Haapiiraa 3
O vai o Iesu Mesia?
No te aha Iesu e piihia ˈi te Tamaiti “fanau tahi” a te Atua? (1)
No te aha oia e piihia ˈi “te Logo” [aore ra “te Parau”]? (1)
No te aha Iesu i haere mai ai i nia i te fenua nei ei taata? (2-4)
No te aha oia i rave ai i te mau semeio? (5)
Eaha ta Iesu e fatata roa i te rave? (6)
1. Ua ora Iesu i nia i te raˈi ei taata varua hou oia a haere mai ai i nia i te fenua nei. O ˈna te poieteraa matamua a te Atua, e no reira oia e piihia ˈi te Tamaiti “fanau tahi” a te Atua. (Kolosa 1:15, MN; Apokalupo 3:14) O Iesu anaˈe te Tamaiti ta te Atua iho i poiete. Ua faaohipa Iehova ia Iesu hou oia a riro mai ai ei taata, mai ta ˈna “rave ohipa matamua” no te poiete i te mau mea ê atu atoa i nia i te raˈi e i nia i te fenua nei. (Maseli 8:22-31, MN; Kolosa 1:16, 17) Ua faaohipa atoa te Atua ia ˈna ei auvaha rahi No ˈna. No reira o Iesu e piihia “te Logo” [aore ra “te Parau,” MN].—Ioane 1:1-3; Apokalupo 19:13.
2. Ua tono te Atua i Ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua nei, na roto i te raveraa mai i to ˈna ora e te tuuraa ˈtu i roto i te opu o Maria. Aita ïa to Iesu e metua tane taata. No reira oia i ore ai i roohia i te hara aore ra i te huru tia ore. E toru tumu te Atua i tono mai ai ia Iesu i nia i te fenua nei: (1) No te haapii ia tatou i te parau mau no nia i te Atua (Ioane 18:37), (2) no te tapea i te taiva-ore-raa tia roa, ma te vaiiho mai i te hoê hiˈoraa no tatou ia pee (Petero 1, 2:21), e (3) no te pûpû i to ˈna ora ei tusia ia tiamâ tatou i te hara e te pohe. No te aha te reira i titauhia ˈi?—Mataio 20:28.
3. I to ˈna faaroo-ore-raa i te faaueraa a te Atua, ua rave te taata matamua ra o Adamu i ta te Bibilia e pii ra “te hara.” No reira te Atua i faautua ˈi ia ˈna i te pohe. (Genese 3:17-19) Aita ˈtura oia i faito faahou i te mau titauraa a te Atua, e ere atura ïa oia i te taata tia faahou. Ma te haere mǎrû noa, ua ruau ihora oia e ua pohe atura. Na roto ia Adamu, ua roohia ta ˈna mau tamarii atoa i te hara. No reira tatou e ruau atoa ˈi, e maˈihia ˈi, e e pohe ai. Nafea te huitaata e ora ˈi?—Roma 3:23; 5:12.
4. E taata tia o Iesu mai ia Adamu atoa ra. Taa ê atu râ ia Adamu, ua faaroo Iesu i te Atua ma te tia roa e tae roa ˈtu i mua i te tamataraa rahi roa ˈˈe. Ua nehenehe ïa oia e pûpû i to ˈna ora taata tia ei tusia no te aufau i te hara a Adamu. Te reira ta te Bibilia e pii ra te “hoo.” E nehenehe atura te mau tamarii a Adamu e faatiamâhia i te faautuaraa o te pohe. Te feia atoa e tuu i to ratou faaroo i roto ia Iesu, e nehenehe ta ratou mau hara e faaorehia e fanaˈo atu ai ratou i te ora mure ore.—Timoteo 1, 2:5, 6; Ioane 3:16; Roma 5:18, 19.
5. I to ˈna vairaa mai i nia i te fenua nei, ua faaora Iesu i te feia maˈi, ua faaamu oia i te feia poia, ua tamǎrû oia i te vero. Ua faatia atoa mai oia i te feia pohe. No te aha oia i rave ai i te mau semeio? (1) Ua aroha roa oia i te feia e mauiui ra, e ua hinaaro oia e tauturu ia ratou. (2) Ua haapapu ta ˈna mau semeio e, e Tamaiti oia na te Atua. (3) Ua faaite te reira e eaha ta ˈna e rave no te huitaata faaroo ia faatere mai oia ei Arii i nia i te fenua nei.—Mataio 14:14; Mareko 2:10-12; Ioane 5:28, 29.
6. Ua pohe o Iesu e ua faatiahia mai oia e te Atua ei varua, e ua hoˈi atura oia i nia i te raˈi. (Petero 1, 3:18) Mai reira mai, ua faariro te Atua ia ˈna ei Arii. Fatata roa, e faaore roa Iesu i te ino e te mauiui atoa e vai ra i nia i te fenua nei.—Salamo 37:9-11; Maseli 2:21, 22.
[Hohoˈa i te api 7]
I roto i ta ˈna taviniraa, ua haapii Iesu i te taata, ua rave oia i te semeio, e ua pûpû atoa oia i to ˈna ora no tatou