VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/10 api 5-10
  • “E tau to te mau mea atoa nei”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E tau to te mau mea atoa nei”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E taime to te oto, e taime to te ata”
  • Noa ˈtu te oto, te oaoa mau nei ratou!
  • “E taime to te tauahi e taime to te tauahi ore”
  • Faaipoiporaa, e ô na te Atua e here ra ia tatou
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Te faaipoiporaa e te tiaraa metua i teie tau hopea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Te hoê niu maitai roa no to outou faaipoiporaa
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa?
    Te pahono ra te Bibilia
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/10 api 5-10

“E tau to te mau mea atoa nei”

“E tau to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi nei.”—KOHELETA 3:1.

1. Eaha te fifi o te feia tia ore, e eaha ta te reira i faatupu i roto i te tahi mau hiˈoraa?

E PARAU pinepine te taata e, “Ahiri iho â vau i rave oioi i tera mea.” Aore ra i muri aˈe e, “Ahiri iho â vau i tiai.” Na roto i teie mau parau, te itehia ra te fifi o te taata tia ore ia faataa i te taime e tano no te rave i te tahi mau ohipa. No teie taotiaraa i inohia ˈi te tahi mau auhoaraa. Ua faatupu te reira i te peapea e te inoino. E te mea ino roa ˈtu, ua haaparuparu te reira i te faaroo o vetahi ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa.

2, 3. (a) No te aha e haerea paari ia farii tatou i ta Iehova faataaraa i te mau tau? (b) Eaha to tatou manaˈo faito noa e tia ˈi no nia i te tupuraa o te mau parau tohu Bibilia?

2 Ma te paari e te ite hohonu e erehia ra e te taata, e nehenehe ta Iehova e ite oioi, ia hinaaro oia, i te faahopearaa o te mau ohipa atoa. E nehenehe ta ˈna e ite i “te hopea mai te matamua mai â.” (Isaia 46:10) No reira, e nehenehe ta ˈna e maiti ma te hape ore i te taime tano roa ˈˈe no te rave i ta ˈna i hinaaro. Eiaha ïa tatou e tiaturi i to tatou manaˈo hape no nia i te taime, e farii râ tatou ma te paari i ta Iehova faataaraa i te mau tau!

3 Ei hiˈoraa, te tiai nei te mau Kerisetiano feruriraa paari ma te taiva ore i te taime i faataahia e Iehova no te faatupu i te tahi mau parau tohu Bibilia. Te rohi noa ra ratou i roto i ta ratou taviniraa, a haamanaˈo noa ˈi i te manaˈo o Te oto o Ieremia ra 3:26: “E mea maitai ia tiaturi atu â oia e ia tiai maite i te ora na Iehova.” (A faaau e te Habakuka 3:16.) I te hoê â taime, te tiaturi papu nei ratou e “ia maoro iti noâ” te haavaraa a Iehova i tohuhia “e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.”—Habakuka 2:3.

4. Nafea te Amosa 3:7 e te Mataio 24:45 ia tauturu ia tatou ia tiai ma te faaoromai ia Iehova?

4 I te tahi aˈe pae, ia ore tatou e taa maitai i te tahi mau irava Bibilia aore ra mau faataaraa i roto i te mau papai a te Taiete Watch Tower, e tumu anei ta tatou no te ere i te faaoromai? E haerea paari ia tiai i te taime i faataahia e Iehova no te haamaramarama i te mau mea. “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.” (Amosa 3:7) E tǎpǔ faahiahia mau â teie! Ia taa râ ia tatou e e faaite Iehova i ta ˈna mau parau moe i te taime ta ˈna e manaˈo e e taime tano. No reira te Atua i faatia ˈi i “te tavini haapao maitai e te paari” ia horoa na to ˈna nunaa i “ta ratou maa [pae varua] i te hora mau ra.” (Mataio 24:45) No reira, aita e tumu ia tapitapi aore ra ia horiri rahi roa tatou no te mea aita te tahi mau mea i faataa-maitai-hia. E nehenehe râ tatou e tiaturi e ia tiai tatou ma te faaoromai ia Iehova, e horoa mai iho â oia na roto i te tavini haapao maitai i tei hinaarohia “i te hora mau ra.”

