2000—E matahiti taa ê anei?
TE VAI ra anei te tahi mea taa ê no nia i te matahiti 2000? E hiˈo pinepine te mau taata no te pae Tooa o te râ i te reira mai te matahiti matamua no te toru o te mileniuma. E mau faaineineraa rahi te ravehia ra no te faatupu i te oroa. Te tamauhia ra te mau hora roro uira rahi no te taio i te mau tetoni e toe ra hou te mileniuma apî e tae mai ai. Te faanahohia ra te mau po oriraa no te Matahiti Apî. Te hoohia ra te mau piriaro, e mau poroi no nia i te hopea o te mileniuma to nia iho, i roto anei i te mau fare toa o te mau oire iti e to te mau oire rahi.
E apiti atu te mau haapaoraa, te mea rahi e te mea nainai, i te mau oroa hoê matahiti i te maoro. I te omuaraa o te matahiti i mua nei, e tiaihia te Pâpa Ioane Paulo II i Iseraela no te aratai i te mau Katolika Roma i roto i tei parauhia “te oroa iubili no te mileniuma a te Ekalesia Katolika Roma.” Te manaˈohia e mai te piti mirioni e te afa e tae atu i te ono mirioni ratere, e feia faaroo itoito anei aore ra e feia hinaaro e ite, te faanaho ra i te haere i Iseraela i te matahiti i mua nei.
No te aha e rave rahi taata e faanaho ai i te haere i Iseraela? Ei auvaha o te pâpa, ua parau o Roger Cardinal Etchegaray, te hoê taata toroa a te Vaticana e: “E oroa te matahiti 2000 no te Mesia e to ˈna oraraa i teie nei fenua. Mea tano iho â ïa ia haere mai te Pâpa i ǒ nei.” Nafea te matahiti 2000 i taaihia ˈi i te Mesia? Te manaˈo-pinepine-hia ra e i te matahiti 2000 e tia ˈi e 2 000 matahiti mai te fanauraa mai o te Mesia. Tera mau anei râ? O ta tatou ïa e tuatapapa mai.
E auraa hau atu â to te matahiti 2000 no te mau melo o vetahi mau pǔpǔ haapaoraa. Te tiaturi papu nei ratou e i te area o te matahiti i mua, e hoˈi mai Iesu i nia i te Mouˈa i Oliveta e e tupu te tamaˈi o Aramagedo faahitihia e te buka Apokalupo i te peho no Megido. (Apokalupo 16:14-16) Hou teie mau tupuraa, te hoo nei te mau hanere taata no te mau Hau Amui no Marite i to ratou mau fare e te rahiraa o ta ratou mau taoˈa no te haere e faaea i Iseraela. Ia maitaihia te feia e ore e nehenehe e faarue i to ratou mau fare, te parauhia ra e ua tǎpǔ te hoê taata poro evanelia tiaraa teitei no te mau Hau Amui no Marite e e haapuroro oia i te hoˈiraa mai o Iesu i roto i te afata teata—na roto i te hohoˈa peni!
I te mau fenua Tooa o te râ, te faanaho-rahi-hia ra te ôraa ˈtu i roto i te toru o te mileniuma. I roto râ i te tahi atu mau fenua, te rave ra te taata i ta ratou mau ohipa matauhia. Aita teie mau taata—te rahiraa o te huiraatira o te ao nei—e tiaturi ra e o Iesu no Nazareta te Mesia. Aita atoa ratou e farii ra i te huru tapaoraa tau “Hou te Mesia” e “Te mau matahiti o te Fatu.”a Ei hiˈoraa, te faaohipa ra e rave rahi mau Mahometa i ta ratou iho kalena, o te tapao i te matahiti i mua nei te matahiti 1420—eiaha râ te matahiti 2000. E numera te mau Mahometa i te matahiti mai te taime a horo ai te peropheta ra o Mouḥammad i Médine mai la Mecque mai. I te rahiraa, te faaohipa ra te ao taatoa e 40 kalena taa ê.
E auraa anei to te matahiti 2000 no te mau Kerisetiano? E mahana taa ê mau anei te 1 no Tenuare 2000? E pahonohia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te huru tapaoraa tau “Hou te Mesia” e “Te mau matahiti o te Fatu,” e tapaohia te mau ohipa e tupu hou te fanauraa o Iesu te mau matahiti “Hou te Mesia”; e te tupu i muri aˈe, “Te mau matahiti o te Fatu.” Mea au aˈe râ na te feia ite i haamaramaramahia e faaohipa i te mau tapao “H.T.T.” (hou to tatou tau) e “T.T.” (o to tatou nei tau.)