VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/7 api 4-7
  • Nafea o Iesu e nehenehe ai e taui i to outou oraraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea o Iesu e nehenehe ai e taui i to outou oraraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ta ˈna mau haapiiraa
  • Ta ˈna mau ohipa
  • To ˈna tusia
  • Iesu Mesia—O vai o ˈna?
    Iesu Mesia—O vai o ˈna?
  • Ua here oia i te taata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • O vai o Iesu Mesia?
    Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou?
  • E pahono anei outou i te here o Iesu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/7 api 4-7

Nafea o Iesu e nehenehe ai e taui i to outou oraraa?

UA RIRO o Iesu Mesia ei Orometua Rahi tei ora i Paletetina fatata a 2 000 matahiti aˈenei. Mea iti roa te mau faaiteraa no nia i to ˈna tamarii-rii-raa. Mea papu maitai râ e, i te 30raa o to ˈna matahiti, ua haamata o ˈna i ta ˈna taviniraa no te “faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37; Luka 3:21-23) Te haamatara ra na pǐpǐ e maha tei papai i te aamu o to ˈna oraraa, i na matahiti e toru e te afa i muri mai.

A tavini ai oia, ua horoa o Iesu i te hoê faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ o te nehenehe e riro ei rapaauraa no te mau maˈi atoa o te ao nei i ta ˈna mau pǐpǐ. Eaha ra te reira? Ua parau o Iesu e: “E tuu atu vau i te [faaueraa] apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho.” (Ioane 13:34; MN) Oia mau, o te here te ravea no te faatitiaifaro i te rahiraa o te mau fifi o te huitaata nei. I te tahi atu taime, i to Iesu aniraahia ˈtu eaha te faaueraa rahi roa ˈˈe, ua pahono oia e: “[Ia here] oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.”—Mataio 22:37-40; MN.

Ua faaite Iesu ia tatou na roto i te mau parau e te mau ohipa nafea ia here i te Atua e te mau taata-tupu. E tuatapapa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa e e hiˈo anaˈe eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto ia ˈna.

Ta ˈna mau haapiiraa

I roto i te hoê o te mau aˈoraa tuiroo roa ˈˈe o te aamu, ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti; e riro oia i te au ore atu i te hoê, e te hinaaro atu i te tahi; e aore ra, e riro i te au atu i te hoê, e te faarue taue i te tahi. O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.” (Mataio 6:24) Mea tano noa anei te haapiiraa a Iesu e tuu i te Atua i mua i roto i to tatou oraraa i teie mahana, a tiaturi noa ˈi e rave rahi taata e e faatitiaifaro te moni i te mau fifi atoa? Parau mau, te titau nei tatou i te moni no te ora. (Koheleta 7:12) Teie râ, mai te peu e e vaiiho tatou i te “Mamona” ia riro ei fatu no tatou, e mana mai “te nounou moni” i nia ia tatou, e faatere roa mai oia i to tatou oraraa taatoa. (Timoteo 1, 6:9, 10) E rave rahi tei topa ˈtu i roto i taua marei ra e tei erehia i te pae hopea i to ratou utuafare, to ratou oraora-maitai-raa e to ratou ora atoa.

I te tahi aˈe pae, e horoa te faariroraa i te Atua ei Fatu no tatou i te hoê auraa i to tatou oraraa. Ei Poiete, o o ˈna te Pu o te ora, e no reira o ˈna anaˈe te au i ta tatou haamoriraa. (Salamo 36:9; Apokalupo 4:11) E turaihia te feia o te haapii ra i to ˈna mau huru maitatai e o te here ra ia ˈna ia haapao i ta ˈna mau faaueraa. (Koheleta 12:13; Ioane 1, 5:3) Ia na reira tatou, e maitaihia tatou.—Isaia 48:17.

