VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/9 api 13-18
  • E te mau taurearea—A haamataro i to outou mana o te feruriraa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E te mau taurearea—A haamataro i to outou mana o te feruriraa!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A haamataro i to outou mana o te feruriraa
  • Te ite maite i roto i te faaanaanataeraa
  • Te ite maite i roto i te faanahoraa i ta outou haapiiraa
  • Ia maitai noa te haamatauraa
  • Haapiihia ‘mai te apîraa mai â’
  • E faatupu anaˈe i to tatou puai feruriraa i te rahi
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Ua ite anei outou “i te faataa ê i te maitai e te ino”?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • “A tamata noa i to outou iho huru”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Te haapiiraa maoti te hoê tapao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/9 api 13-18

E te mau taurearea—A haamataro i to outou mana o te feruriraa!

“Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia [i haamatarohia i te faaohipa i to ratou mana o te feruriraa ia ite] i te maitai e te ino.”—HEBERA 5:14; MN.

1, 2. (a) Nafea to tatou huru tupuraa i teie mahana e au ai i to te mau Kerisetiano i tahito ra i Ephesia? (b) Eaha te mau aravihi e paruru ia outou i te fifi, e nafea outou e faaohipa ˈi i te reira?

“E ARA ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Ephesia 5:15, 16) Mai te taime a papai ai te aposetolo Paulo i taua mau parau ra a piti tausani matahiti aˈenei, ‘ua rahi atu â te ino o te mau taata iino e te feia haavare.’ Te ora nei tatou i te tau “ati rahi,” aore ra i te tau “î i te fifi” ia au i te tahi atu huriraa.—Timoteo 2, 3:1-5, 13; Phillips.

2 E nehenehe râ outou eiaha ia inohia i te mau fifi atâta e tapuni ra paha i nia i to outou eˈa, na roto i te faaohiparaa i “te manaˈo paari, . . . te ite e te aravihi e feruri.” (Maseli 1:4, MN) Te na ô ra te Maseli 2:10-12 [MN] e: “Ia ô mai te paari i roto i to [mafatu] na, e ia riro te ite ei mea maitai ia oe ra; na te [aravihi e feruri] e tiai ia oe i reira; e na te ite [maite] e faaora ia oe, ia ore oe ia hape i te eˈa o te feia parau ino ra; i te mau taata e parau i te parau piˈo ra.” Nafea râ outou e nehenehe ai e faaohipa i taua mau aravihi ra? Te na ô ra te Hebera 5:14 e: “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia [“i haamatarohia i te faaohipa i to ratou mana o te feruriraa ia ite,” MN] i te maitai e te ino.” Mai te tahi atu aravihi, e tia i te hoê taata ia haamataro i te faaohipa maitai i to ˈna mana o te feruriraa. Te auraa o te parau Heleni ta Paulo i faaohipa oia ïa ‘e haamatarohia mai te hoê taata faaetaeta tino.’ Nafea outou e haamata ˈi i taua haamataroraa ra?

A haamataro i to outou mana o te feruriraa

3. Nafea outou e faaohipa ˈi i to outou mana o te feruriraa no te rave i te hoê faaotiraa?

3 A tapao na e e haamatarohia to outou mana o te feruriraa—oia hoi to outou aravihi e ite maite i te maitai e te ino—maoti te ‘faaohiparaa.’ Ia rave outou i te hoê faaotiraa ma te manaˈo noa, ma te ohipa oioi, aore ra ma te pee noa i te taata, mea varavara outou i te rave i te maitiraa paari. No te rave i te mau faaotiraa paari, e tia ia outou ia faaohipa i to outou mana o te feruriraa. Nafea? Na mua roa, na roto i te hiˈopoa-maitai-raa i te tupuraa ia noaa mai te mau haapapuraa atoa. Ia titauhia ra, a ui i te mau uiraa. A faataa eaha ta outou mau maitiraa. Te na ô ra te Maseli 13:16 e: “E rave â te taata haapao i te mau mea atoa ma te ite.” I muri iho, a tamata i te faataa eaha te mau ture aore ra mau faaueraa tumu Bibilia e tano i te tupuraa. (Maseli 3:5) Parau mau e no te na reira, e tia ia outou ia ite i te Bibilia. No reira Paulo e faaitoito ai ia tatou ia rave i “te maa etaeta”—no te ite i “te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei” o te parau mau.—Ephesia 3:18.

