ai oia. Papu maitai, e ere i te mea ohie ia haapapu i te mahana o to ˈna hoˈiraa mai. Na te Metua e haapao i “te taime e te anotau”—te tabula o o ˈna anaˈe te ite.
Hau atu â, aita Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia tiai ia ˈna i te hoê vahi taa maitai. Ua parau oia ia ratou, eiaha ia haaputuputu e ia tiai, ia parare râ “i te hopea o te fenua ra” e ia faariro i to te mau fenua atoa ei pǐpǐ. Aore roa ˈtu oia i faaore i taua faaueraa ra.—Ohipa 1:8; Mataio 28:19, 20.
E ore roa anei to ratou mau tiaturiraa no nia i te mileniuma?
Noa ˈtu râ, e mau tiairaa rahi ta vetahi mau haapaoraa faatumu no te matahiti 2000. Te tiaturi ra ratou e i roto i nau avaˈe i mua nei, e tupu roa te tahi mau tuhaa o te buka Apokalupo. Oia mau, te manaˈo ra ratou e e apiti roa ˈtu ratou i roto i teie tupuraa. Ei hiˈoraa, e faahiti ratou i te parau tohu i roto i te Apokalupo 11:3, 7, 8 [MN] no nia e piti ite o te tohu ra i roto “i te aroâ o te oire rahi i parauhia o Sodoma e o Aiphiti, i te haapaoraa o te [v]arua ra, i te vahi i [rîhia ˈi] to tatou Fatu ra.” Ia oti ta raua faaiteraa, e haapohehia na ite e te hoê puaa taehae o te haere mai mai te abuso ra.
Ia au i te faatiaraa a te vea ra The New York Times Magazine, no te 27 no Titema 1998, “ua faaite [te aratai o te hoê pǔpǔ faaroo] i te mau pǐpǐ e o oia hoê o na ite i faataahia no te faaite i te haamouraa o te fenua e te haerea mai o te Fatu—e i muri iho, e haapohehia oia e Satani i roto i te mau aroâ o Ierusalema.” No reira iho â ïa te mau mana faatere no Iseraela e haapeapea ˈi. Te mǎtaˈu ra ratou e e tamata vetahi mau pǔpǔ haavî i te “faatupu” ratou iho i te parau tohu—noa ˈtu e mea na roto i te hoê tamaˈi! Eita râ te Atua e hinaaro i te “tauturu” a te taata no te faatupu i ta ˈna opuaraa. E tupu te mau parau tohu atoa o te Bibilia i te hora mau e na roto te ravea iho a te Atua.
Ua papaihia te buka Apokalupo “na roto i te mau tapao, MN.” Ia au i te Apokalupo 1:1, ua hinaaro Iesu e faaite i “tana mau tavini” (eiaha i to te ao) eaha te mau mea e fatata i te tupu. Ia taa ia ratou te buka Apokalupo, e titau te mau tavini, aore ra mau pǐpǐ, a te Mesia i te varua moˈa o te Atua, ta Iehova e horoa na te feia ta ˈna e au. Ahiri e e auraa mau to te buka Apokalupo, e nehenehe atoa ïa te feia faaroo ore e taio e e taa i te reira. Mea faufaa ore ïa ia pure te mau Kerisetiano e ani i te varua moˈa ia taa ia ratou te reira.—Mataio 13:10-15.
Ua ite mai tatou e ia au i te haapapuraa a te Bibilia, e haamata te toru o te mileniuma, numerahia mai te fanauraa o Iesu, i te tau toparaa rauere o te matahiti 1999, e aita roa ˈtu to taua taio mahana ra, to te 1 no Tenuare 2000, e tae noa ˈtu to te 1 no Tenuare 2001, e auraa taa ê. Te vai ra râ te hoê mileniuma e anaanatae-rahi-hia ra e te mau Kerisetiano. E ere anaˈe te toru o te mileniuma, teihea ïa? E pahono te tumu parau hopea o teie anairaa i teie uiraa.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “2000 aore ra 2001?” i te api 5.
b Ia au i te tuatapaparaa tau a teie feia ite, ua haamata te toru o te mileniuma i te matahiti 1995 aore ra 1996 ra.
c No te mau haamaramaramaraa hau, a hiˈo na i te Étude perspicace des Écritures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., Buka 1, api 1114.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
2000 aore ra 2001?
Ia papu ia outou no te aha vetahi e parau ai e e haamata te toru o te mileniuma i muri aˈe i te fanauraa o Iesu i te 1 no Tenuare 2001, a hiˈo i teie faahohoˈaraa. A feruri na e te taio ra outou i te hoê buka e 200 api. Ia tae outou i te omuaraa o te api 200, 199 ïa api tei oti ia outou i te taio, hoê ïa api te toe ra i te taio. E hope te buka ia outou ia tae noa outou i te hopea o te api 200. Oia atoa, 999 ïa matahiti o teie nei mileniuma, ia au i te manaˈo o te rahiraa, tei mairi i te 31 no Titema 1999, hoê ïa matahiti toe e hope ai te mileniuma. Na roto i teie numeraraa, e haamata te toru o te mileniuma i te 1 no Tenuare 2001. E ere râ te auraa e ia tae i taua taio mahana ra, e 2 000 ïa matahiti tia tei mairi mai te fanauraa mai o Iesu, mai ta teie tumu parau e faaite ra.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Nafea te huru tapaoraa tau “Hou te Mesia” e “Te mau matahiti o te Fatu” i haamauhia ˈi
I te omuaraa o te senekele ono T.T., ua faaue te Pâpa Ioane I i te hoê monahi, o Denys le Petit te iˈoa, ia haamau i te hoê numeraraa ia nehenehe te mau ekalesia e faataa i te hoê mahana e haamanahia no te Pakate.
Ua haamata o Denys i teie ohipa. Ua numera oia ma te hoˈi i muri mai te poheraa o Iesu e tae atu i ta ˈna i manaˈo te matahiti fanauraa o Iesu; e mai reira mai, ua tanumera oia i te mau matahiti taitahi. Ua tapao o Denys i te area taime i muri mai i te fanauraa o Iesu Anno Domini—“i te matahiti o to tatou Fatu.” A opua noa ˈi oia e haamau i te hoê ravea papu no te numera i te mahana Pakate i te mau matahiti atoa, ua faaô o Denys ma te ite ore i te manaˈo e tanumera i te mau matahiti mai te fanauraa mai o te Mesia.
Noa ˈtu e te farii ra te rahiraa o te feia ite e aita Iesu i fanauhia i te matahiti i faaohipahia e Denys ei niu no ta ˈna mau numeraraa, e tauturu ta ˈna huru tuatapaparaa tau ia tatou ia faanaho i te mau tupuraa i roto i te tau e ia ite i te taairaa o te tahi i te tahi.