5. Eaha te faufaaraa ia hiˈopoa tatou i te Koheleta 3:1-8?

5 Ua faahiti te Arii paari ra o Solomona e 28 ohipa taa ê e e “taime” taa to te reira. (Koheleta 3:1-8) Ia taa ia tatou te auraa e te mau titauraa o ta Solomona i parau, e nehenehe ïa tatou e faataa eaha te taime tano e eaha te taime tano ore no te rave i te tahi mau ohipa, ia au i te manaˈo o te Atua. (Hebera 5:14) I reira noa tatou e nehenehe ai e faaau i to tatou oraraa i nia i te reira.

“E taime to te oto, e taime to te ata”

6, 7. (a) No te aha te feia e haapeapea ra e “oto” ai i teie mahana? (b) Nafea te ao e tamata ˈi i te tamǎrû i te tupuraa ino ta ˈna e faaruru ra?

6 Noa ˈtu e “e taime to te oto, e taime to te ata,” o vai e ore e au i te ata maoti râ i te oto? (Koheleta 3:4) Tera noa râ, te ora nei tatou i roto i te hoê ao o te horoa ra na mua i te mau tumu e oto ai tatou. Te ite-rahi-hia nei te mau parau apî hepohepo i roto i te mau vea. Eita tatou e au ia faaroo tatou e te pupuhi ra te feia apî i to ratou mau hoa haapiiraa, te rave ino ra te mau metua i ta ratou mau tamarii, te taparahi pohe ra aore ra te hamani ino ra te feia totoa i te feia hapa ore, e te pohe ra te taata e te pau ra te mau faufaa i tei parauhia te mau ati natura. Te huti rahi ra te mau tamarii i poopoo te mata e pohe poia ra e te feia i tiahihia e horo ê ra i to tatou ara-maite-raa i roto i te afata teata. I teie nei, te faatupu ra te mau parau matau-ore-hia na mua ˈˈe mai te tamâraa nunaa, te SIDA, te tamaˈi manumanu ino, e te El Niño i te peapea i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu—tei te huru o te tupuraa taitahi.

7 Aita e feaaraa, ua î te ao i teie mahana i te ati e te oto. Mai te mea ra râ e no te tamǎrû i te tupuraa ino, te pûpû tamau nei te tapihaa o te mau faaanaanataeraa i te mau mea hohonu ore, aita e auraa, e pinepine mea tia ore i te pae morare e te haavî uˈana, o tei opuahia no te turai ia tatou eiaha e tâuˈa i te ati o vetahi ê. Eiaha râ e anoi i te feruriraa hauti maamaa e te haapao ore e te ata faufaa ore, e te oaoa mau. Eita ta te ao a Satani e nehenehe e faatupu i te oaoa, oia hoi te hotu o te varua o te Atua.—Galatia 5:22, 23; Ephesia 5:3, 4.

8. E tia anei i te mau Kerisetiano i teie mahana ia haafaufaa rahi i te oto aore ra i te ata? A faataa.

8 Ia ite tatou i te tupuraa ino o te ao, e taa ia tatou e e ere roa ˈtu teie mahana i te taime no te haafaufaa rahi i te ata. E ere i te taime no te ora noa no te arearearaa e te faaanaanataeraa aore ra no te vaiiho i “te faaataraa” ia na nia ˈˈe i te titauraa i te mau mea i te pae varua. (A faaau e te Koheleta 7:2-4.) “Te feia i rave i to teie nei ao ra, mai te mea e aore i rave,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau. No te aha? No te mea “te mou nei hoi te huru o teie nei ao.” (Korinetia 1, 7:31) Te ora nei te mau Kerisetiano mau i te mahana taitahi ma te ite papu i te fifi o te tau ta tatou e ora nei.—Philipi 4:8.

Noa ˈtu te oto, te oaoa mau nei ratou!

9. Eaha te huru tupuraa peapea mau i itehia hou te Diluvi, e eaha te auraa o te reira no tatou i teie mahana?

9 Aita te taata i ora i te tau o te Diluvi i feruri maite i te oraraa. Ua rave noa ratou i tei matauhia e ratou e aita i oto i te ‘ino rahi o te taata o te ao nei,’ ma te ore e tâuˈa i te reira a “î [ai] te fenua i te parau-tia ore.” (Genese 6:5, 11) Ua faahiti Iesu i taua huru tupuraa peapea mau ra, e ua tohu oia e mai te reira atoa te huru o te taata i to tatou nei tau. Teie ta ˈna faaararaa: “Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:38, 39.