4. No te aha mea faufaa ia ite i te mau faaueraa tumu a te Atua?

4 Mea faufaa roa te reira no te mea e taata tia ore tatou, o te rave i te hara. (Genese 8:21; Roma 5:12) “E haavare rahi to te [“mafatu,” MN] i te mau mea atoa nei, e ua ino roa,” ta te Ieremia 17:9 ïa e parau ra. Ia ore tatou e arataihia e te mau faaueraa tumu a te Atua, e nehenehe tatou e hape i te manaˈo e mea maitai te hoê ohipa ino—no te mea noa e te hinaaro ra to tatou tino i te reira. (A faaau e te Isaia 5:20.) Teie ta te papai salamo i parau: “E nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa? ia faaau i to ˈna haerea i ta oe ra parau. No ta oe ra parau i noaa ˈi ia ˈu te ite: i ore i au ai ia ˈu te mau eˈa iino atoa ra.”—Salamo 119:9, 104.

5. (a) No te aha te tahi feia apî e pee ai i te mau eˈa iino? (b) Nafea to te hoê taurearea faaotiraa e pee maite i te parau mau?

5 No te aha te tahi mau taurearea i paari i roto i te mau utuafare Kerisetiano i pee ai i te mau eˈa iino? No te mea anei e aita roa ˈtu ratou i ‘tamata i te hinaaro tia roa o te Atua, e te au, e te maitai’? (Roma 12:2) Te haere nei paha vetahi i te mau putuputuraa e to ratou mau metua e ua ite ratou i te faahiti faahou i te tahi mau haapiiraa Bibilia tumu. Ia anihia râ ratou ia haapapu i ta ratou mau tiaturiraa aore ra ia faataa i te tahi mau mea hohonu atu â o te Parau a te Atua, e itehia e e ere to ratou i te ite hohonu. E nehenehe teie mau taurearea e haavare-ohie-noa-hia. (Ephesia 4:14) Mai te peu e mai te reira atoa no outou, no te aha e ore ai e faaoti e taui? Te haamanaˈo ra te hoê tuahine apî e: “Ua rave au i te mau maimiraa. Ua uiui au e, ‘Nafea to ˈu iteraa e teie te haapaoraa mau? Nafea to ˈu iteraa e te vai ra te hoê Atua, o Iehova to ˈna iˈoa?’”a Na roto i to ˈna hiˈopoa-maitai-raa i te mau Papai, ua papu aˈera ia ˈna e ua tano iho â ta to ˈna nau metua i haapii ia ˈna!—A faaau e te Ohipa 17:11.

6. Nafea e ‘itea ˈi ia outou te mea au i te Fatu ra’ o Iehova?

6 I te mea e ua ite outou i te mau faaueraa tumu a Iehova, mea ohie roa ˈtu â ïa “ia itea ia outou te mea au i te Fatu ra.” (Ephesia 5:10) Nafea râ ia ore outou e papu i te haerea paari e rave i roto i te hoê tupuraa taa ê? A pure ia Iehova no te ani i ta ˈna aratairaa. (Salamo 119:144) A tamata i te paraparau e to outou mau metua aore ra e te hoê Kerisetiano paari. (Maseli 15:22; 27:17) E ite-atoa-hia te aratairaa faufaa na roto i te raveraa i te mau maimiraa i roto i te Bibilia e te mau papai a te Taiete. (Maseli 2:3-5) Rahi noa ˈtu outou i te faaohipa i to outou mana o te feruriraa, rahi noa ˈtu te reira i te maitai mai.

Te ite maite i roto i te faaanaanataeraa

7, 8. (a) Nafea outou e faaohipa ˈi i to outou mana o te feruriraa no te ite e haere anei outou i te hoê arearearaa aore ra eita? (b) Eaha te manaˈo o te Bibilia no nia i te faaanaanataeraa?

