Parau apî o te Basileia no 36
Te Mileniuma Apî—Eaha ta to a muri aˈe e hopoi mai na outou?
Te Mileniuma Apî—O te haamataraa anei o te hoê tau apî?
UA HOPE te senekele 20 i te tuiraa po i te 31 no Titema 1999.a Ua tupu te arepurepu rahi i taua senekele ra. Ua fa atoa mai râ te tahi mau ihi anohaa apî, te tahi mau ravea rapaauraa apî, te hoê parare-oioi-raa o te mau haamaramaramaraa, e te hoê maraaraa oioi o te faanavairaa faufaa na te ao atoa nei. No reira te taata e rave rahi i farii ai i te mileniuma apî ei taipe o te tiaturiraa e te tauiraa. E ore anei te tamaˈi, te veve, te haaviiviiraa i te natura, e te maˈi i reira?
Mea rahi te tiaturi ra i te reira. Na te aha râ e faaite mai e peneiaˈe e tupu te mau tauiraa ta outou e fanaˈo i te mileniuma apî—te mau tauiraa o te faariro i to outou oraraa e to to outou utuafare ei oraraa ino ore e te haamǎtaˈu-ore-hia? E hiˈo mai ïa tatou i te tahi noa mau fifi rahi ta tatou e faaruru nei.
Haaviiviiraa
Te “tuino nei” te mau fenua tapihaa “i te natura na te ao atoa nei e te haaparare nei i te haaviiviiraa e te haafifi nei i te mau faanahoraa o te natura.” Ia tamau noa te reira, “e ino roa ïa te natura.”—“Global Environment Outlook—2000,” United Nations Environment Programme.
Maˈi
“I te matahiti 2020, te manaˈohia ra e e naeahia e hitu i nia hoê ahuru taata e pohe i te mau maˈi pee ore i te mau tuhaa fenua e haere ra i mua, ia faaauhia i tei raro mai i te afaraa i teie mahana.”—“The Global Burden of Disease,” Harvard University Press, 1996.
Ia au i te tahi mau taata aravihi, “i te matahiti 2010, iti aˈe i te 66 mirioni taata [o te ora noa] i roto e 23 fenua e te maˈi pee ino roa ˈˈe [te SIDA].”—“Confronting AIDS: Evidence From the Developing World,” a report of the European Commission and the World Bank.
Veve
“Fatata 1,3 miria taata e ora nei e iti aˈe i te hoê dala Marite i te mahana, e fatata 1 miria taata aita e noaa ra ta ratou maa faufaa e hinaarohia.”—“Human Development Report 1999,” United Nations Development Programme.
Tamaˈi
“E nehenehe e naeahia i te haavîraa uˈana i roto [e rave rau fenua] te mau faito aita i itehia aˈenei. Ma te faatupuhia e te [mau amahamaharaa] o te nunaa, te opu fetii, e te haapaoraa, . . . e riro taua haavîraa uˈana ra . . . ei aroraa matau-roa ˈˈe-hia i na matahiti e 25 i mua nei . . . , o te haapohe e mau hanere tausani taata i te mau matahiti atoa.”—“New World Coming: American Security in the 21st Century,” U.S. Commission on National Security/21st Century.
No reira, te huna nei te faaatuturaa i te parau oaoa rahi o te mileniuma apî i te mea ra e te haamǎtaˈu rahi roa ˈtura te haaviiviiraa, te maˈi, te veve, e te tamaˈi. Te tumu o teie mau fifi, o te nounou ïa, te manaˈo ino, e te miimii—eita teie mau huru e vî na roto noa i te mau maimiraa a te aivanaa, te ihi anohaa, aore ra te mau ohipa politita.
Te Mileniuma o te haamaitai i te taata
Teie ta te hoê taata papai i tahito ra i parau: “E ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Aita to te taata e aravihi e aita atoa to ˈna e tiaraa no te faatere i te fenua. To Iehova anaˈe, to tatou Atua Poiete, te tiaraa e te ite no te faatitiaifaro i te mau fifi o te taata.—Roma 11:33-36; Apokalupo 4:11.
Afea râ? Nafea? Mea papu maitai e te piri atura tatou i te faaotiraa o te “anotau hopea.” A iriti na i ta outou Bibilia, e a taio na i te Timoteo 2, 3:1-5. Te faataa-maitai-hia ra mai te aha te huru o te taata i teie tau “ati rahi.” Te faataa atoa ra te Mataio 24:3-14 e te Luka 21:10, 11 i te “anotau hopea.” I reira, te haamatarahia ra te mau ohipa materia i tupu mai te matahiti 1914 mai â, mai te tamaˈi rahi, te maˈi pee, e te oˈe i parare.
E fatata te “anotau hopea” i te hope. Te na ô ra te Daniela 2:44 e: “E faatupu . . . te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou . . . E hope roa hoi taua mau basileia [o te fenua] ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” No reira, te tohuhia ra e e haamau te Atua i te hoê Basileia, aore ra hau, no te faatere i te fenua. Ia au i te Apokalupo 20:4, e faatere teie Basileia hoê tausani matahiti i te maoro—hoê mileniuma! A hiˈo na i te tahi noa mau hiˈoraa o te huru maitai o te oraraa o te taata atoa i te roaraa o teie Mileniuma hanahana:
Faanavairaa faufaa. “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.”—Isaia 65:21, 22.
Ea. “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24; 35:5, 6.
Natura. E “tuino” te Atua “i te feia e tuino ra i te fenua.”—Apokalupo 11:18, Traduction du monde nouveau (MN).
Taairaa i rotopu i te mau taata. “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova.”—Isaia 11:9.
E mau mirioni taata o te tiaturi ra i teie mau tǎpǔ Bibilia e i noaa te hoê manaˈo tiaturi no nia i te tau a muri aˈe. Ei faahopearaa, ua noaa ˈtu â ia ratou i te faaruru i te mau faaheporaa e te mau fifi o te oraraa. Nafea te Bibilia e riro ai ei puai aratai i roto i to outou oraraa?
Te ite e aratai i te ora!
E nehenehe te ihi aivanaa e te ihi anohaa e haamaere i te tahi mau taime! Tera râ, aita te ite o te taata i horoa i te hoê oraraa ino ore e te oaoa no te rahiraa o te taata. Te faataahia ra te ite otahi e nehenehe e horoa mai i te reira e te Bibilia i roto i te Ioane 17:3, e na ô ra e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”
To roto taua ite ra i te mau api o te Bibilia. Noa ˈtu e mea rahi te horoa ra i te mau manaˈo aueue ore no nia i taua buka moˈa ra, mea iti tei hiˈopoa ratou iho i te reira. E o outou? Parau mau, e titauhia te tutavaraa rahi no te taio i te Bibilia. Eita râ e mâuˈa. O te Bibilia anaˈe te buka “e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia.”—Timoteo 2, 3:16, MN.
Nafea ïa outou iho e ite ai no nia i te Bibilia? No te aha e ore ai e farii i te tauturu a te mau Ite no Iehova? Te horoa nei ratou i te haapiiraa na te mau mirioni taata i to ratou fare ma te tamoni ore. No te tauturu ia outou, e faaohipa ratou e rave rau papai Bibilia, mai te buka rairai ra Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? Te pahono poto ra teie buka rairai i ta outou mau uiraa e rave rahi no nia i te Bibilia, mai teie: O vai te Atua? Eaha te opuaraa a te Atua no te fenua? Eaha te Basileia o te Atua? Nafea te Bibilia e haamaitai ai i to outou oraraa utuafare?
Ia hinaaro outou e ia haere atu te hoê Ite no Iehova i ǒ outou ra, a faaî ïa i te tuhaa i raro nei. E oaoa ratou i te haamaramarama ˈtu â ia outou no nia i te Faatereraa Tausani Matahiti hanahana a te Basileia o te Atua!
□ E hinaaro vau i te buka rairai ra Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? Reo
□ E anaanatae au i te hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore i te fare
[Nota i raro i te api]
a Te faahiti nei tatou i ǒ nei i te mau manaˈo matauhia i te pae Tooa o te râ no nia i te mileniuma apî. I te tanoraa mau, e haamata te mileniuma apî i te 1 no Tenuare 2001.