Te faaheporaa a te mau hoa—Mea maitai anei no outou?
Ua fanauhia mai tatou pauroa e te hinaaro tumu ia fariihia tatou e to tatou mau hoa. Aita hoê aˈe taata e hinaaro ia au-ore-hia e ia faaruehia oia. No reira, te ohipa ra to tatou mau hoa i nia ia tatou i nia i te mau faito rau.
TE HOÊ hoa, “o te hoê ïa taata i tuea te tiaraa e to te tahi atu; . . . tei roto oia i te hoê â pǔpǔ totiale, ia au iho â râ i te matahiti, te tiaraa, aore ra te toroa.” Area te faaheporaa a te mau hoa ra, o te ohiparaa ïa a to tatou mau hoa i nia ia tatou, no reira tatou e pee ai ma te ite maite aore ra ma te ite ore i to ratou huru feruriraa aore ra to ratou haerea. Te manaˈo-pinepine-hia ra e mea ino te faaheporaa a te mau hoa. Teie râ, mai ta tatou e ite i muri iho, e nehenehe tatou e faariro i te reira ei mea maitai no tatou.
Te mana i nia i te taata no te mau faito matahiti atoa
E ere noa te feia apî teie e faahepohia nei e te mau hoa; o te taata no te mau faito matahiti atoa râ. E itehia ta te reira ohiparaa ia haamata tatou i te uiui e: “Te rave ra o vera ma i tera mea, no te aha vau e ore ai e na reira atoa?” “No te aha vau e faataa ê mai ai ia ˈu?” “Eaha ta ratou e manaˈo aore ra e parau?” “Te haamatau ra e te faaipoipo ra to ˈu mau hoa atoa, aita râ vau. E fifi anei to ˈu?”
Noa ˈtu e te faahepohia ra te taata no te mau faito matahiti atoa ia faaau atu i te mau hoa, mea puai aˈe te reira i roto i te taurearearaa. Te na ô ra te hoê buka (The World Book Encyclopedia) e “ua piri roa te rahiraa o te mau taurearea i te tahi atu mau taurearea—oia hoi to ratou mau hoa e te feia ta ratou i matau. E imi teie mau taurearea i te farii maitai a to ratou mau hoa, maoti râ i ta to ratou mau metua, e e nehenehe ratou e taui i to ratou haerea ia fariihia ratou.” Te na ô faahou ra te buka e “te manaˈo ra [te mau taurearea] e te tupu maitai ra ratou ia farii e ia au to ratou mau hoa ia ratou.” No reira ratou “e haapao rahi ai i te mau mea ta ratou e manaˈo ra e e ohipa i nia i to ratou roo, mai to ratou huru faaahuraa, te ite i te faatere, e te manuïaraa o te haamatauraa.”
E ite paha te feia faaipoipo e ua faaoti ratou e hoo aore ra e tarahu i tera huru fare, e faahoro i tera hohoˈa pereoo, e fanau i te tamarii aore ra eita, e e rave i te tahi atu â mau mea e rave rahi, no te mea ua faahepohia ratou e te mau hoa—te mea e fariihia i to ratou vahi, i rotopu i to ratou mau hoa aore ra opu fetii. Ua tae roa te tahi mau utuafare i te tarahu rahi i te moni ia aifaito ratou e te feia tapiri e te mau hoa i te pae materia. E ite-pinepine-hia te faaheporaa haavarevare a te mau hoa i roto i ta tatou mau tapao, to tatou mau manaˈo, e ta tatou mau faaotiraa. E nehenehe anei ta tatou e faaohipa i te faaheporaa a te mau hoa ei mea maitai no tatou, o te tauturu ia tatou ia rave i te aratairaa ta tatou e hinaaro? Oia, e nehenehe ta tatou!