I roto i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua haapii atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ nafea ia faaite i te here i te taata-tupu. Ua parau o ˈna e: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou; o ta te ture ïa e ta te mau peropheta.” (Mataio 7:12) E ô atoa i roto i teie mau taˈo “vetahi ê” ta Iesu i faaohipa i ǒ nei, to tatou iho mau enemi. I roto noâ i teie aˈoraa, ua parau oia e: “A tamau i te here i to outou mau enemi e i te pure no te feia e hamani ino nei ia outou.” (Mataio 5:43, 44, MN) Eita anei teie huru here e faatitiaifaro i te rahiraa o te mau fifi e vai ra i teie mahana? Te reira te manaˈo o te tia aratai Hindu o Mohandas Gandhi. Te faahitihia ra ta ˈna i parau: “Ia tahoê [tatou] i te mau haapiiraa i faahitihia e te Mesia i roto i teie Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faatitiaifaro ïa tatou i te mau fifi . . . o te ao atoa nei.” Mai te peu e e faaohipahia te mau haapiiraa a Iesu no nia i te here, e nehenehe te reira e faaafaro i te mau fifi e rave rahi o te huitaata nei.

Ta ˈna mau ohipa

Aita noa o Iesu i haapii i te mau parau mau hohonu no nia i te faaiteraa i te here, ua faaohipa atoa râ oia i ta ˈna i haapii atu. Ei hiˈoraa, ua tuu o ˈna i te maitai o vetahi ê na mua ˈˈe i to ˈna iho. I te hoê mahana ua rahi roa te ohipa a Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te tautururaa i te taata e aita ratou i rave i te taime no te tamaa. Ua ite o Iesu i te hinaaro o ta ˈna mau pǐpǐ e faafaaea rii, ua afai o ˈna ia ratou i te hoê vahi moemoe. I to ratou râ taeraa ˈtu i ǒ, ua ite ratou e rave rahi taata o te tiai ra ia ratou. E nafea outou mai te peu e e ite outou i te hoê nahoa o te tiai ra e ia ohipa outou i te taime a hinaaro ai outou i te faafaaea rii? Teie râ, “aroha ˈtura [Iesu] ia ratou” e “haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” (Mareko 6:34) Ua turai noa teie aroha ia vetahi ê ia Iesu ia tauturu ia ratou.

Ua rave o Iesu hau atu â i te haapii-noa-raa ia ratou. Ua horoa atoa o ˈna i te tauturu materia. Ei hiˈoraa, ua faatamaa o ˈna hau atu i te 5 000 taata tei faaroo ia ˈna e ua maoro i taua mahana ra. I muri iti noa ˈˈe i te reira, ua faatamaa o ˈna i te tahi atu nahoa taata—i teie taime hau atu i te 4 000—o tei faaroo ia ˈna e toru mahana e aita hoi ta ratou e maa. I te taime matamua, ua faaohipa o ˈna e pae faraoa e e piti iˈa, e i muri iho, e hitu ïa faraoa e te tahi noa mau iˈa nainai. (Mataio 14:14-22; 15:32-38) E mau semeio anei teie? Oia mau, ua riro o ˈna ei taata faatupu semeio.

Ua faaora atoa o Iesu i te feia maˈi e rave rahi. Ua faaora o ˈna i te matapo, te pirioi, te lepera, e te tariˈa turi. Oia mau, ua faatia atoa o ˈna i tei pohe! (Luka 7:22; Ioane 11:30-45) I te hoê taime, ua taparu te hoê lepera ia ˈna e: “Ia tia ia oe ra, e mâ vau ia oe.” Nafea to Iesu pahonoraa ˈtu? “Faatoro atura i te rima, faatiaia ˈtura ia ˈna, na ô atura, Ua tia ïa ia ˈu, ia mâ oe.” (Mareko 1:40, 41) Na roto i teie mau semeio, ua faaite Iesu i to ˈna here no te feia e mauiui ra.

Mea fifi roa anei no outou ia tiaturi i te mau semeio a Iesu? Mea fifi no vetahi pae. A haamanaˈo râ e ua faatupu o Iesu i ta ˈna mau semeio i mua i te taata. Tae noa ˈtu i to ˈna mau enemi, tei hinaaro e faahapa ia ˈna i te mau taime atoa, eita ratou e nehenehe e patoi e e taata faatupu semeio oia. (Ioane 9:1-34) Hau atu â, e tapao to ta ˈna mau semeio. Te tauturu ra te reira i te taata ia taa e Oia tei tonohia mai e te Atua.—Ioane 6:14.

Na roto i te faatupuraa i te mau semeio aita o Iesu i huti i te ara-maite-raa i nia ia ˈna iho. Ua faahanahana râ o ˈna i te Atua, te Pu o to ˈna mana. I te hoê taime, tei roto oia i te hoê fare î i te taata i Kaperenaumi. Te hinaaro ra te hoê hapepa e ia faaorahia to ˈna maˈi eita râ o ˈna e tae atu i roto. No reira to ˈna mau hoa i tuu ai ia ˈna na roto i te tapoˈi fare i nia i te hoê roi. I to ˈna iteraa i to ratou faaroo, ua faaora aˈera Iesu i te hapepa. Ei faahopearaa, ua “haamaitai” te nahoa “i te Atua,” e na ô aˈera e: “Aita teie nei peu i itea i ô tatou nei.” (Mareko 2:1-4, 11, 12) Ua faahanahana te mau semeio a Iesu ia Iehova, to ˈna Atua, e ua tauturu te reira i te feia e hiaai to ratou.

E ere râ te faaoraraa semeio i te feia maˈi i te ohipa tumu o te taviniraa a Iesu. Ua faataa te tahi taata o tei papai i te aamu o te oraraa o Iesu e: “O teie râ tei papaihia, ia faaroo outou e, o Iesu te Mesia te Tamaiti a te Atua, e ia noaa hoi to outou ora i to ˈna iˈoa i te faarooraa.” (Ioane 20:31) Oia mau, ua haere mai o Iesu i nia i te fenua nei ia nehenehe te taata e faaroo ia ˈna e ora mai.

To ˈna tusia

E ui paha outou e: ‘Ua haere mai o Iesu i nia i te fenua nei?’ ‘Nohea roa mai o ˈna?’ Ua parau Iesu iho e: “I pou mai nei hoi au mai te raˈi mai e haapao i to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, eiaha to ˈu iho hinaaro.” (Ioane 6:38) E oraraa to ˈna hou a riro mai ai ei taata, ei Tamaiti fanau tahi a te Atua. Eaha ïa te hinaaro o tei tono mai ia ˈna i nia i te fenua nei? “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi,” o ta Ioane ïa e parau ra, te hoê o te feia papai Evanelia, “ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Nafea te reira i tupu ai?

Te faaite ra te Bibilia nafea te pohe i riro mai ai ei utua ta te huitaata e ore e nehenehe e ape. Ua fanaˈo nau hoa faaipoipo matamua i te ora no ǒ mai i te Atua ra e te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. Teie râ, ua maiti raua i te orure atu i Tei hamani ia raua. (Genese 3:1-19) Te faahopearaa o teie ohipa, te hara a te taata matamua, ua taeahia ïa te huaai o Adamu e o Eva i te pohe. (Roma 5:12) No te horoa i te ora mau i te huitaata nei, e tia ia faaorehia te pohe e te hara.

Aita hoê aˈe aivanaa e nehenehe e faaore i te pohe na roto i te maimiraa i te pae o te mau tapao tupuna. Teie râ, te vai ra i te Poiete ra te ravea no te faariro i te mau taata faaroo ei taata tia roa ia nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu. I roto i te Bibilia e parauhia teie faanahoraa te hoo. Ua hoo nau hoa faaipoipo matamua ia raua iho e to raua huaai ei tîtî na te hara e te pohe. Ua hoo raua i te ora ei taata tia o te faaroo i te Atua no te hoê oraraa ma te atea ê i te Atua, a faaoti ai raua iho eaha te mea maitai e te mea ino. No te hoo faahou mai i te oraraa taata tia roa, mea titauhia e ia aufauhia te hoê mea o tei tuea i te oraraa taata tia roa tei erehia e to tatou nau metua matamua. No te mea e huru tia ore to ratou, eita ta te mau taata e nehenehe e horoa i taua hoo ra.—Salamo 49:7.