10. Nafea to te mau ati Iseraela e ora ra i te tau o Hagai faaiteraa e aita ratou i taa i te tau faataahia a Iehova?

10 Fatata 1 850 matahiti i muri aˈe i te Diluvi, i te tau o Hagai, aita atoa te mau ati Iseraela e rave rahi i haapao i te mau mea i te pae varua. No to ratou rohiraa i te haapao i to ratou iho maitai, aita ratou i taa e te ora ra ratou i te tau no te rave na mua i te mau faufaa o Iehova. Te taio nei tatou e: “Ua parau mai teie nei feia, Aitâ i tae te taime, te taime e faatiahia ˈi te fare o Iehova. Ua tae maira te parau a Iehova i te peropheta ra ia Hagai, na ô maira, E mea au anei ia outou, e te mau taata nei, ia parahi i roto i to outou mau fare apaapahia ra, e e vaiiho noa anei i teie nei fare? Te na ô maira Iehova sabaota ra; E haamanaˈo maite na i to outou na mau haerea.”—Hagai 1:1-5.

11. Eaha te mau uiraa e tano ia tatou ia ui?

11 Ei Ite no Iehova i teie mahana e amo ra i te mau hopoia i mua ia Iehova mai te mau ati Iseraela i te tau o Hagai, e tia atoa ia tatou ia hiˈopoa maitai i to tatou huru oraraa. Te “oto” ra anei tatou i te huru tupuraa o te ao e te faaino ta te reira e faatae ra i nia i te iˈoa o te Atua? Te peapea ra anei tatou ia patoi te taata i te vai-mau-raa o te Atua aore ra ia ore ratou e tâuˈa ma te haama ore i ta ˈna mau faaueraa tumu tia? Hoê â anei to tatou huru e to te feia i ite-orama-hia e Ezekiela a 2 500 matahiti aˈenei? Teie ta tatou e taio nei no nia ia ratou: “Ua na ô atura Iehova [i te taata e farii inita a te papai parau ta ˈna], E haere na rotopu i te oire, na rotopu i Ierusalema, a tuu ai i te tapao i nia i te rae o te mau taata i autâ noa e ua pii hua, i te mau parau faufau atoa i ravehia i roto ra.”—Ezekiela 9:4.

12. Eaha te auraa o te Ezekiela 9:5, 6 no te taata i teie mahana?

12 E taa-maitai-hia te auraa o teie aamu no tatou i teie mahana ia taio tatou i te mau faaueraa i horoahia i na taata tooono ma te mauhaa taparahi taata: “E haere outou na muri ia ˈna i te pee na roto i te oire, a tairi ai: eiaha to outou mata e faaherehere, eiaha outou e aroha: e taparahi hua i te taata paari, e te taata apî, e te paretenia, e te tamariirii, e te vahine: eiaha râ e haafatata noa ˈtu i te taata tei nia ia ˈna te tapao ra; e mata na i ǒ nei na tau vahi moˈa nei i te rave.” (Ezekiela 9:5, 6) Ua taaihia to tatou oraraa mai i te ati rahi e fatata roa maira i to tatou fariiraa e e taime otoraa na mua teie mahana.

13, 14. (a) Teihea huru taata ta Iesu i parau e e oaoa ratou? (b) A faataa no te aha outou e manaˈo ai e e tano teie faataaraa i te mau Ite no Iehova.

13 Parau mau, e ere no te mea e te “oto” ra te mau tavini a Iehova no te mau ohipa peapea a te ao nei, aita ïa ratou e oaoa ra. Aita! O ratou mau te pǔpǔ taata oaoa roa ˈˈe i te fenua nei. Ua horoa Iesu i te niu o te oaoa a parau ai e: “E ao to tei [ite i to ratou mau hinaaro pae varua], . . . to tei oto; . . . to tei mǎrû; . . . to tei hiaai i te maitai; . . . to tei aroha ia vetahi ê ra; . . . to tei mâ te aau; . . . to tei faatupu i te parau hau ra; . . . to tei hamani-ino-hia i te parau-tia ra.” (Mataio 5:3-10; MN) Mea rahi te mau haapapuraa e faaite ra e e tano maitai aˈe teie mau parau i te mau Ite no Iehova ei pǔpǔ i te tahi atu faanahonahoraa faaroo.

14 Mai te matahiti 1919 iho â râ, i te haapapu-faahou-raahia te haamoriraa mau, ua ite te nunaa oaoa o Iehova i te tumu no te “ata.” I te pae varua, ua ite ratou i te ohipa oaoa i farereihia e te feia i hoˈi i ǒ ratou mai Babulonia mai i te senekele 6 H.T.T.: “I te faaoreraahia e Iehova te tîtîraa o Ziona, e au tatou i te feia moemoeâhia. Î aˈera to tatou vaha i te ata i reira, e to tatou mau arero i te oaoa . . . E ohipa rahi ta Iehova i rave ia matou nei; i oaoa ˈi matou nei.” (Salamo 126:1-3) I roto atoa râ i te ata i te pae varua, te haamanaˈo noa ra te mau Ite no Iehova ma te paari i te tau fifi. Ia riro te ao apî ei tupuraa mau e ia “tapea maitai” te feia o te fenua “i te ora mau,” i reira ïa te ata e mono ai i te oto e a muri noa ˈtu.—Timoteo 1, 6:19, MN; Apokalupo 21:3, 4.

“E taime to te tauahi e taime to te tauahi ore”

15. No te aha te mau Kerisetiano e maiti ai i to ratou mau hoa?

15 E maiti te mau Kerisetiano i te taata ta ratou e faahoa ˈtu. E haamanaˈo ratou i te faaararaa a Paulo: “Eiaha e vare, e ino te mau peu faufaa i te mau amuimuiraa iino ra.” (Korinetia 1, 15:33, MN) E teie ta te Arii paari ra o Solomona i tapao: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ia; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.”—Maseli 13:20.

16, 17. Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te mau hoa, te haamatauraa, e te faaipoiporaa, e no te aha?

16 E maiti te mau tavini a Iehova i te faahoa ˈtu i te mau taata e here atoa ra ia Iehova e ta ˈna parau-tia. Noa ˈtu e te mauruuru ra e te oaoa ra ratou i te taairaa e to ratou mau hoa, e ape ratou ma te paari i te huru faatia rahi roa o te haamatauraa i parare roa i te tahi mau fenua i teie mahana. Eita ratou e faariro i te reira mai te hoê ohipa hauti ino ore, mai te hoê râ taahiraa avae faufaa e aratai i te faaipoiporaa e ravehia mai te peu noa e ua ineine ratou i te pae tino, te pae feruriraa, e te pae varua—mai te peu atoa e mea tiamâ ratou ia au i te mau Papai—i te faaipoipo i te hoê hoa.—Korinetia 1, 7:36.

17 Te manaˈo ra paha vetahi e e peu tahito te hiˈoraa i te haamatauraa e te faaipoiporaa mai te reira. Eita râ te mau Ite no Iehova e vaiiho e na te faaheporaa a te mau hoa e turai ia ratou ia maiti i to ratou mau hoa aore ra ia rave i ta ratou mau faaotiraa no nia i te haamatauraa e te faaipoiporaa. Ua ite ratou e ‘e faatiahia te paari e ta ˈna ra mau [ohipa].’ (Mataio 11:19; MN) O Iehova te mea ite aˈe, no reira ratou e pee ai i ta ˈna aˈoraa e faaipoipo “i roto noa i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39, MN; Korinetia 2, 6:14) Eita ratou e ru noa i te faaipoipo ma te manaˈo hape e e fariihia ia faataa aore ra ia faataa ê ia fifihia te faaipoiporaa. E rave ratou i to ratou taime no te imi i te hoê hoa e tano, inaha ua ite ratou e ia faahitihia te mau euhe o te faaipoiporaa, i reira e ohipa ˈi te ture a Iehova: “E ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.”—Mataio 19:6; Mareko 10:9.

18. Eaha te riro ei haamataraa maitai no te hoê faaipoiporaa oaoa?

18 Te faaipoiporaa, o te hoê ïa tǎpǔ no te oraraa taatoa e tia ia opua-maite-hia. E uiui te hoê tane ma te maramarama e, ‘O o ˈna mau anei te vahine e tano na ˈu?’ Te mea faufaa atoa râ, ia ui oia e, ‘O vau mau anei te tane e tano na ˈna? E Kerisetiano feruriraa paari anei au o te nehenehe e haapao i to ˈna mau hinaaro pae varua?’ E hopoia ta na taata e haamatau ra i mua ia Iehova e riro ei feia puai i te pae varua, o te nehenehe e faatupu i te hoê faaipoiporaa aueue ore o te fariihia e te Atua. E mau tausani Kerisetiano faaipoipohia te nehenehe e haapapu e no to ratou tutavaraa i te horoa maoti i te rave mai, ua riro te taviniraa ma te taime taatoa ei haamataraa maitai roa o te hoê faaipoiporaa oaoa.

19. No te aha vetahi mau Kerisetiano e faaea taa noa ˈi?

19 Ua maiti te tahi mau Kerisetiano i “te tauahi ore,” oia hoi e faaea taa noa no te parau apî maitai. (Koheleta 3:5) Ua faataime vetahi i te faaipoiporaa e ia ineine roa ratou i te pae varua no te ani i te hoê hoa e tano. E haamanaˈo atoa râ tatou i te mau Kerisetiano faaea taa noa e hinaaro ra e fanaˈo i te mau taairaa piri e te mau maitai o te faaipoiporaa, e aitâ râ ratou i ite atura i te hoê hoa. E nehenehe tatou e tiaturi papu e te oaoa ra Iehova i te mea e aita ratou e ofati ra i ta ˈna mau faaueraa tumu i roto i ta ratou imiraa i te hoê hoa. E tia atoa ia tatou ia haapopou i to ratou taiva ore e ia horoa ˈtu i te faaitoitoraa tano e au ia ratou.

20. No te aha te tahi feia faaipoipo e maiti ai i te tahi mau taime i “te tauahi ore”?

20 E tia anei i te feia faaipoipo ia maiti i “te tauahi ore” i te tahi mau taime? E nehenehe i roto i te tahi tuhaa, ua parau hoi Paulo e: “Teie . . . ta ˈu parau, e au mau taeae, te poto nei te taime: e au i te feia tara vahine ra, ia riro mai te mea e, aore.” (Korinetia 1, 7:29) No reira i te tahi mau taime, e tia ia tuuhia te mau oaoa e te mau maitai o te faaipoiporaa i muri aˈe i te mau hopoia teotaratia. Eita te manaˈo faito noa no nia i teie tumu parau e haaparuparu i te hoê faaipoiporaa, e haapuai râ no te mea e faahaamanaˈo te reira i na hoa faaipoipo e o Iehova noa te taata faufaa o te faaetaeta i to raua taairaa.—Koheleta 4:12.

21. No te aha eiaha tatou e haava i te feia faaipoipo i maiti eiaha e fanau i te tamarii?

21 Hau atu â, ua faaoti vetahi feia faaipoipo eiaha e fanau i te tamarii ia vatahia ratou no te tavini i te Atua. E haapaeraa teie na ratou, e e haamaitai ïa Iehova ia ratou. Hau atu â, noa ˈtu e te faaitoito ra te Bibilia i te faaea-taa-noa-raa no te parau apî maitai, aita te Bibilia e parau roa ra eiaha e fanau i te tamarii no te hoê â tumu. (Mataio 19:10-12; Korinetia 1, 7:38; a faaau i te Mataio 24:19 e te Luka 23:28-30.) No reira, na te feia faaipoipo e faaoti no ratou iho ia au i to ratou iho oraraa e to ratou mau manaˈo hohonu haapao maitai. Noa ˈtu eaha ta ratou faaotiraa e rave, eiaha e faahapa i te feia faaipoipo.

22. Eaha te mea e mea faufaa no tatou ia faaoti?

22 Oia mau, “e tau to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi nei.” E “e taime [atoa] to te tamaˈi, e taime to te faahau.” (Koheleta 3:1, 8) E faataa mai te tumu parau i muri nei no te aha mea faufaa no tatou ia ite e teie anei te taime no te tamaˈi aore ra no te faahau.

E nehenehe anei outou e faataa?

◻ No te aha mea faufaa ia ite tatou e “e tau to te mau mea atoa nei”?

◻ No te aha “e taime” mau â teie mahana no “te oto”?

◻ No te aha te mau Kerisetiano e oaoa mau ai noa ˈtu e te “oto” ra ratou?

◻ Nafea vetahi mau Kerisetiano e faaite ai e te hiˈo nei ratou i teie tau ei ‘taime no te tauahi ore’?

[Hohoˈa i te api 6, 7]

Noa ˈtu te “oto” ra te mau Kerisetiano no te huru tupuraa o te ao . . .

. . . o ratou mau â te feia oaoa roa ˈˈe i te ao nei

[Hohoˈa i te api 8]

O te taviniraa ma te taime taatoa te niu maitai roa no te hoê faaipoiporaa oaoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono