No te aha i poto roa ˈi te taime?
TAIME. Mea fifi paha no tatou ia faataa maitai i teie taˈo, ua ite maitai râ tatou e e au ra aita roa ˈtu to tatou taime e navai nei. Ua ite atoa tatou e te tere oioi noa ra te taime. Oia mau, te autâ pinepine nei tatou, “Mea vitiviti roa te taime i te mairi.”
Teie râ, ua tano roa iho â te rohipehe Beretane ra o Austin Dobson i to ˈna parauraa i te matahiti 1877 e: “Te mairi nei te taime, ta outou ïa e parau ra? Auê hoi e! E vai noa te taime, o tatou te reva.” Mai to ˈna poheraa i te matahiti 1921 ra, fatata e 80 matahiti to Dobson moeraa; ua tamau noa te taime.
Mea rahi te taime
No nia i te Poiete o te huitaata nei, te faaite maira te Bibilia e: “Aore te mau mouˈa nei i fanau, e aore hoi te fenua e te ao atoa nei i hamanihia e oe ra, te vai ra oe, e te Atua, mai tahito mai â e a muri noa ˈtu!” (Salamo 90:2) Aore ra mai ta te Bibilia The New Jerusalem Bible e parau ra, “mai te tau mai â e a tau a hiti noa ˈtu o oe te Atua.” No reira, e vai maoro te taime mai te Atua iho—e a muri noa ˈtu!
Taa ê roa i te Atua, e tau mure ore hoi tei ia ˈna, te taio ra tatou no nia i te taata: “Ua mou aˈenei to matou mau mahana i to oe ra riri; ua pau to matou mau matahiti mai te manaˈo aau e pee ra! To matou pue mahana i te oraraa nei e hitu ïa ahuru i te matahiti, e ia tae i te vau i te ahuru i te matahiti i te etaeta, e riro râ taua etaeta ra ei rohirohi e ei taiâraa: e ore hoi e mahia motu ê atura, maue atura matou!”—Salamo 90:9, 10.
No te aha i teie mahana, i poto roa ˈi te oraraa, area hoi te haapii maitai ra te Bibilia e te opuaraa a te Atua, ia ora ïa te taata e a muri noa ˈtu? (Genese 1:27, 28; Salamo 37:29) Maoti i te oraraa otia ore ta te Atua i opua, no te aha to te taata faito matahiti au noa, e iti aˈe ai i te 30 000 mahana? No te aha i poto roa ˈi te taime o te taata? O vai aore ra eaha te tumu o teie tupuraa peapea? Te horoa maira te Bibilia i te mau pahonoraa maramarama e te au maitai.a
Te iti noa ˈtura te taime
Te ite ra te feia paari e ua vitiviti roa te oraraa i na ahuru matahiti i mairi aˈenei. Ua haamatara te hoê papai vea, o Taote Sybille Fritsch e, i na 200 matahiti i mairi aˈenei, ua topa mai te hora ohipa hebedoma mai te 80 e tae atu i te 38 hora, “aita râ te reira i faaore i ta tatou amuamuraa.” Te faataa ra oia e: “Aita e taime; te taime ra, e moni ïa; te veveraa i te taime mai te paupauraa aho atoa ïa; te hoê oraraa ru haere noa.”
Ua haamatara te mau ohipa apî hamanihia i te mau ravea e te mau tupuraa o tei ore e manaˈohia aˈenei e te mau ui matamua ra. Teie râ, rahi noa ˈtu te ravea e rave i te mau mea e rave rahi, rahi noa ˈtu â te inoino e e navai ore te taime ia na reira. I teie nei mahana, i te mau vahi e rave rahi o te ao nei, te ora ra te taata ma te tahora, ma te ru haere noa eiaha ia mairi te hora. E tia ia Papa ia faarue i te fare i te hora 7 i te poipoi no te haere i te ohipa, e tia ia Mama ia afai i te mau tamarii i te fare haapiiraa na mua ˈˈe i te hora 8:30 i te poipoi, e farereiraa ta Papa u e te taote i te 9:40 i te poipoi, e e tia ia matou paatoa ia faaineine no te hoê putuputuraa faufaa i te 7:30 i te po. I roto i te ru-noa-raa eiaha ia mairi te hora, mea iti te taime e horoahia ra no te tahi faafaaearaa. E te autâ nei tatou no te mau mea o te mau mahana atoa, no te mau fifi.
