Te tau e te mure-ore-raa—Eaha ta tatou e ite mau ra i nia i te reira?
“E AU ra e o te tau te hoê o te mau ohipa taa ê roa o te tupuraa taata nei,” o ta te hoê ïa buka parau paari e faahiti ra. Oia mau, eita paha e nehenehe e faataa i te auraa o te tau na roto i te tahi mau taˈo ohie. E parau paha tatou e “te mairi ra,” “te haere nei,” “te maue ra,” te tau e te ohipa ra tatou i roto i “te roaraa o te tau.” Aita mau râ tatou e ite e eaha te mea ta tatou e parau nei.
Ua faataahia te taime mai te “atearaa i rotopu e piti tupuraa.” Teie râ, e au ra e te faaite nei to tatou iho aamu e mea taa ê te tau o te mau tupuraa; mai te huru ra e te tamau noa râ oia i te haere i mua noa ˈtu e te tupu ra te tahi ohipa aore ra aita. Te faataa ra te hoê philosopho e aita te tau e vai ra i teie nei, o te hoê noa râ ohipa manaˈohia. E nehenehe anei te niu o te rahiraa o to tatou aamu e riro ei hoê noa ohipa taa ore o to tatou iho feruriraa?
Te hiˈoraa o te Bibilia no nia i te tau
Aita te Bibilia e horoa ra i te hoê noa ˈˈe tatararaa o te tau, te faaite ra te reira e, aita paha ta te taata e nehenehe e maramarama maitai i te reira. Mai te hope-ore-raa o te reva teitei, o ta tatou atoa e ite ra e mea fifi ia maramarama. E au ra e, te tau o te hoê o te mau ohipa ta te Atua anaˈe e nehenehe e maramarama maitai, inaha o o ˈna anaˈe “mai tahito mai â e a muri noa ˈtu!”—Salamo 90:2.
Noa ˈtu e aita te Bibilia e faataa ra i te auraa o te tau, te parau ra oia no nia i te tau mai te hoê mea mau. No te haamata e te reira, te parau ra te Bibilia ia tatou e ua poiete te Atua i te ‘mau tiarama’—te mahana, te avaˈe, e te mau fetia—ei mau tapao no te tau, no te ‘riro ei tapao, e ei faaite no te mau tau, te mau mahana, e no te mau matahiti.’ E rave rahi mau tupuraa i roto i te Bibilia tei haamau-maitai-hia i te roaraa o te tau. (Genese 1:14; 5:3-32; 7:11, 12; 11:10-32; Exodo 12:40, 41) Te parau atoa ra te Bibilia no nia i te tau mai te hoê mea te tia ia tatou ia faaohipa ma te paari no te fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua no te hoê tau mure ore—te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu.—Ephesia 5:15, 16.
Te ora mure ore—Mea tano anei te reira?
Inaha hoi e mea peapea mau ia tamata i te maramarama eaha mau na te tau, mea maere roa ˈtu â no e rave rahi taata te manaˈo o te ora mure ore, aore ra te oraraa e a muri noa ˈtu. Te tumu o te reira, o te mea ïa ua niu-noa-hia to tatou ite o te tau i nia i te ohuraa o te fanauraa, te paariraa, te ruauraa, e te pohe. No reira, ua tae roa tatou i te faatuea i te tereraa o te tau e te ruauraa iho. E au ra e, no e rave rahi, e riro te feruri-taa-ê-raa na roto i te tahi atu ravea ei ofatiraa i te manaˈo tumu o te tau. E ani paha ratou e: ‘No te aha te taata e ore ai e ruau atoa mai te mau mea ora atoa?’
Te mea i tâuˈa-ore-hia i te rahiraa o te taime i roto i taua huru feruriraa ra, o te mea ïa e mea taa ê te taata i te toea o te poieteraa i roto e rave rahi tuhaa. Ei hiˈoraa, aita to te mau animala e aravihi i te pae feruriraa mai to te taata. Noa ˈtu e te faahapahia ra te reira, eita ta ratou e nehenehe e faatupu i te tahi mau mea ê atu i ta to ratou noa ite i tapao-aˈena-hia i roto ia ratou e aratai ia ratou ia rave. Aita ta ratou e ô i te pae o te aravihi e tae noa ˈtu te neheneheraa e faaite i te here e te mauruuru mai te taata. Mai te peu e ua horoa-rahi-hia i te taata i taua mau huru maitatai ra e taua mau aravihi ra o te horoa ra i te hoê auraa i te oraraa, no te aha aita i horoa-rahi-hia atoa te taime no te ora iho?
I te tahi aˈe pae, e ere anei i te mea maere e te ora nei te mau tumu raau, o te ore hoi e nehenehe e feruri, ehia tausani matahiti i roto i te tahi mau tupuraa, area te taata maramarama râ e ora noa ïa o ˈna 70 aore ra 80 matahiti i te faito au noa? E ere anei mea huru ê e, e nehenehe te mau honu, aita hoi to ratou e aravihi no te faatupu i te tahi mau ohipa, e ora hau atu i te 200 matahiti, area te mau taata, tei horoa-rahi-hia teie mau aravihi, e ora ïa ratou i raro mai i te afaraa?
Noa ˈtu e aita te tau e te mure-ore-raa i maramarama-maitai-hia e te taata, e riro noa te parau tǎpǔ o te ora mure ore ei tiaturiraa niu-papu-hia i roto i te Bibilia. I roto, fatata e 40 taime te faahitiraahia te parau ra “ora mure ore.” Teie râ, mai te peu e teie opuaraa a te Atua oia hoi ia ora te taata e a muri noa ˈtu, no te aha ïa aita te reira i tupu aˈena? E tuatapapahia teie uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.