Te faaohiparaa i te mana maitai o te mau hoa
Ua ite te mau taote e te tahi atu â feia rapaau aravihi i te faufaaraa ia haaatihia ta ratou feia maˈi e te mau taata manaˈo maitai e te tahi atu mau mea maitai o te ohipa i nia ia ratou. E nehenehe teie huru tupuraa e tauturu ia ratou ia maitai mai. Ei hiˈoraa, te tauturu-pinepine-hia ra te feia i erehia i te hoê melo o to ratou tino i roto i te haamatau-faahou-raa roa o to ˈna tino e te maitairaa mai i te pae o te mau manaˈo horuhoru, maoti te hiˈoraa maitai o vetahi ê i faaruru atoa i te reira e ta ratou faaitoitoraa. Papu maitai e te fanaˈoraa i te hoê huru tupuraa maitai ma te mau hiˈoraa maitatai, e ravea ïa no te faaohipa i te faaheporaa maitai a te mau hoa.
E tano atoa teie manaˈo i roto i te amuiraa Kerisetiano, no te mea o te mana maitai o te mau hoa te hoê o te mau tumu i faaue ai Iehova i to ˈna nunaa e putuputu tamau. Te aˈo maira te Atua ia tatou ia ‘faaaraara te tahi i te tahi ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai e ia faaitoito.’ (Hebera 10:24, 25) Mea faufaa roa taua faaitoitoraa ra no te mea ua rahi te mau faaheporaa iino e te mauiui i roto i te ao i teie mahana. No reira no teie mau faaheporaa, e tia i te mau Kerisetiano ia “faaitoito hua” ia vai puai noa ratou i te pae varua. (Luka 13:24) No reira, e hinaaro e e mauruuru tatou i te turu î i te here a to tatou mau hoa faaroo. Hau atu â, te faaruru nei paha vetahi i te mau ‘tara i roto i te tino,’ e maˈi paha aore ra e hapepa. (Korinetia 2, 12:7) Te tutava ra paha vetahi ê atu i te haapaiuma i te tahi mau peu ino aore ra i te hepohepo, aore ra mea fifi paha no ratou ia amo i te mau hopoia o te oraraa. E haerea paari ïa ia apiti tatou i te mau taata e ati maite ra i te Atua ra o Iehova e e oaoa ra i te tavini ia ˈna. E turu e e tauturu mai teie mau huru hoa ia “mau papu [tatou ma te haapao maitai] e tae noa ˈtu i te hopea.”—Mataio 24:13.
Na roto ïa i te maitiraa i te mau hoa maitai, e nehenehe tatou e haavî i to ratou mana i nia ia tatou. Hau atu â, e faarahi te maa maitai i te pae varua e te aratairaa ohie e horoahia ra i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano i te faaitoitoraa a to tatou mau hoa.
Parau mau, e ere noa i te mea ohie ia tae i te mau putuputuraa Kerisetiano. Aita paha vetahi e tauturuhia ra e to ratou hoa faaipoipo aore ra mea iti roa, e e tamarii ta vetahi ê atu e tia ia ratou ia faaineine, e te fifi-noa-hia ra paha vetahi i te pae o te faurao. A feruri na râ: Ia ore outou e faaea no teie mau fifi, e riro ïa to outou hiˈoraa i te faaitoito ia vetahi ê e faaruru paha i te hoê â mau tupuraa. Oia hoi aita noa outou e vetahi ê mai ia outou e horoa ra i te hoê hiˈoraa maitai, i te hoê huru maitai atoa râ o te mana o te mau hoa—e te reira ma te faahepo ore.
Inaha, ua faaitoito te aposetolo Paulo, i faaruru atoa i te mau ati e te mau fifi e rave rahi, i te mau Kerisetiano ia pee i to ˈna hiˈoraa maitai e to te tahi atu mau Kerisetiano feruriraa paari. Teie ta ˈna i parau: “E au mau taeae ra, ei pee atoa outou atoa na ia ˈu, e hiˈo maite hoi i te feia e na reira atoa ra, o matou hoi to outou hiˈoraa.” (Philipi 3:17; 4:9) Ua hiˈo te mau Kerisetiano i Tesalonia i te hiˈoraa maitai o Paulo. Teie ta Paulo i papai no nia ia ratou: “I riro mai nei hoi outou ei pee ia matou, e i te Fatu atoa, ua farii hoi outou i te parau ma te ati rahi, e ma te oaoa a te [varua moˈa] ra: e ua riro hoi outou ei hiˈoraa na te feia atoa i faaroo i Makedonia na e Ahaia atoa nei.” (Tesalonia 1, 1:6, 7) E nehenehe to tatou haerea e to tatou hiˈoraa maitai e ohipa atoa mai teie i nia i te feia ta tatou e amuimui nei.
A ape i te mau mana iino
Mai te peu e e hinaaro tatou e ape i te faaheporaa ino a te mau hoa, e tia ia tatou ia patoi i te mana o ‘tei pee i ta te tino.’ (Roma 8:4, 5; Ioane 1, 2:15-17) Aita anaˈe, e faaatea ê mai te faaheporaa mauiui a te mau hoa ia tatou ia Iehova e i ta ˈna mau aˈoraa paari. Te na ô ra te Maseli 13:20 e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” E nehenehe anei outou e manaˈo i te hoê taata i ino roa no te faaheporaa ino a te mau hoa? Ei hiˈoraa, ua topa te tahi mau Kerisetiano i roto i te nounou taoˈa, te peu tia ore i te pae morare, aore ra ua faaohipa i te raau taero e te ava no te mana o to ratou mau hoa.
E tae noa ˈtu i roto i te amuiraa Kerisetiano, e nehenehe tatou e riro i te faaheporaa ino a te mau hoa ia maiti tatou i te amuimui e te feia paruparu i te pae varua. (Korinetia 1, 15:33; Tesalonia 2, 3:14) Eita teie mau taata e paraparau pinepine i te mau tumu parau pae varua; e faaooo atoa paha ratou i te feia mea au na ratou teie mau aparauraa. Ia maiti tatou i teie mau taata ei hoa piri no tatou, e nehenehe ta ratou faaheporaa e faariro ia tatou mai ia ratou, e eita e maoro e pee to tatou huru feruriraa e to tatou haerea i to ratou. E haamata atoa paha tatou i te hiˈo ino i te feia e faaroo mau to ratou e o te tutava ra i te haere i mua i te pae varua.—Timoteo 1, 4:15.
E haerea paari ïa ia faahoa ˈtu tatou i te feia e tutava ra i te faaoaoa ia Iehova, e mea au na ratou te mau mea pae varua! E tauturu teie mau hoa ia tatou ia faaite i “te paari no nia maira.” E paari “anoi-ore-hia ïa, e te mamahu, e te mǎrû, e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai, . . . e ore hoi e haavare.” (Iakobo 3:17) E ere ïa te auraa e e ore roa ˈtu te mau taata anaanatae i te mau mea pae varua e paraparau i te tahi atu â mau mea. Eita roa ˈtu! A feruri na i te rahiraa tumu parau anaanatae e rave rau e vauvauhia ra i roto i te mau papai a te Taiete Watch Tower mai te vea ra A ara mai na! Eita te mau tumu parau maitai e tauaparau e pau, e ia anaanatae tatou i te mau tumu parau huru rau, e faaite tatou i to tatou here i te ora e i te mau ohipa a Iehova.
Mai te hoê taata tairi popo maitai o te haamaitai i to ˈna aravihi na roto i te hautiraa e te tahi atu feia hauti maitai, oia atoa te mau hoa maitai o te faateitei ia tatou i te pae o te feruriraa, o te mau manaˈo horuhoru, e i te pae varua. Area te mau hoa ino ra, e aratai ïa ratou ia tatou ia riro ei taata haavarevare na roto i te faaitoitoraa ia tatou ia farii e piti huru oraraa. Mea maitai aˈe ïa ia fanaˈo tatou i te hoê haava manaˈo viivii ore e te faatura ia tatou iho!
Vetahi i faufaahia i te reira
Te ite nei te rahiraa o te mau taata e e ere i te mea fifi roa ia haapii i te mau haapiiraa o te Bibilia e to ˈna mau titauraa i te pae morare e i te pae varua. Te mea fifi râ, o te faaohiparaa ïa i teie mau mea. Mai ta te mau hiˈoraa i muri nei e faaite mai, e nehenehe te mana maitai o te mau hoa e tauturu ia tatou ia tavini ia Iehova ma to tatou nephe atoa.
Ua parau te hoê Ite, tei roto raua ta ˈna vahine i te taviniraa ma te taime taatoa, e ua ohipa te hiˈoraa o to ˈna mau hoa i nia i ta ˈna mau tapao i roto i te oraraa. A paari mai ai oia, ua faaruru oia i te mau mana iino. Ua maiti râ oia ei hoa no ˈna i te feia i faaitoito ia ˈna ia haere tamau i roto i te taviniraa e i te mau putuputuraa Kerisetiano. Ua tauturu to ˈna ati-maite-raa i teie mau hoa ia ˈna ia riro ei tavini feruriraa paari i te pae varua.
Teie ta te tahi atu Ite e papai ra: “I muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, ua haere mâua ta ˈu vahine i roto i te hoê amuiraa te vai ra te tahi nau hoa faaipoipo fatata hoê â to matou matahiti, e pionie tamau raua. Na to raua hiˈoraa i turai ia mâua ia rave i te taviniraa ma te taime taatoa. I muri iho, ua faaitoito atoa mâua i te huru feruriraa pionie i roto i te amuiraa. I te pae hopea, e rave rahi tei apiti mai ia mâua i roto i te taviniraa pionie.”
E faaohie atoa te amuimuiraa i te feia e mau tapao teotaratia ta ratou i te auraroraa ia Iehova. Tera te tahi atu ohiparaa faufaa o te mana maitai o te mau hoa. Mai te hoê Ite i haamata i te rave i te taviniraa ma te taime taatoa i to ˈna apîraa, i muri aˈe ua riro mai oia ei tiaau ratere, e i teie nei, te tavini ra oia i te hoê o te mau piha ohipa a te Taiete Watch Tower. Te papai ra oia e: “Te mea matamua roa e te au-roa ˈˈe-hia e au i to ˈu nainairaa, o te mau tavini ïa ma te taime taatoa o te haere mai i ǒ matou ra. E parahiraa vata noa iho â to ratou no te tamaa e o matou. Ua horoa mai te hoê tiaau haaati i te hoê pute pororaa na ˈu hoê ahuru matahiti hoi to ˈu i tera taime. Ua poihere au i taua pute ra e tae mai i teie mahana.”
A feruri ai oia i to ˈna taurearearaa ra, te parau faahou ra teie Ite e: “Mea rahi te feia apî i roto i te amuiraa i hinaaro e apiti i roto i te mau ohipa a te amuiraa, e ua turai to ratou hiˈoraa i vetahi i rotopu ia matou ia hinaaro atoa i te reira.” Ua tauturu te mau hoa maitai i teie taurearea, mai te hoê ohǐ, ia riro mai ei Kerisetiano maitai e au i te tumu raau. E te mau metua, te titau manihini ra anei outou i ǒ outou ra i te feia e nehenehe e ohipa maitai i nia i ta outou mau tamarii?—Malaki 3:16.
Parau mau, eita ta tatou pauroa e nehenehe e apiti i roto i te taviniraa ma te taime taatoa mai te feia i faahitihia iho nei. E nehenehe râ tatou pauroa e haapii i te here ia Iehova ‘ma to tatou mafatu, nephe, e manaˈo atoa.’ (Mataio 22:37, MN) E ohipa rahi ta tatou maitiraa i te mau hoa i nia i to tatou faatupuraa i taua here ra e, i nia atoa ïa i to tatou tiaturiraa e fanaˈo i te ora mure ore.
Ua horoa te papai salamo i te hoê ravea ohie e te aravihi no te ite i te manuïaraa mau i roto i te oraraa: “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore, aore i taahi i te eˈa o te feia rave hara ra, e aore hoi i parahi i te parahiraa o te feia tâhitohito ra. O tei hinaaro râ i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna manaˈoraa i te rui e te ao. E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.”—Salamo 1:1-3.
Auê ïa haapapuraa faahiahia mau! Noa ˈtu e mea tia ore tatou e te hape nei tatou, e manuïa to tatou oraraa ia vaiiho tatou e na Iehova e aratai ia tatou e ia faaohipa rahi tatou i taua rahiraa mana maitai o te mau hoa ta te Atua i horoa mai—“to [tatou] mau taeae atoa i te ao nei.”—Petero 1, 5:9.
[Hohoˈa i te api 24]
Te pûpû ra te amuiraa i te hoê huru maitai o te mana o te mau hoa
[Hohoˈa i te api 25]
E te mau metua, a faaitoito i ta outou mau tamarii ia amuimui e te mau hoa maitatai