TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE TAUREAREA
E nafea ia patoi i te faaheporaa a te tahi atu taurearea?
TE FIFI
“Na mua ˈˈe, eita te rahiraa taurearea i te fare haapiiraa e hinaaro e faahoa ia ˈu, ua hepohepo roa vau. No reira, a haere ai au i te haapiiraa tuarua, ua taui au i to ˈu faaneheneheraa e huru, aita atoa iho â râ ratou i farii ia ˈu. E hinaaro rahi to ˈu i te hoa i rave noa ˈi au i ta te mau taurearea i te fare haapiiraa e parau mai.”—Jennifer, 16 matahiti.a
Te faaruru ra anei oe i te faaheporaa a te tahi atu taurearea? Mai te peu e e, e tauturu teie tumu parau ia oe.
Ia fati oe i mua i te faaheporaa a te tahi atu taurearea, ua riro ïa oe mai te hoê matini faaterehia e vetahi ê. No te aha e vaiiho ai ia na reirahia oe?—Roma 6:16.
TE TIA IA ITE
E nehenehe te taata maitai e rave i te ohipa ino i mua i te faaheporaa.
“E ino te parau maitai i te amuiraa iino.”—Korinetia 1, 15:33.
“Ua ite oe e mea ino te tahi haerea, i mua râ i te faaheporaa, o te hinaaro i te hoa te mea puai aˈe e e rave hanoa ïa oe i ta ratou e parau mai!”—Dana.
E ere noa no ǒ mai i te mau hoa te faaheporaa.
“Ia hinaaro vau i te rave i te mea maitai ra, tei pihai iho te ino ia ˈu i reira.”—Roma 7:21.
“E pinepine, no ˈu noa iho â te hape. Oia, ia faaroo vau i ta ratou mau tauaparauraa, mea oaoa roa ratou e e hinaaro ïa vau e rave mai ia ratou.”—Diana.
E maitai oe ia ore e vaiiho ia vetahi ê ia faaoti no oe.
“Ei aau hapa ore â to outou.”—Petero 1, 3:16.
“Na mua ˈˈe, mea fifi roa no ˈu ia faaoromai i te faaheporaa a te tahi atu mau taurearea, i teie nei râ aita vau e taiâ i te faaite e mea taa ê au e eita vau e fati faahou i ta ratou mau raveraa. Auê te au i te taoto i te po e te manaˈo haava maitai!”—Carla.
E NAFEA ÏA?
Ia faahepohia oe e te tahi atu taurearea ia rave i te mea ino, a feruri i to muri nei mau manaˈo:
A feruri i te mau faahopearaa. A uiui: ‘Eaha te tupu ia fati au i mua i te faaheporaa? Eaha ta to ˈu na metua e manaˈo no ˈu? Eaha to ˈu huru i muri aˈe?’—Aratairaa Bibilia: Galatia 6:7.
“Teie te mau uiraa ta to ˈu na metua e ui mai: ‘Ia fati oe i mua i te faaheporaa, eaha te nehenehe e tupu?’ E tauturu raua ia ˈu ia taa e nafea te faaheporaa a te tahi atu taurearea e turai ai ia ˈu ia rave i te mea ino.”—Olivia.
A faaite e mea papu to oe manaˈo. A feruri na: ‘No te aha vau i papu ai e e mauiui au aore ra vetahi ê i tera haerea?’—Aratairaa Bibilia: Hebera 5:14.
“I to ˈu nainairaa, e parau vau ‘aita’ aore ra e pahono poto noa vau, i teie nei râ e nehenehe ta ˈu e faataa i te tumu e rave ai au i te tahi ohipa aore ra eita. Ua papu ia ˈu i te mea maitai e te mea ino. E ere na vetahi ê e pahono, na ˈu râ.”—Anita.
A faaite i to oe huru mau. A uiui: ‘Eaha te huru taata ta ˈu e hinaaro e riro mai?’ I muri iho, a feruri i te faaheporaa ta oe e faaruru ra e a uiui: ‘Eaha ta teie huru taata e rave i roto i tera tupuraa?’—Aratairaa Bibilia: Korinetia 2, 13:5.
“Te oaoa nei au i to ˈu huru i teie nei, aita ïa vau e haapao roa ra i to vetahi ê manaˈo no nia ia ˈu. Mea au na te rahiraa mai tera anaˈe vau.”—Alicia.
Eiaha e feruri noa no teie nei. Mai te peu e e te haere noa ra oe i te haapiiraa, tau matahiti aore ra tau avaˈe noa e toe ra, eita paha oe e ite faahou i te feia e faahepo ra ia oe.
“Ia mataitai au i te hohoˈa o to ˈu mau hoa haapiiraa, aita vau e haamanaˈo ra i te iˈoa o vetahi. I tera râ tau, mea faufaa aˈe to ratou manaˈo i ta ˈu mau tiaturiraa. Auê hoi te maamaa e!”—Dawn, 22 matahiti.
A faaineine ia oe. Te na ô ra te Bibilia: “Ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa.”—Kolosa 4:6.
“E tauturu to ˈu na metua ia mâua to ˈu tuahine ia feruri e ia hauti roa i te tahi tupuraa e nehenehe e fa mai. Ia tupu te reira, ua ite mâua eaha te rave.”—Christine.
a Ua tauihia te mau iˈoa.