E ere o tatou anaˈe te erehia ra i te taime
I teie nei, te faaruru ra te Enemi o te Atua, te Diabolo ra o Satani, te taata opua e haapoto roa i te oraraa o te huitaata nei, i to ˈna iho ino. (A faaau e te Galatia 6:7, 8.) No nia i te fanauraa o te Basileia Mesia i te raˈi, te horoa maira te Apokalupo 12:12 i te tumu no te tiaturiraa a na ô ai e: “E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra. E ati râ hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”
Ia au i te tuatapaparaa i te tau o te Bibilia o te nehenehe e tiaturihia e te tupuraa o te mau parau tohu o te Bibilia, te ora nei tatou i te hopea o taua “taime poto” ra. Auê te oaoa i te iteraa e fatata roa te taime o Satani i te hope! I te taime e tuuhia ˈi oia i roto i te abuso, e faahoˈihia te mau taata auraro i te tia-roa-raa, e nehenehe ratou e fanaˈo i te ora mure ore ta te Atua i opua no ratou i te omuaraa. (Apokalupo 21:1-4) Te ereraa i te taime, e ere faahou ïa i te hoê fifi.
E nehenehe anei outou e feruri eaha te auraa ia noaa te ora mure ore—ia ora e a muri noa ˈtu? Eita roa ˈtu outou e haafifi-faahou-hia e te mau mea ta outou i ore i rave. Mai te peu e e hinaaro hau atu â outou i te taime, te vai ra ananahi aore ra te hebedoma i mua, te matahiti i mua—oia mau, te vai ra te hoê tau mure ore i mua ia outou!
Te faaohiparaa ma te paari i te taime ta tatou e fanaˈo ra i teie nei
Ma te taa e e ua taotiahia to ˈna taime no te ohipa i nia i te taata, te tamata ra Satani i te faarahi i te ohipa a te taata ia ore to ratou e taime no te faaroo i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua tei haamauhia. No reira, e tia ia tatou ia haapao maitai i te aˈoraa a te Atua: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie. E eiaha to outou ei manaˈo ore, ia ite râ outou i to te Fatu ra hinaaro.”—Ephesia 5:15-17.
Mea maitai ia faaohipa tatou ma te paari i to tatou taime no te mau mea faufaa roa ˈˈe maoti i te haamâuˈa i te reira i nia i te mau tapao faufaa ore o te ore e hopoi mai i te haamaitairaa hopea ore. Ia faatupu ïa tatou i te hoê â haerea e to Mose i to ˈna taparuraa ia Iehova na roto i teie mau parau putapû: “E haapii mai ia matou i te taio i to matou pue mahana, ia riro to matou aau i te haapao maitai.”—Salamo 90:12.
Parau mau, mea rahi te ohipa a te taata atoa i roto i teie nei ao. Noa ˈturâ, te faaitoito hua ra te mau Ite no Iehova ia outou ia horoa i te tahi o to outou taime faufaa no te haapii i te mau titauraa a te Atua ia roaa te ora mure ore i raro aˈe i te faatereraa a to ˈna Basileia. Hoê hora haapiiraa Bibilia ma te nahonaho i te hebedoma, no te ‘ite i to te Fatu ra hinaaro,’ e tauturu ïa ia ite outou iho i te tupuraa o teie mau parau: “A faarue i te parau ino, a rave i te parau maitai; e maoro roa ïa to oe parahiraa i te fenua nei. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:27, 29.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, pene 6, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.