No reira te Atua ra o Iehova i faaô mai ai ia ˈna no te tauturu. Ua tono mai oia i te ora tia roa o ta ˈna Tamaiti fanau tahi i roto i te opu o te hoê paretenia, o tei fanau ia Iesu. Tau ahuru matahiti aˈenei, e patoi paha outou i te manaˈo e e fanau te hoê paretenia. I teie nei râ mahana, ua faatupu te tahi mau aivanaa i te mau clone o te tahi mau animala parauhia mammifère e ua tuu ratou i te mau tapao tupuna o te hoê animala i roto i te tahi atu. O vai ïa te nehenehe e patoi ma te tia i te aravihi o te Poiete e faaohipa i te ravea hau aˈe i tei matau-noa-hia no te fanauraa?

Inaha te vai ra te hoê ora taata tia roa, e nehenehe ïa e hoo faahou i te huitaata mai te hara mai e te pohe. Teie râ, e tia i te pêpe tei fanauhia i nia i te fenua nei oia o Iesu ia paari mai no te riro mai te “taote” o te nehenehe e horoa i te “raau” no te rapaau i te mau maˈi o te huitaata nei. Ua rave o ˈna i te reira ma te ora i te hoê oraraa tia roa, e te hara ore. Aita noa Iesu i hiˈo i te ahoaho o te huitaata nei i raro aˈe i te hara, ua tamata atoa o ˈna i te mau taotiaraa pae tino o te riroraa ei taata. Ua faariro te reira ia ˈna ei taote aroha mau. (Hebera 4:15) Ua haapapu te mau faaoraraa maˈi semeio o ta ˈna i rave i nia i te fenua nei e te vai ra ia ˈna te hinaaro e te puai no te faaora i te maˈi.—Mataio 4:23.

I muri aˈe i te hoê taviniraa e toru matahiti e te afa i te fenua nei, ua haapohehia o Iesu na to ˈna mau enemi. Ua faaite o ˈna e e nehenehe te hoê taata e tapea i to ˈna haapao maitai i mua i to ˈna Poiete noa ˈtu te mau tamataraa rarahi. (Petero 1, 2:22) O to ˈna ora tia roa o ta ˈna i pûpû atu, te hoo, o te nehenehe e hoo faahou mai i te huitaata mai te hara mai e te pohe. Ua parau Iesu Mesia e: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira.” (Ioane 15:13) I te toru o te mahana i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faatia-faahou-hia o Iesu no te ora ei varua, e tau hebedoma i muri iho ua paiuma o ˈna i nia i te raˈi no te pûpû i te hoo i te Atua ra o Iehova. (Korinetia 1, 15:3, 4; Hebera 9:11-14) I to ˈna na reiraraa, ua nehenehe ïa o Iesu e faatae i te faufaa o ta ˈna tusia i te feia tei pee ia ˈna.

Te hinaaro ra anei outou e faufaahia i teie faaoraraa maˈi pae varua, i te pae o te manaˈo horuhoru, e i te pae tino? Mai te peu e e, e tia ïa ia outou ia faatupu i te faaroo ia Iesu Mesia. No te aha e ore ai outou iho e haere e hiˈo i te Taote? E nehenehe outou e na reira ma te haapii no nia ia Iesu Mesia e te ohipa ta ˈna i rave no te faaora i te huitaata haapao maitai. E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu atu ia outou.

[Hohoˈa i te api 5]

Te vai ra ia Iesu te hinaaro e te puai no te faaora i te feia maˈi

[Hohoˈa i te api 7]

Nafea te pohe o Iesu e ohipa ai i nia ia outou?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono