E pahono anei outou i te here o Iesu?
“Te riro nei hoi matou i te [here] o te Mesia ra.”—KORINETIA 2, 5:14.
1. Nafea ia faataa i te here o Iesu?
MEA faahiahia mau â te here o Iesu! Ia hiˈo tatou e mea nafea to ˈna faaoromairaa i te mauiui rahi a pûpû mai ai oia i te hoo, te ravea hoê roa e noaa mai ai te ora mure ore, e putapû roa to tatou mafatu i te mauruuru rahi no ˈna! Na te Atua ra o Iehova e o Iesu iho i rave i teie opuaraa. Na raua i here matamua mai ia tatou, a vai taata hara noa ˈi tatou. (Roma 5:6-8; Ioane 1, 4:9-11) Te ite no nia i “te [here] o te Mesia,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai, e “ore roa e taeae i te ite ra.” (Ephesia 3:19) Oia mau, e na nia ˈtu te here o Iesu i te tahi ite feruriraa noa. Ua hau atu teie here i te tahi mea itehia aore ra tamatahia e te taata nei.
2. Eaha te mea e ore e faataa ê ia tatou i te here o Iesu?
2 Ia ˈna i papai atu i te mau kerisetiano no Roma, ua ani o Paulo e: “Na te aha e faataa ê ia tatou i te [here] o te Mesia ra? na te maˈi anei, e na te ahoaho, e na te hamani ino, e na te poia, e na te veve, e na te ati, e na te ˈoˈe anei?” Aita hoê o teie mau mea e nehenehe e tapea ia Iesu ia here ia tatou. Te na ô faahou ra o Paulo e: “Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te [here] o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”—Roma 8:35-39.
3. Eaha noa te mea e nehenehe e turai ia Iesu e to ˈna Metua ia faarue ia tatou?
3 Teie te faito puai o te here o te Atua ra o Iehova e o Iesu no outou. Hoê noa mea te nehenehe e tapea ia raua ia here mai ia outou, oia hoi ia patoi atu outou i to raua here na roto i te oreraa e rave i te ohipa ta raua e ani ra. Ua faataa ˈtu te hoê peropheta a te Atua no mutaa ihora i te hoê arii no Iuda e: “Tei pihaiiho Iehova ia outou, outou i ati mai ia ˈna ra; ia imi outou ia ˈna, e itea ïa oia e outou: ia faarue râ outou ia ˈna, e faarue atoa oia ia outou.” (Paraleipomeno 2, 15:2) O vai i rotopu ia tatou o te hinaaro e fariu ê atu i teie mau hoa faahiahia e te here oia hoi o te Atua ra o Iehova e ta ˈna ra Tamaiti, o Iesu Mesia?
Te pahonoraa i te aroha o Iesu
4, 5. (a) Mea nafea te here o Iesu ia ohipa i nia i to tatou taairaa e to tatou taata-tupu? (b) O vai ta tatou e here na roto i te here o Iesu ia tatou nei?
4 Eaha to outou iho huru i mua i te here faito ore o Iesu no outou? E nafea hoi outou? Inaha, ua faaite o Iesu e mea nafea to ˈna here ia ohipa i nia i to tatou mau taairaa e te tahi atu mau taata. I muri aˈe i to ˈna taviniraa ma te haehaa i ta ˈna mau aposetolo na roto i te horoiraa i to ratou avae, ua parau o Iesu e: “Ua horoa ˈtu na hoi au i te haapaoraa na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.” Ua parau faahou oia e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here] atu ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho.” (Ioane 13:15, 34) Ua haapii ta ˈna mau pǐpǐ i teie parau, e ua turaihia ratou ia tamata i te pee i to ˈna haerea. Ua papai te aposetolo Ioane e: “O te mea teie i ite ai tatou i te [here], oia i horoa i to ˈna iho ora no tatou: e ia horoa atoa tatou i to tatou ora no te mau taeae e tia ˈi.”—Ioane 1, 3:16.
5 Teie râ, e erehia tatou i te tapao o te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa ahiri e e pee tatou i to ˈna hiˈoraa na roto noa i te hereraa e te taviniraa i to tatou taata-tupu. Eita anei te here o Iesu ia tatou nei e turai ia tatou ia here atoa ia ˈna e ia here iho â râ i to ˈna Metua, o tei haapii ia ˈna i te mau mea atoa o ta ˈna i ite? E pahono anei outou i te here o te Mesia e e tavini anei outou i to ˈna Metua mai ta ˈna i rave?—Ephesia 5:1, 2; Petero 1, 1:8, 9.
6. Mea nafea te here o Iesu no ˈna i te ohiparaa i nia i te aposetolo Paulo?
6 A rave na i te hiˈoraa o Saulo, o tei mairihia i muri iho i te iˈoa ra o Paulo. I te hoê taime, ua hamani ino oia ia Iesu, i “ta ˈna parau haamǎtaˈu e te taparahi i te mau pǐpǐ.” (Ohipa 9:1-5; Mataio 25:37-40) I to Paulo iteraa e o vai mau na o Iesu, no to ˈna mauruuru rahi i te faaoreraahia ta ˈna hara, aita noa oia i farii i te faaoromai i te mauiui no te iˈoa o Iesu, ua ineine atoa râ oia i te pohe no ˈna. Ua papai hoi oia e: “Ua faasataurohia vau mai to te Mesia ra; te ora noa nei râ vau . . . e to ˈu nei oraraa i roto i te tino nei, te ora nei au i te faaroo i te Tamaiti a te Atua; o tei [here] mai ia ˈu, e ua horoa ia ˈna iho no ˈu.”—Galatia 2:20.
7. Eaha ta te here o Iesu e turai ia tatou ia rave?
7 E riro mau â te here o Iesu ia tatou nei ei puai o te ohipa i roto i to tatou oraraa! ‘Te faahepo nei te here o te Mesia ia tatou,’ o ta Paulo ïa i papai atu i to Korinetia, ‘ia ore tatou ia haapao faahou ia tatou iho i te oraraa nei, ia haapao râ ia ˈna, tei pohe e tei tia faahou no tatou ra.’ (Korinetia 2, 5:14, 15) Oia mau, e tia i to tatou mauruuru ia Iesu no to ˈna pûpûraa i to ˈna ora no tatou nei ia turai ia tatou ia rave i te mau mea atoa o ta ˈna e ani mai. Mea na reira anaˈe tatou e haapapu ai e te here mau ra tatou ia ˈna. Ua parau hoi o Iesu e: “Ua hinaaro outou ia ˈu ra, e haapao i ta ˈu parau. Tei ia ˈna ta ˈu ra parau e ua haapao oia i taua parau ra, oia tei hinaaro mai ia ˈu.”—Ioane 14:15, 21; a faaau e te Ioane 1, 2:3-5.
8. Mea nafea te here o Iesu i te ohiparaa i nia i te oraraa o te feia rave hara e rave rahi?
8 I to ratou iteraa i te mau faaueraa a Iesu, ua pahono te feia taiata, te faaturi, te mahu, te feia eiâ, te feia inu ava, e te feia taviri no Korinetia tahito ra i te here o Iesu na roto i te haapaeraa i teie mau peu atoa ra. Ua papai atu o Paulo ia ratou e: “Ua horoihia râ outou, . . . ua tiahia râ outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu [Mesia].” (Korinetia 1, 6:9-11) Oia atoa, ua faahepo te here o Iesu e rave rahi mau taata i teie mahana ia rave i te mau tauiraa rahi i roto i to ratou oraraa. Ua papai te taata tuatapapa aamu ra o John Lord e: “Ua itehia te mau upootiaraa mau o te kerisetianoraa i to ˈna faariroraa i te feia e farii ra i ta ˈna mau haapiiraa ei mau taata maitatai. Te vai ra ia tatou nei te haapapuraa o to ratou mau oraraa hapa ore, to ratou haerea morare turori ore, to ratou tiaraa melo huiraatira maitai, e to ratou mau huru kerisetiano faahiahia.” Mea taa ê mau â te mau haapiiraa a Iesu!
9. Eaha tei titauhia ia faaroo anaˈe tatou ia Iesu?
9 Aita ˈtu tuatapaparaa faufaa roa ˈtu ta te hoê taata e nehenehe e rave i teie mahana maoti râ te tuatapaparaa i te oraraa e te taviniraa a Iesu Mesia. A “tiatonu maite to tatou mata ia Iesu,” o ta te aposetolo Paulo ïa e faaue maira. “E haamanaˈo maite hoi ia ˈna.” (Hebera 12:2, 3) I te taime a faahuru-ê-hia ˈi o Iesu, ua faaue te Atua iho no nia i ta ˈna Tamaiti e: “A faaroo ia ˈna.” (Mataio 17:5) E tia râ ia haapapuhia e no te faaroo ia Iesu, e titauhia hau atu i te horoa-noa-raa ˈtu i te tariˈa i ta ˈna mau parau. Te auraa ra, o te haapaoraa ïa i ta ˈna mau faaueraa, oia mau, te peeraa i to ˈna haerea na roto i te raveraa i ta ˈna ohipa mai ta ˈna atoa i rave. E pahono tatou i te here o Iesu na roto i te fariiraa ia ˈna ei hiˈoraa no tatou, na roto i te pee-maite-raa i to ˈna mau taahiraa avae.
Eaha ta Iesu e titau maira ia tatou
10. O vai ta Iesu i faaineine e no teihea ohipa?
10 Te hopoia ta te Atua i horoa na Iesu, o te pororaa ïa i te Basileia o to ˈna Metua, e ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave i taua ohipa atoa ra. “Mai haere tatou i te mau oire fatata nei,” o ta ˈna ïa i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ matamua, “ia parau haere atoa vau i te basileia i reira; o to ˈu hoi ïa tere i haere mai ai.” (Mareko 1:38; Luka 4:43) I muri aˈe i to ˈna faaineine-maite-raa i na aposetolo e 12, ua faaue atura Iesu ia ratou e: “E poro haere outou, e na ô atu, Te fatata mai nei te basileia o te ao.” (Mataio 10:7) Tau avaˈe i muri iho, i to ˈna faaineineraa i na pǐpǐ e 70, ua tono atura oia ia ratou ma te faaue atu e: “E parau atu hoi ia ratou, Te fatata maira te basileia o te Atua ia outou nei.” (Luka 10:9) Oia mau, ua hinaaro Iesu ia riro ta ˈna mau pǐpǐ ei feia poro e ei feia haapii.
11. (a) I roto i teihea auraa te mau pǐpǐ a Iesu e rave ai i te ohipa rahi aˈe i ta ˈna? (b) Eaha tei roohia i te mau pǐpǐ i muri aˈe i to Iesu haapoheraahia?
11 Ua tamau noa Iesu i te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ no taua ohipa nei. I te po hopea hou o ˈna e pohe ai, ua faaitoito oia ia ratou na roto i teie mau parau: “O te faaroo mai ia ˈu ra e rave atoa oia i teie nei mau ohipa ta ˈu e rave nei, e e rahi atu â ta ˈna e rave i teie.” (Ioane 14:12) E rahi atu te ohipa a ta ˈna mau pǐpǐ i ta ˈna iho no te mea i roto i ta ratou taviniraa mea rahi atu â te feia o ta ratou e farerei i roto i te hoê fenua rahi aˈe e i roto i te hoê tau maoro atu â. Inaha, i muri aˈe i to Iesu haapoheraahia, no to ratou mǎtaˈu aita ˈtura te mau pǐpǐ i ohipa faahou. Ua tapuni ratou e aita ratou i rave i te ohipa no reira oia i faaineine ai ia ratou. Ua tae roa vetahi i te hoˈi atu i ta ratou ohipa ravaai. Teie râ, na roto i te hoê ravea maere mau, ua haaputapû roa oia i nia i taua feia toohitu ra i te ohipa ta ˈna e hinaaro ra ia ratou, e tae noa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ atoa, ia rave.
12. (a) Eaha te semeio ta Iesu i rave i te Miti no Galilea? (b) Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau ia ˈna i ani atu ia Petero ‘te rahi na to ˈna hinaaro Ia ˈna i teie’?
12 Ua rave ihora o Iesu i te hoê tino taata nei e ua fa maira i te Miti no Galilea. Ua haere na aposetolo toohitu ra e taiˈa na nia i te poti, aita râ ta ratou iˈa i noaa i taua po atoa ra. Ua pii atura o Iesu ia ratou na te pae tahatai e: “A tuu na te upeˈa i te [pae atau] o te pahi na, e noaa ïa ta outou.” I to ratou hutiraa mai i te upeˈa e ua î roa i te iˈa e fatata roa i te motu na roto hoi i te hoê semeio, ua taa ˈtura i te feia i nia i te poti e o Iesu tera i te pae miti, e ua haere oioi atura ratou i te vahi o ta ˈna e tiai ra. I muri aˈe i to ˈna faatamaaraa ia ratou, ua ani atura o Iesu ia Petero, ma te hiˈo atu i te iˈa rahi i noaa mai: “E Simona a Iona e, te rahi na to oe hinaaro ia ˈu i teie?” (Ioane 21:1-15) Te hinaaro ra hoi Iesu e parau e, Ua hau anei to oe hinaaro i ta oe ohipa ravaai maoti hoi i te ohipa pororaa o ta ˈu i faaineine ia oe ia rave?
13. Mea nafea to Iesu haaputapûraa ma te puai i roto i ta ˈna mau pǐpǐ i te ravea e pahono ai ratou i to ˈna here?
13 Ua pahono maira Petero e: “E te Fatu e, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe.” Ua pahono atura Iesu e: “A faaamu i tau mau arenio.” No te piti o te taime, ua ani atu o Iesu e: “E Simona a Iona e, te hinaaro na oe ia ˈu?” Ua pahono faahou maira o Petero, ma te manaˈo papu maitai e: “E te Fatu, e, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe.” I reirâ, ua faaue atura o Iesu e: “A tiai i tau mau mamoe.” I te toru o te taime, ua ani atura o Iesu: “E Simona a Iona e, te hinaaro na oe ia ˈu?” I teie nei râ, ua oto ihora Petero. E toru noa mahana na mua ˈtu, e toru taime to ˈna parauraa e aita o ˈna i matau ia Iesu, no reira, ua aniani paha o ˈna e te feaa ra anei o Iesu no nia i to ˈna taiva ore. I reira, no te toru o te taime, ua pahono maira Petero, eita e ore ma te parau taparu e: “E te Fatu, aore roa e mea toe i te itea ia oe, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe.” Ua pahono noa ˈtura Iesu e: “A faaamu i tau mau mamoe.” (Ioane 21:15-17) E nehenehe anei e feaa no nia i te ohipa ta Iesu e hinaaro ra ia Petero e to ˈna mau hoa ia rave? Ma te puai mau, ua haaputapû oia i roto ia ratou—e i nia atoa i te feia e hinaaro ra e riro ei pǐpǐ na ˈna i teie mahana—e mai te peu e te here ra ratou ia ˈna, e tia ia ratou ia apiti atu i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ!
14. I te tahi atu mau taime, mea nafea to Iesu faaiteraa i te ravea e pahono ai ta ˈna mau pǐpǐ i to ˈna here?
14 Tau mahana i muri aˈe i taua tauaparauraa i te pae miti ra, ua fa maira o Iesu i nia i te hoê mouˈa i Galilea e ua faaue atura oia i te hoê nahoa oaoa fatata e 500 pǐpǐ e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; Korinetia 1, 15:6) A feruri na! Ua horoahia ˈtu na te tane, te vahine, e te mau tamarii, te hoê â hopoia. I muri aˈe, hou oia e haere atu ai i nia i te raˈi, ua parau atu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) I muri aˈe i taua aˈoraa atoa ra, eita e maerehia i te mea e ua parau o Petero tau matahiti i muri iho e: “E ua poroi iho [Iesu] ia matou e, e parau haere matou i te taata, e faaite hua ˈtu hoi.”—Ohipa 10:42.
15. Eita tatou e feaa no nia i teihea ohipa?
15 Aita e feaaraa no nia i ta tatou pahonoraa i te here o Iesu. Mai ta ˈna i parau atu i ta ˈna mau aposetolo: “I haapao outou i ta ˈu ra parau, e vai herehia ˈtu â outou e au . . . O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Ioane 15:10-14) Teie ïa te uiraa, E faaite anei outou i to outou mauruuru no te here o te Mesia na roto i te auraroraa i ta ˈna faaueraa e apiti i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ? Parau mau, e ere i te mea ohie no outou no te mau tumu huru rau. E ere atoa râ i te mea ohie no Iesu. A hiˈo na i te mau tauiraa tei titauhia ia ˈna.
A pee i te hiˈoraa o Iesu
16. Eaha te hiˈoraa faahiahia roa ta Iesu i horoa mai?
16 Ua fanaˈo te Tamaiti fanau tahi a te Atua i te hoê tiaraa teitei aˈe i to te mau melahi atoa i roto i te hanahana o te raˈi. E faufaa rahi ta ˈna! Teie râ, ua farii oia i te haapae ia ˈna iho, ua fanauhia maira oia i roto i te hoê utuafare veve, e ua paari oia i rotopu i te mau taata maˈi e te roohia i te pohe. Ua na reira oia ia ora tatou, mai ta te aposetolo Paulo i faataa: “Ua ite hoi outou i te [here] mau o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e e taoˈa rahi ta ˈna, no outou râ riro mai nei oia ei veve, ia rahi ta outou taoˈa i taua veve no ˈna ra.” (Korinetia 2, 8:9; Philipi 2:5-8) Auê ïa hiˈoraa faahiahia e! Auê ïa here rahi e! Aita ˈtu taata o tei haapae aore ra o tei faaoromai hau atu no te maitai o vetahi ê. E aita ˈtu taata o ei horoa i te ravea ia fanaˈo vetahi i te mau faufaa rahi aˈe, oia hoi te ora mure ore ei taata tia roa!
17. Eaha te haerea ta ˈna i tuu mai i mua ia tatou, e eaha te faahopearaa ia pee tatou i te reira?
17 E nehenehe tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu e e riro ei maitai atoa no vetahi ê. Ua titau pinepine Iesu i te taata ia riro ei pǐpǐ no ˈna. (Mareko 2:14; Luka 9:59; 18:22) Ua papai hoi o Petero e: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) E pahono anei outou i te here o te Mesia noa ˈtu e e titauhia ia faaoromai outou i te mauiui no te tavini i to ˈna Metua mai ta ˈna atoa i rave? E haamaitai hoi teie haerea ia vetahi ê! Oia mau, na roto i te peeraa i te hiˈoraa o Iesu, na roto i te faaohipa-maite-raa i te mau haapiiraa ta to ˈna Metua i horoa mai, “e ora ˈi [outou] e te feia atoa e faaroo mai ia [outou] ra.”—Timoteo 1, 4:16.
18. (a) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai no nia i to ˈna haerea i nia i te taata? (b) Mea nafea to te taata pahonoraa i te huru o Iesu?
18 No te tauturu rahi atu i te mau taata, e tia atoa ia tatou ia faaite no ratou i te hoê â huru e to Iesu. Ua faaite te hoê parau tohu no nia ia ˈna e: “E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve.” (Salamo 72:13) Ua ite ta ˈna mau pǐpǐ e ua ‘here’ Iesu i te feia o ta ˈna e paraparau atura e ua hinaaro mau â oia e tauturu ia ratou. (Mareko 1:40-42; 10:21) Te parau ra te Bibilia e: “Ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) Ua ite atoa te feia rave hara rahi i to ˈna aroha e ua haafatata ˈtu ratou ia ˈna. Na roto i to ˈna tuuraa reo, to ˈna haerea, e ta ˈna huru haapiiraa, aita ratou i haamarirau aˈe. No reira, ua maimi atoa te mau telona au-ore-hia e te mau vahine faaturi ia ˈna.—Mataio 9:9-13; Luka 7:36-38; 19:1-10.
19. Mea nafea to Paulo peeraa i te hiˈoraa o Iesu, e eaha te faahopearaa ia na reira atoa tatou?
19 Ua pee te mau pǐpǐ a Iesu no te senekele matamua i to ˈna hiˈoraa i te pae no te here. Ua papai o Paulo i te feia o ta ˈna i tavini na e: “I mǎrû noa râ matou i roto ia outou, mai te [metua vahine] i poihere i ta ˈna ra tamarii . . . Ua ite hoi outou i ta matou haamahanahanaraa ˈtu, e te aˈoraa ˈtu, e te poroiraa ˈtu ia outou atoa na, mai te metua e aˈo i ta ˈna ra tamarii.” (Tesalonia 1, 2:7-11) Te faaite ra anei outou i teie huru tapitapiraa hohonu no te feia o ta outou tuhaa fenua mai ta te mau metua aroha e faaite i nia i ta ratou mau tamarii herehia? Ia faaite outou i teie tapitapiraa na roto i to outou tuuraa reo, to outou hohoˈa mata, e ta outou mau ohipa, e anaanatae roa ˈtu â te feia e au i te mamoe i te poroi o te Basileia.
20, 21. Eaha vetahi mau hiˈoraa no teie nei tau o te feia i pee i te hiˈoraa here o Iesu?
20 I te hoê mahana toetoe i te fenua Paniora, ua farerei e piti Ite no Iehova i te hoê vahine paari e ta ˈna turu tootoo e mea toetoe roa to ˈna fare no te mea ua pau ta ˈna vahie. Te tiai noa ra o ˈna ia hoˈi mai ta ˈna tamaiti mai te ohipa mai no te tâpû i te raau. Ua tâpû ihora te mau Ite i te raau, e ua vaiiho atoa ˈtu raua i te tahi mau vea na ˈna ia taio oia. I to te tamaiti hoˈiraa mai i te fare, ua putapû roa o ˈna i te here o te mau Ite no to ˈna metua vahine e ua taio ihora o ˈna i te mau vea, ua haamata ˈtura o ˈna i te haapii i te Bibilia, ua bapetizo ihora, e i muri iho, ua haamata ˈtura oia i te taviniraa pionie.
21 I Auteralia, ua faataa ˈtu te hoê tane e ta ˈna vahine i te mau Ite tei haere mai e farerei ia raua e aita ta raua e moni no te faatamaa i to raua utuafare. Ua haere atura na Ite e piti e hoo mai i te maa e te tahi monamona na te mau tamarii. Ua horuhoru roa ˈˈera te mau metua e ua taˈi ihora ma te faaite e aita raua e taa faahou ra e nafea râ e ua feruri raua e haapohe ia raua. Ua haamata ˈtura raua toopiti atoa ra i te haapii i te Bibilia, e ua bapetizohia te vahine aita i maoro aˈenei. E manaˈo ino to te hoê vahine no te Fenua Marite i te mau Ite no Iehova, i muri aˈe râ i to ˈna farereiraa i te hoê Ite, ua parau ihora o ˈna e: “Aita vau e haamanaˈo ra e eaha ta mâua i paraparau, teie râ, te haamanaˈo ra vau i to ˈna maitai ia ˈu nei, to ˈna farii maitai e to ˈna haehaa. Ua putapû roa vau i to ˈna huru. Ua riro roa mâua ei hoa e tae roa mai i teie mahana.”
22. I muri aˈe i te tuatapaparaa i te oraraa o Iesu, eaha ta tatou faaotiraa no nia ia ˈna?
22 Ia pahono tatou i te here o Iesu na roto i te raveraa i te ohipa o ta ˈna i rave ia au i ta ˈna huru raveraa, e fanaˈo ïa tatou i te mau haamaitairaa faahiahia! Mea papu maitai e mea putapû mau te rahi o Iesu. E turaihia tatou ia faahiti atoa i teie mau parau a te tavana roma ra o Ponotio Pilato: “A hiˈo mai na i taua taata nei.” Oia mau, “Taua taata nei,” o te taata rahi roa ˈˈe ïa i ora aˈenei.—Ioane 19:5.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha te faito o te here o Iesu?
◻ O vai ta te here o Iesu e turai ia tatou ia here, e eaha ta teie here e faahepo ia tatou ia rave?
◻ Eaha te ohipa ta Iesu e hinaaro ra ia tatou ia rave?
◻ Eaha te faufaa a Iesu, e no te aha oia i riro mai ai ei taata veve?
◻ Nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu na roto i ta ˈna huru taviniraa i te taata?
[Hohoˈa i te api 15]
Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa na roto i te faaiteraa i te here
[Hohoˈa i te api 17]
Ua faaite o Iesu ma te puai e nafea ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite i te here no ˈna