E te mau taurearea—A patoi i te huru feruriraa o te ao nei
“E teie nei, te [v]arua i noaa ia tatou nei, e ere ïa i to teie nei ao, o te [v]arua râ no ǒ mai i te Atua ra.”—KORINETIA 1, 2:12.
1, 2. (a) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te feia apî o teie nei ao e te feia apî o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova? (b) Eaha te haapopouraa mahanahana ta tatou e nehenehe e horoa i te rahiraa o te mau Ite apî?
“TE HEPOHEPO nei ta tatou nei ui apî aˈe, ua tuuhia ratou i te hiti e te orure ra ratou i te hau.” Tera ïa ta te hoê vea (The Sun-Herald) no Auteralia i parau. Ua na ô atoa te vea e: “Ia au i te mau parau faataa a te tiribuna, ua maraa te numera o te mau taurearea e parihia ra i te mau ohipa ino i nia i te 22 % [ia faaauhia i te matahiti na mua ˈtu] . . . Te haapohe nei te mau taurearea ia ratou iho i nia i te hoê faito i tataitoru mai te afaraa o te mau matahiti 1960 mai . . . Ua riro te taa-ê-raa i rotopu i te mau ui ei apoo rahi mau i reira te feia apî e maraa noa ra e haamoe ai ia ratou i roto i te raau taero, te ava e te faaino-roa-raa ia ratou iho.” Aita râ teie mau mea e tupu ra i te hoê noa fenua. Na te ao atoa, te autâ nei te mau metua, te mau orometua haapii, e te mau taote i te pae feruriraa i te huru tupuraa o te feia apî.
2 Auê ïa taa-ê-raa rahi e vai ra i rotopu i te rahiraa o te feia apî o teie nei tau e te feia apî maitatai i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova! E ere no te mea e mau taata tia roa ratou. Inaha, te aro atoa nei ratou i “te mau hinaaro o te apîraa.” (Timoteo 2, 2:22) Ua rave râ teie feia apî ei pǔpǔ i te hoê tiaraa itoito no te rave i te mea maitai e ua patoi ratou i te hema i te mau faaheporaa a te ao. Te haapopou nei matou ma te mafatu taatoa ia outou pauroa te feia apî e upootia nei i te aro i “te mau ravea paari” a Satani! (Ephesia 6:11) Mai te aposetolo Ioane, e parau matou e: “Te papai nei au i te parau ia outou, e te mau taata apî ra [tane e vahine], no te mea, te itoito na outou, e te vai na te parau a te Atua i roto ia outou, e ua vi taua varua ino ra ia outou na.”—Ioane 1, 2:14.
3. Eaha te auraa o te parau “varua”?
3 Ia tamau noa râ outou i te upootia i roto i ta outou aroraa i te varua ino, e tia ïa ia outou ia patoi uˈana i ta te Bibilia e parau ra ‘te varua o teie nei ao.’ (Korinetia 1, 2:12) Ia au i te hoê buka no nia i te reo Heleni, e nehenehe te “varua” e faataahia mai “te huru aore ra te mana o te faaî e o te aratai i te nephe o te hoê taata.” Ei hiˈoraa, ia ite outou i te hoê taata iria, e parau paha outou e e “varua” maitai ore to ˈna. Te ohipa atoa ra to outou “varua,” huru aore ra huru feruriraa i nia i te mau maitiraa ta outou e rave ra; te mana ra te reira i nia i ta outou mau ohipa e mau parau. Te mea anaanatae, e nehenehe te taata taitahi e te mau pǔpǔ taata e faaite i te hoê “varua.” Ua papai te aposetolo Paulo i te hoê pǔpǔ Kerisetiano e: “Ei to outou na mau varua te aroha mau o to tatou ra Fatu o Iesu Mesia.” (Philemona 25) Eaha mau na te varua aore ra te huru feruriraa o teie nei ao? I te mea e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra,” te Diabolo ra o Satani, e ere ïa te huru feruriraa o te ao i te mea maitai, e ere anei?—Ioane 1, 5:19.
Te iteraa eaha te huru feruriraa o te ao
4, 5. (a) Eaha te varua i mana i nia i te mau melo o te amuiraa no Ephesia hou ratou a riro ai ei Kerisetiano? (b) O vai “te arii mana o te reva nei,” e eaha “te reva”?
4 Ua papai Paulo e: “O outou tei faaorahia e te Atua, o tei pohe i te hara e te ino ra, o to outou ïa haerea i mutaa ihora, ta to teie nei ao ra, ta te arii mana o te reva nei, te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra. E o tatou atoa hoi i te amui-atoa-raa i roto ia ratou i mutaa ihora, i te hinaaro o te tino ra, i te faatupuraa i ta te tino e ta te aau i hinaaro ra; e i fanau mai hoi ei tamarii-riri-hia, mai te tahi pae atoa ra.”—Ephesia 2:1-3.
5 Hou ratou a haapii ai i te eˈa Kerisetiano, ua riro na te mau Kerisetiano no Ephesia ei feia o te pee matapo noa i “te arii mana o te reva nei,” te Diabolo ra o Satani. Taua “reva” ra, e ere i te hoê vahi mau e parahihia e Satani e ta ˈna mau demoni. I to Paulo papairaa i teie mau parau, te nehenehe noa râ te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau demoni e haere i nia i te raˈi. (A faaau e te Ioba 1:6; Apokalupo 12:7-12.) Te auraa o te parau ra “reva” oia ïa te varua aore ra te huru feruriraa e mana ra i nia i te ao a Satani. (A faaau e te Apokalupo 16:17-21.) Mai te reva e haaati ra ia tatou, tei te mau vahi atoa teie varua.
6. Eaha te “mana o te reva nei,” e nafea oia ia ohipa i nia e rave rahi feia apî?
6 Eaha râ te “mana o te reva nei”? O te ohiparaa rahi paha ïa a teie “reva” i nia i te taata. Ua parau Paulo e te “ohipa puai” ra teie varua “i roto i te feia faaroo ore.” No reira, e faatupu te huru feruriraa o te ao i te hoê huru feruriraa faaroo ore e te orure hau, e te ohipa nei teie mana na roto i te mau faaheporaa a te mau hoa. “Ia haere oe i te haapiiraa,” ta te hoê potii Ite ïa e parau ra, “e faaitoito noa te taata atoa ia oe ia orure rii i te hau. E auraro rahi mai te mau taurearea ia oe ia rave oe i te tahi mea e piri rii i te hoê haerea orure hau.”
Te mau faaiteraa i te huru feruriraa o te ao
7-9. (a) A faahiti i te tahi mau faaiteraa i te huru feruriraa o te ao i rotopu i te feia apî i teie mahana. (b) Ua ite anei outou i teie mau mea i ǒ tatou nei?
7 Eaha te tahi mau faaiteraa i te huru feruriraa o te ao i rotopu i te feia apî i teie mahana? Te haerea tia ore e te orure hau. Ua parau te hoê vea e hau atu i te 70 % o te feia haapii o te première e terminale i haavare i te haapiiraa tuarua. Ua parare atoa te mau parau faatura ore, faaooo, e te faufau. Parau mau, ua faahiti atoa Ioba e te aposetolo Paulo i te hoê taime i ta vetahi paha e manaˈo e e parau faaooo no te faaite i to raua riri tia. (Ioba 12:2; Korinetia 2, 12:13) Area te parau faaooo a te feia apî e rave rahi, e au pinepine ïa i te parau ino.
8 O te faaanaanatae-hua-raa te tahi atu faaiteraa i te huru feruriraa o te ao. Mea au na te feia apî te mau fare oriraa, te mau arearearaa rave,a e te tahi atu â mau oroa maamaa. Ua parare atoa te faaahuraa e te faaneheneheraa haapaoraa ore. E rave rahi feia apî i teie mahana i faaau atu ia ratou i te huru feruriraa orure hau o te ao, na roto i te mau faaahuraa hip-hop e tae noa ˈtu i te mau peu huru ê, mai te patiaraa i te tahi mau melo o te tino. (A faaau e te Roma 6:16.) O te haapeapearaa i te mau taoˈa materia te tahi atu faaiteraa. Ia au i te hoê vea haapiiraa, “te faatianiani noa ra te mau taiete i te mau taurearea i te mau pueraa ravea aravihi e te hoê anairaa tauihaa.” I te taime e noaa ˈi i te feia apî i te mau Hau Amui no Marite ta ratou parau tuite i te haapiiraa tuarua, ua ite ïa ratou e 360 000 hohoˈa faatianianiraa i roto i te afata teata. E faahepo atoa paha to outou mau hoa ia outou ia hoo mai. Te na ô ra te hoê potii 14 matahiti e: “E ui noa mai te taatoaraa e, ‘Eaha te iˈoa o to oe piriaro mahanahana, to oe pereue aore ra to oe piripou patiti?’”
9 Mai te mau tau Bibilia mai, ua faaohipa noa na Satani i te upaupa au ore no te faatupu i te haerea viivii. (A faaau e te Exodo 32:17-19; Salamo 69:12; Isaia 23:16.) Eita ïa e maerehia ia tui te roo o te upaupa ma te mau parau rii faahinaaro—e tae noa ˈtu i te mea faufau—te parau ino e te tairiraa taehae e te faahoruhoru. O te peu tia ore i te pae taatiraa te tahi atu faaiteraa i te huru feruriraa viivii o teie nei ao. (Korinetia 1, 6:9-11) Teie ta te hoê vea (The New York Times) e tapao ra: “No te feia apî e rave rahi, ua fatata te taatiraa i te riro ei peu no te taui i te tiaraa . . . Hau atu i te piti i nia i te toru o te feia haapii o te terminale tei taati i te pae tino.” Ia au i te hoê tumu parau i roto i te hoê vea (The Wall Street Journal), te “rahi roa ˈtura” te mau tamarii i rotopu i te mau faito matahiti 8 e 12 “e rave nei i te mau taatiraa i te pae tino.” Teie ta te hoê vahine aˈo no te haapiiraa, i faatufaahia aˈenei, e parau ra: “Te haamata ra matou i te ite i te tahi mau tamahine hapû no te sixième.”b
Te patoiraa i te huru feruriraa o te ao
10. Nafea vetahi mau taurearea o te mau utuafare Kerisetiano i te hemaraa i te huru feruriraa o te ao?
10 Te mea peapea, ua hema te tahi mau taurearea Kerisetiano i te huru feruriraa o te ao. “Ua faaite noa vau i te hoê huru maitai i mua i to ˈu mau metua e te mau hoa Kerisetiano,” ta te hoê tamahine Tapone ïa e parau ra. “E piti râ huru oraraa to ˈu.” Teie ta te hoê tamahine no Kenya e parau ra: “Tau taime i te maoro, ua ora na vau e piti huru oraraa, mai te mau arearearaa, te upaupa rock, e te mau hoa ino. Ua ite au e e ere te reira i te mea maitai, ua tamata râ vau i te ore e tâuˈa ma te tiaturi e e faaea te reira i muri iho. Aita râ i faaea. Ua ino roa ˈtu â te mau mea.” Te na ô ra te tahi atu tamahine no Helemani e: “Ua haamata ïa i to ˈu faahoaraa ˈtu i te mau taata haerea ino. I muri iho, ua puhipuhi au i te avaava. Ua hinaaro vau e haamauiui i to ˈu nau metua, tera râ, o vau ta ˈu e haamauiui ra.”
11. Nafea to Kaleba neheneheraa e patoi i te turu i te nahoa i to na matahuna hoê ahuru horoaraa i te hoê faatiaraa ino?
11 E nehenehe râ e patoi i te huru feruriraa o te ao. A rave na i te hiˈoraa i tahito ra o Kaleba. I te horoaraa na hoê ahuru matahuna mǎtaˈu haere noa i te hoê faatiaraa ino o te Fenua Tǎpǔhia, aita oia e o Iosua i mǎtaˈu e i turu i te nahoa. Teie ta raua i parau ma te itoito: “O te fenua ta matou i hiˈo haere ra, e fenua maitai rahi roa ïa. Ia au mai Iehova ia tatou nei, na ˈna tatou e aratai i taua fenua ra, e na ˈna e horoa mai no tatou; e fenua tahe pape noa ïa te û e te meli.” (Numera 14:7, 8) Na te aha i tauturu ia Kaleba ia faaruru i taua faaheporaa atoa ra? Teie ta Iehova i parau no Kaleba: “E varua ê to ˈna.”—Numera 14:24, MN.
Te faaiteraa i te hoê “varua ê”
12. No te aha mea faufaa ia faaite i te hoê “varua ê” ia paraparau tatou?
12 I teie mahana, e titauhia te itoito e te puai no te faaite i te hoê “varua” aore ra huru feruriraa “ê”—taa ê roa i to te ao nei. Hoê ravea no te na reira, o te aperaa ïa i te mau parau faaooo, faatura ore. Mea anaanatae ia tapao e no roto mai te “parau faaooo” i te hoê ihoparau Heleni teie te auraa “e pahae i te iˈo mai te mau urî.” (A faaau e te Galatia 5:15.) Mai te niho o te hoê urî o te nehenehe e pahae i te iˈo i nia i te hoê ivi, e nehenehe atoa te “huru” faaooo e faaere ia vetahi ê i to ratou tura. Te aˈo maira râ te Kolosa 3:8 ia “haapae atoa outou i taua mau parau atoa nei, i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha.” E te na ô ra te Maseli 10:19 e: “Te rahi ra te parau ra, eita e ore te hara; i parauhia ˈi e paari to ˈna to tei tapea i to ˈna vaha.” No reira, ia parau ino mai te hoê taata ia outou, a “fariu atoa ˈtu i te tahi” pae ma te hitahita ore, na roto i te paraparauraa ˈtu ia ˈna ma te mǎrû e te hau orua anaˈe.—Mataio 5:39; Maseli 15:1.
13. Nafea te feia apî e faaite ai i te manaˈo faito noa no nia i te mau taoˈa materia?
13 Te tahi atu ravea no te faaite i te hoê “varua ê,” o te tapearaa ïa i te hoê manaˈo faito noa no nia i te mau taoˈa materia. Parau mau, e hinaaro iho â tatou i te mau mea maitatai. Ua fanaˈo Iesu Mesia iho i te hoê aˈe ahu maitai. (Ioane 19:23, 24) Ia riro râ te noaaraa mai te mau mea ei nounouraa e ia ani tamau noa outou i to outou mau metua e hoo mai i te mau mea eita e pee ia ratou ia aufau, aore ra ia hinaaro noa outou e pee i te tahi atu mau taurearea, te ohipa ra paha ïa te huru feruriraa o te ao nei i nia ia outou hau atu i ta outou e manaˈo ra. Te na ô ra te Bibilia e: “O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.” Oia, eiaha e hema i te mana o te huru feruriraa materia o te ao nei! A haapii i te mauruuru i ta outou mau mea.—Ioane 1, 2:16; Timoteo 1, 6:8-10.
14. (a) Nafea te nunaa o te Atua i te tau o Isaia i te faaiteraa i te manaˈo faito ore no nia i te faaanaanataeraa? (b) Eaha vetahi mau fifi i farereihia e te tahi mau taurearea Kerisetiano i roto i te mau fare oriraa e te mau arearearaa maamaa?
14 Mea faufaa atoa te tapearaa i te faaanaanataeraa i to ˈna iho parahiraa. Teie ta te peropheta ra o Isaia i parau: “E pohe te feia e ara i te poipoi ra, i te titauraa i te ava taero; o tei haamaoro i te parahiraa i te po, ia taero ratou i te uaina; e te nabala, e te kinura, e te tophe, e te vivo, e te uaina, o to ratou ïa arearea; area te ohipa a Iehova, aore ïa i haapaohia, e tei ravehia e tana rima, aore ïa ratou i hiˈo.” (Isaia 5:11, 12) Te mea peapea, ua haere te tahi mau taurearea Kerisetiano i te hoê â arearearaa maamaa. I te aniraahia i te tahi mau taurearea Kerisetiano ia faataa eaha te tupu i roto i te mau fare oriraa, teie ta te hoê tuahine apî i parau: “E tupu te mau taputôraa i te mau taime atoa. Tei roto atoa vau i te tahi taime.” Ua na ô atoa te tahi atu taeae apî e: “Te inu, te puhipuhiraa i te avaava, te mau mea mai te reira.” Ua faˈi te tahi atu taeae apî e: “E taero te taata. E au ratou i te maamaa! E te vai ra te raau taero. Mea rahi te mau ohipa ino e tupu. Ia haere oe i ǒ e ia manaˈo oe e eita oe e fifihia, ua hape oe.” No reira te Bibilia e faahiti ai i te mau arearearaa maamaa ei hoê o te mau mea “ta te tino e rave nei.”—Galatia 5:19-21; Roma 13:13.
15. Eaha te manaˈo faito noa no nia i te faaanaanataeraa ta te Bibilia e horoa ra?
15 Eita to outou oraraa e haumanihia ia haapae outou i te faaanaanataeraa ino. Te haamori nei hoi tatou i te hoê “Atua oaoa,” e hinaaro ra ia fanaˈo outou i to outou apîraa! (Timoteo 1, 1:11, MN; Koheleta 11:9) Teie râ ta te Bibilia e faaara maira: “O tei titau i te mea navenave [“faaanaanatae,” Lamsa] ra e riro ei taata [“veve,” MN].” (Maseli 21:17) Oia, ia faariro outou i te faaanaanataeraa ei ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to outou oraraa, e vevehia ïa outou i te pae varua. No reira, a pee i te mau faaueraa tumu Bibilia ia maiti outou i ta outou faaanaanataeraa. Mea rahi te mau ravea no te faaoaoa ia outou o te patu eiaha râ e vavahi ia outou.c—Koheleta 11:10.
16. Nafea te mau taurearea Kerisetiano e faaite ai e mea taa ê ratou?
16 Na roto i te faaiteraa i te haehaa i roto i to outou faaahuraa e faaneheneheraa, e te haapaeraa i te mau peu a te ao nei, e taa ê atoa ˈi outou ia vetahi ê. (Roma 12:2; Timoteo 1, 2:9) Oia atoa na roto i ta outou upaupa e maiti. (Philipi 4:8, 9) “Ta ˈu mau pehe e faaroo, o te mau pehe ïa e tia ia ˈu ia haapae,” ta te hoê tamahine Kerisetiano ïa e parau ra, “mea navenave râ hoi!” Ua parau atoa te tahi atu taurearea e: “E marei te upaupa no ˈu nei no te mea mea au roa na ˈu te reira. Ia ite au e mea ino taua pehe ra aore ra ia faaara mai to ˈu nau metua ia ˈu, e tia mau â ia ˈu ia faahepo i to ˈu feruriraa ia na nia ˈˈe i to ˈu mafatu, no te mea i roto i to ˈu mafatu mea au roa na ˈu taua pehe ra.” E te mau taurearea, eiaha e haavare ‘ite ore i te mau ravea’ a Satani! (Korinetia 2, 2:11) Te faaohipa ra oia i te upaupa no te haafariu ê i te mau Kerisetiano apî ia Iehova! Te vai ra te mau tumu parau i roto i te mau papai a te Taiete no nia i te upaupa rap, heavy metal, e te rock alternatif.d Eita râ te mau papai a te Taiete e nehenehe e tatara i te mau huru upaupa apî atoa e matara mai. E tia râ ia outou ia faaohipa i “te feruriraa haapao maitai” e “te ite maite” ia maiti outou i ta outou upaupa.—Maseli 2:11, MN.
17. (a) Eaha te por·neiʹa, e eaha te mau peu e ravehia? (b) Eaha te hinaaro o te Atua no te mau mea morare?
17 I te pae hopea, e tia ia outou ia vai viivii ore noa i te pae morare. Te aˈo maira te Bibilia e: “E maue ê atu i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18) Te faahiti ra te parau tumu Heleni por·neiʹa no te parau ra faaturi, i te mau peu taatiraa tia ore atoa oia hoi te faaohiparaa i te mau melo taatiraa i rapaeau i te faaipoiporaa. E tae noa ˈtu i te taatiraa na roto i te vaha e te mirimiriraa ma te opua i te melo taatiraa. Ua rave e rave rahi mau taurearea Kerisetiano i teie mau peu, ma te manaˈo e aita ratou e faaturi ra. Te parau maitai ra râ te Parau a te Atua e: “Teie hoi to te Atua hinaaro ia haamaitaihia outou; ia ore outou ia faaturi; ia ite to outou atoa e ati noa ˈˈe i te vaiiho i to ˈna iho tino ma te maitai e te tura.”—Tesalonia 1, 4:3, 4.
18. (a) Nafea te hoê taurearea e ape ai eiaha oia ia faainohia e te huru feruriraa o te ao nei? (b) Eaha te tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei?
18 Oia, e nehenehe outou e ape maoti te tauturu a Iehova i te hema i te huru feruriraa o te ao! (Petero 1, 5:10) Noa ˈtu râ, te huna pinepine nei Satani i ta ˈna mau marei taero, e e titauhia i te tahi taime te ite maite no te taa i te fifi. Ua faaineinehia ta tatou tumu parau i muri nei no te tauturu i te feia apî ia faaohipa i to ratou mana o te feruriraa.
[Nota i raro i te api]
a E mau oriraa mea pinepine e ao aˈe te po. No te mau haamaramaramaraa hau, a hiˈo i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . Mea atâta ore anei te mau rave?” i roto i te A ara mai na! o te 22 no Titema 1997 (Farani).
b Te mau tamahine no te faito matahiti 11.
c A hiˈo i te tahi mau manaˈo tauturu i te mau api 296-303 o te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques.
d A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 1993.
Mau uiraa faahaamanaˈoraa
◻ Eaha ‘te varua o teie nei ao,’ e nafea te reira e ‘mana ˈi’ i nia i te taata?
◻ Eaha te tahi mau faaiteraa i te huru feruriraa o te ao i rotopu i te feia apî i teie mahana?
◻ Nafea te mau taurearea Kerisetiano e faaite ai i te hoê “varua ê” i roto i te parau e te faaanaanataeraa?
◻ Nafea te mau taurearea Kerisetiano e faaite ai i te hoê “varua ê” i roto i te morare e te upaupa?
[Hohoˈa i te api 9]
Mea rahi te feia apî e faaite ra na roto i to ratou haerea e tei raro aˈe ratou i te “mana” o te huru feruriraa o te ao
[Hohoˈa i te api 10]
A maiti maitai i ta outou upaupa
[Hohoˈa i te api 11]
E titauhia te itoito no te patoi i te huru feruriraa o te ao