7 E hiˈo mai tatou i teie nei nafea outou e faaohipa ˈi i to outou mana o te feruriraa i roto i te tahi mau tupuraa taa ê. A feruri na ei hiˈoraa, e ua titau-manihini-hia outou i te hoê arearearaa. Ua noaa atoa paha ta outou parau titau-manihini-raa no te reira. Ua parauhia ia outou e mea rahi te mau Ite apî i taua arearearaa ra. E anihia râ te tahi tino moni no te aufau i te mau haamâuˈaraa. E tia anei ia outou ia haere?

8 A faaohipa i to outou mana o te feruriraa. Na mua, a uiui. E arearearaa rahi anei aore ra eita? O vai te haere? Afea e haamata ˈi? Afea e oti ai? Eaha te mau ohipa i faanahohia? Nafea te reira e hiˈopoahia ˈi? I muri iho, a rave i te tahi mau maimiraa, a hiˈo i te mau tuhaa “Réunion récréative” e “Divertissement” i roto i te Index des publications de la Société Watch Tower.b Eaha ta ta outou mau maimiraa e faaite maira? Na mua, aita Iehova e faahapa ra i te amuimui no te faaanaanatae ia tatou. Inaha, te na ô ra te Koheleta 8:15 e taa ê atu i te rave-puai-raa i te ohipa, “aita hoi a te taata nei mea maitai i te ao nei, maori râ i te amu e te inu a oaoa ˈi.” Ua haere atoa Iesu Mesia iho i te mau tamaaraa taa ê e i te hoê faaipoiporaa. (Luka 5:27-29; Ioane 2:1-10) Mea maitai te faaanaanataeraa faito noa.

9, 10. (a) Eaha te tahi mau fifi atâta o te tahi mau faaanaanataeraa? (b) Eaha te tahi mau uiraa ta outou e uiui hou a faaoti ai e haere i te hoê faaanaanataeraa aore ra eita?

9 E nehenehe râ te fifi e tupu mai i roto i te mau faaanaanataeraa aita i nahonaho maitai. I roto i te Korinetia 1, 10:8, te ite ra tatou nafea te mau amuimuiraa paari ore i te aratairaa i te faaturi e te haapoheraa o na “piti ahuru e toru tiahapa i te tausani [ati Iseraela taiva] i te mahana hoê.” Tei roto te tahi atu faaararaa o te haaferuri i te Roma 13:13: “Ei haere nehenehe to tatou mai te haere ao ra, eiaha ma te hori ra, e te faataero ra, eiaha te parau faufau, e te taiata ra, eiaha te mârô e te feii ra.” (A faaau e te Petero 1, 4:3.) Parau mau, eita e nehenehe e faataa i te hoê numera tia o te feia e nehenehe e haere i te hoê arearearaa. Ia au râ i tei tupu aˈena, ua itehia e ia rahi roa te taata, mea fifi atu â ïa ia tiaau i te arearearaa. Area te mau tamaaraa nainai aˈe e te nahonaho maitai, eita ïa e riro ei “arearearaa maamaa.”—Galatia 5:21, Byington.

10 Eita e ore e e hiti mai te tahi atu â mau uiraa i roto i ta outou mau maimiraa, mai teie: E mau Kerisetiano feruriraa paari anei to te arearearaa? Na vai e haapao i te reira? E faatupuhia anei te arearearaa ia anaanatae maitai te taatoaraa aore ra ia monihia te hoê taata? Te vai ra anei te mau faatureraa o vai te nehenehe e haere? Ia faatupuhia te arearearaa i te hopea hebedoma, e oti anei te reira i te hoê hora au noa ia nehenehe te feia i tae mai e haere i roto i te taviniraa Kerisetiano i te mahana i muri iho? Mai te peu e te vai ra te upaupa e te ori, te tuea ra anei te reira e te mau faaueraa Kerisetiano? (Korinetia 2, 6:3) E ere i te mea ohie ia ui i teie mau uiraa. Te faaara maira râ te Maseli 22:3 e: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.” Oia, e nehenehe outou e ape i te mau tupuraa atâta na roto i te faaohiparaa i to outou mana o te feruriraa.

Te ite maite i roto i te faanahoraa i ta outou haapiiraa

11. Nafea te feia apî e nehenehe ai e faaohipa i to ratou mana o te feruriraa no te faanaho i to ratou oraraa a muri aˈe?

11 Te parau ra te Bibilia e e haerea paari ia faanaho no te tau i mua. (Maseli 21:5) Ua tauaparau anei outou e to outou mau metua i to outou oraraa a muri aˈe? E opua paha outou e rave i te taviniraa ma te taime taatoa ei pionie. Aita mau â e ohipa ê atu o te nehenehe e horoa mai i te oaoa rahi aˈe. Mai te peu e te rave ra outou i te mau peu haapiiraa maitatai e te faaohipa ra outou i te mau huru aravihi i roto i te taviniraa, te faaineine ra ïa outou ia outou no teie ohipa anaanatae. Ua feruri anei outou nafea outou e turu ai ia outou i roto i te taviniraa? Mai te peu e e maiti outou a muri aˈe e haamau i te hoê utuafare, e maraa anei ia outou taua hopoia apî ra? E tia ïa ia outou ia faaohipa i to outou mana o te feruriraa no te rave i te mau faaotiraa e au e te faito noa no teie mau mea.

12. (a) Nafea to te tahi mau utuafare maitiraa i te faaau atu i te tauiraa i te pae faanavairaa? (b) Te haafifi ra anei te fanaˈoraa i te tahi haapiiraa hau i te haamauraa i te tapao e riro ei pionie? A faataa na.

12 I te tahi mau vahi, e nehenehe e fanaˈo i te tahi haapiiraa ohie no te hoê toroa aore ra ohipa faufaa. Te haapii nei vetahi feia apî i te haapao i te mau ohipa imiraa utuafare aore ra na te tahi mau hoa paari e taiete ta ratou e haapii ra ia ratou. Te haapii ra vetahi i te fare haapiiraa o te tauturu ia ratou ia noaa te tahi imiraa moni a muri aˈe. I te mau vahi aita taua mau ravea ra, e nehenehe te mau metua, i muri aˈe i te feruri-maitai-raa, e faanaho ia fanaˈo ta ratou mau tamarii i te tahi haapiiraa hau i muri aˈe i te haapiiraa tuarua. Te faanaho-atea-raa mai teie no te amo i te mau hopoia a te feia paari e no te neheneheraa iho â râ e rave maoro i te taviniraa pionie, e tano ïa e te tuuraa i te Basileia o te Atua i mua. (Mataio 6:33) Eita te haapiiraa hau e haafifi i te taviniraa pionie. Ua hinaaro te hoê Ite apî, ei hiˈoraa, e riro maoro ei pionie. I te otiraa ta ˈna haapiiraa tuarua, ua faanaho to ˈna nau metua—e pionie tamau raua—ia fanaˈo oia i te tahi haapiiraa hau. Ua nehenehe oia e riro ei pionie a fanaˈo ai oia i ta ˈna haapiiraa, e i teie nei, e ohipa ta ˈna o te turu ra ia ˈna a rave tamau noa ˈi oia i ta ˈna taviniraa pionie.

13. Nafea te mau utuafare ia numera i te haamâuˈaraa o te haapiiraa hau?

13 No te haapiiraa hau, e tiaraa e e hopoia ta te utuafare taitahi e rave i ta ˈna iho faaotiraa. Ia maiti-maitai-hia taua haapiiraa ra, e nehenehe te reira e riro ei mea faufaa. E nehenehe atoa râ e riro ei marei. Ia opua outou e rave i taua haapiiraa ra, eaha ta outou tapao? No te faaineine anei ia outou no te amo ma te au i te mau hopoia a te feia paari? Aore ra ‘te imi ra outou i te maitai rahi na outou iho’? (Ieremia 45:5; Tesalonia 2, 3:10; Timoteo 1, 5:8; 6:9) Eaha ïa ia faarue outou i te fare no te haere i te haapiiraa hau, e noho paha outou i te hoê fare haapiiraa? E haerea paari anei te reira ia au i te faaararaa a Paulo “e ino te mau peu faufaa i te mau amuimuiraa iino ra”? (Korinetia 1, 15:33, MN; Timoteo 2, 2:22) A haamanaˈo atoa e “te poto nei te taime.” (Korinetia 1, 7:29) Ehia maororaa outou e fanaˈo ai i taua haapiiraa ra? E rave anei te reira i te rahiraa matahiti o to outou apîraa? Mai te peu e e, nafea outou e faaohipa ˈi i te faaitoitoraa Bibilia ‘e haamanaˈo i tei Hamani ia outou i to outou apîraa ra’? (Koheleta 12:1) Hau atu â, e taime anei to outou i roto i ta outou haapiiraa e rave i te mau ohipa Kerisetiano faufaa roa mai te haereraa i te mau putuputuraa, te pororaa, e te haapiiraa taitahi? (Mataio 24:14; Hebera 10:24, 25) Mai te peu e mea maitai to outou mana o te feruriraa, eita roa ˈtu ïa outou e haamoe i te mau tapao pae varua ta outou e to outou mau metua i haamau no to outou oraraa a muri aˈe.

Ia maitai noa te haamatauraa

14. (a) Eaha te mau faaueraa tumu e aratai i te feia e haamatau ra no nia i te faaiteraa i te here te tahi i te tahi? (b) Nafea vetahi feia e haamatau ra i te ereraahia i te ite maite i roto i teie tuhaa?

14 Te tahi atu tuhaa e titauhia ˈi to outou mana o te feruriraa, o te haamatauraa ïa. E hinaaro iho â outou e faaite i to outou here i te tahi atu taata mea au na outou. Parau mau e ua rave na feia apî haapao maitai i roto i Te Sire a Solomona i te tahi mau faaiteraa i te here hou raua a faaipoipo ai. (Te Sire a Solomona 1:2; 2:6; 8:5) I teie mahana, e manaˈo paha te tahi mau tane e vahine e haamatau ra e mea tano ia tapea i te rima, ia apa, e ia tauahi, mai te peu iho â râ te piri maira te faaipoiporaa. A haamanaˈo râ: “O tei tiaturi i to ˈna iho aau, e maamaa ïa.” (Maseli 28:26) Te mea peapea, aita e rave rahi mau tane e vahine e haamatau ra i faaohipa i te ite maite, inaha, ua tuu ratou ia ratou iho i roto i te tahi mau tupuraa atâta. Ua puai roa te mau faaiteraa i te here e aita i mau; ua ravehia ˈtura te mau ohipa viivii e tae noa ˈtu te peu taatiraa tia ore.

15, 16. Eaha te tahi mau ravea parururaa au noa ta te feia e haamatau ra e nehenehe e rave ia vai mâ noa to ratou haamatauraa?

15 Mai te peu e te haamatau ra outou, e haerea paari ïa ia ape i te faaea outou e to outou hoa anaˈe i roto i te tahi mau tupuraa tano ore. Mea maitai aˈe ia amuimui outou e to outou hoa e te tahi atu mau taata aore ra i te mau vahi taata. Ua rave vetahi i te hoê taata apee. A feruri atoa i te mau parau a te Hosea 4:11: “E riro ê te aau i te taiata, e te uaina, e te uaina apî.” E nehenehe te ava e faaino i te manaˈo maitai e e aratai i te hoê tane e to ˈna hoa vahine ia rave i te tahi mea ta raua e tatarahapa i muri aˈe.

16 Te na ô ra te Maseli 13:10 e: “Tei te teoteo anaˈe ra e tupu ai te tamaˈi; area te feia i faaroo i te aˈo ra te reira te paari.” Oia, a uiui ia outou e a tauaparau eaha to outou haerea. A taotia i te mau faaiteraa i te here, ma te faatura i te manaˈo hohonu e te haava manaˈo o te tahi. (Korinetia 1, 13:5; Tesalonia 1, 4:3-7; Petero 1, 3:16) Mea fifi paha ia paraparau i teie tumu parau putapû i te omuaraa, e nehenehe râ te reira e arai i te mau fifi rahi e tupu mai i muri aˈe.

Haapiihia ‘mai te apîraa mai â’

17. Nafea to Davida faariroraa ia Iehova ei ‘tiaturiraa no ˈna mai to ˈna apîraa mai â,’ e eaha te haapiiraa e huti mai no te feia apî i teie mahana?

17 No te ape i te mau marei a Satani, e tia ia outou ia vai ara noa—e i te tahi mau taime, e titauhia te itoito rahi. Inaha i te tahi mau taime, eita outou e afaro e to outou mau hoa, e te ao atoa nei râ. Teie ta te papai salamo ra o Davida i parau: “O oe hoi to ˈu manaˈoraa, e tau Fatu; tau tiaturiraa, e Iehova, mai tau apîraa mai â. Na oe, e tau Atua, i haapii mai ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â; e ua faaite au i ta oe ra mau ohipa umerehia e tae roa aˈenei i teie nei.” (Salamo 71:5, 17)c Ua matauhia o Davida no to ˈna itoito. Afea râ to ˈna faaohiparaa i te reira? I to ˈna apîraa ra! Hou oia a faaû ai ia Golia, e ohipa matau-maitai-hia teie, ua faaite Davida i te itoito faahiahia mau i to ˈna parururaa i te nǎnǎ a to ˈna metua tane—ma te taparahi pohe i te hoê liona e te hoê daba. (Samuela 1, 17:34-37) Ua faahanahana râ Davida ia Iehova no te itoito ta ˈna i faaite, ma te parau e o Iehova ‘tau tiaturiraa mai tau apîraa mai â.’ No to Davida turuiraa i nia ia Iehova, ua maraa ia ˈna ia faaruru i te tamataraa atoa. E ite atoa outou e ia turui outou i nia ia Iehova, e horoa mai oia i te itoito e te puai ia ‘vî teie nei ao’ ia outou.—Ioane 1, 5:4.

18. Eaha te aˈoraa e horoahia ra no te feia apî paieti i teie mahana?

18 E mau tausani taata apî mai ia outou tei rave i te hoê tiaraa itoito e te tavini ra ratou i teie nei ei feia poro bapetizohia i te parau apî maitai. E te feia apî, te haamauruuru nei matou i te Atua no to outou faaroo e to outou itoito! Ia faaoti noa outou e ape i te viivii o te ao nei. (Petero 2, 1:4) A tamau noa i te faaohipa i to outou mana o te feruriraa. Ia na reira outou, e paruruhia ïa outou i te ati i teie nei, e i te pae hopea, mea papu e e ora mai outou. Oia mau, mai ta tatou tumu parau hopea e faaite, e manuïa to outou oraraa.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . Nafea vau e faaoti ai e pee maite i te parau mau?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Novema 1998.

b Mea rahi te mau manaˈo no nia i teie tuhaa i roto i te tumu parau “Te mau faaanaanataeraa manaˈo—A fanaˈo i te mau haamaitairaa, a ape i te mau marei” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1992.

c E au ra e te Salamo 71, o te puoiraa ïa o te Salamo 70, tei faataahia i roto i te parau faaomuaraa mai te salamo a Davida.

Mau uiraa faahaamanaˈoraa

◻ Nafea te hoê taata apî e haamataro ai i to ˈna mana o te feruriraa?

◻ Nafea te hoê taata apî e faaohipa ˈi i to ˈna mana o te feruriraa ia titauhia oia i te mau faaanaanataeraa Kerisetiano?

◻ Eaha te mau tuhaa e feruri no te faanaho i ta ˈna haapiiraa?

◻ Nafea te feia e haamatau ra e nehenehe ai e ape i te marei o te peu taatiraa tia ore?

[Hohoˈa i te api 15]

E tauturu te haapiiraa i te rave i te mau maimiraa ia haamataro outou i to outou mana o te feruriraa

[Hohoˈa i te api 16]

Mea ohie aˈe ia tiaau i te mau tamaaraa nainai aˈe o te ore e riro ei arearearaa maamaa

[Hohoˈa i te api 16]

Ia tauturu te mau metua i ta ratou mau tamarii i roto i te faanahoraa i ta ratou haapiiraa

[Hohoˈa i te api 17]

E parururaa te haamatauraa i roto i te hoê pǔpǔ taata

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono